Contestație decizie de sancționare. Decizia 6056/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6056
Ședința publică de la 06 2009
Complet constituit din:
Președinte: - -
JUDECĂTOR 1: Corneliu Maria
JUDECĂTOR 2: Mihaela Mitrancă
Grefier:
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de reclamantul și de pârâta Compania Națională de Ferate "CFR" SA - Regionala CFR C împotriva sentinței civile nr. 253/26.01.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, având ca obiect contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pentru recurentul-reclamant avocat ales -, cu împuternicire la dosar, și pentru unitatea pârâtă - consilier juridic, cu delegație la dosar, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că acest termen a fost acordat pentru cunoaștere întâmpinare.
Avocat pentru recurentul-reclamant depune la dosar înscrisuri, respectiv Adresele nr. 4057/2009, nr-/2009, Nota nr-/2009 și Actul adițional nr. 3/2009 la Contractul de închiriere nr. 62/1/160/2006, chitanța nr. -/2009 și o cerere din partea clientului său prin care acesta arată că înțelege să renunțe la judecarea recursului declarat și cere să se ia act de manifestarea de voință a recurentului-reclamant.
Consilier juridic pentru recurenta-pârâtă solicită amânarea judecății pentru a lua act de înscrisurile depuse la acest termen.
Curtea, cum actele depuse de apărătoarea recurentului-reclamant nu sunt acte noi, respinge cererea formulată de reprezentanta convențională a unității pârâte și, nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, acordă cuvântul pe fondul pricinii.
Consilier juridic pentru recurenta-pârâtă solicită să se ia act de renunțarea recurentului-reclamant la judecarea recursului acestuia și să se admită propriul recurs, cu modificarea sentinței atacate și respingerea acțiunii.
Recurentul-reclamant prin avocat pune concluzii de respingere a recursului declarat de unitatea pârâtă și de menținere a sentinței atacate drept temeinică și legală, cu acordarea cheltuielilor de judecată.
CURTEA:
Asupra recursurilor civile de față:
Tribunalul Dolj, prin sentința nr. 253 din 26 ianuarie 2009, a admis contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Sucursala Regională CNCF CFR SA
A fost anulată decizia de sancționare nr. 82/2/640 din 29 septembrie 2008, emisă de intimată.
Pentru se pronunța astfel, instanța reținut că petuționarul este angajatul societății pârâte în funcția de șef serviciu I la Serviciul Exploatare Patrimoniu- Patrimoniu, iar prin decizia nr.82/2/640/29.- a fost sancționat cu avertisment scris.
În ceea ce privește tardivitatea emiterii deciziei de sancționare, instanța a constatat că, potrivit art. 263 coroborat cu art.268 din Codul Muncii, angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica sancțiuni disciplinare salariaților prin emiterea unei decizii scrise în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei.
În speță, data luării la cunoștință de către reprezentantul angajatorului persoană juridică abilitat să aplice sancțiuni disciplinare este 23.09.2008, data înregistrării în registrul de intrări-ieșiri al unității a adresei nr. 62/111/23.09.2008, iar nu data întocmirii notei de constatare de către contestator(24.07.32008), după cum se susține la acordarea cuvântului pe fond și nici data de 26.08.2008, când contestatorul a fost convocat la cercetarea disciplinară prealabilă.
Prin urmare, raportat la data emiterii deciziei de sancționare - 29.09.2009- instanța a constatat că nu s-a împlinit termenul de prescripție, decizia fiind emisă în termenul de 30 de zile.
Cu privire la nulitatea absolută a deciziei de sancționare raportat la dispozițiile art. 267 alin. 2, 4 din Codul Muncii invocate de contestator, instanța a considerat-o neîntemeiată având în vedere dispozițiile art. 267 alin.1 din Codul Muncii, potrivit cărora pentru sancțiunea prevăzută de art.264 alin 1 lit.a nu este necesară efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că prin decizia nr. 82/2/640/29.09.2008 contestatorul a fost sancționat cu avertisment scris pentru că, la data de 14.07.2008, a efectuat control la stația CF din dispoziția șefului de divizie Patrimoniu pentru a verifica respectarea avizului la construcția realizată de firma SC SRL și nu a sesizat în nota de constatare că nu se respectă avizul al Sucursalei Regionala CF C dat pentru o construcție provizorie, în realitate realizându-se o construcție definitivă.
Instanța a constatat că la aplicarea sancțiunii disciplinare s-a avut în vedere documentul de avizare nr. 52/4/33/28.02.2007, prin care s-a avizat favorabil efectuarea unei construcții provizorii. Acest document de avizare nu mai era însă în vigoare la data efectuării controlului de către contestator, întrucât la 12.12.2007 s-a emis documentul de avizare nr. 52/4/308, prin care s-a avizat favorabil varianta 1 solicitată prin avizul nr. 77/Z/4.09.2007 al Potrivit acestui din urmă aviz, varianta 1 prevede o construcție nouă cu fațada de vest (spre peron) vitrată, la varianta 2, care nu a fost avizată favorabil, fiind prevăzută o construcție provizorie "extindere spațiu comercial provizoriu existent".
De altfel, în nota de constatare întocmită, contestatorul a arătat faptul că a avut în vedere documentul de avizare nr. 52/4/308/12.12.2007 pentru varianta 1, conform avizului nr. 77/Z/4.09.2007, subliniind că structura de rezistență este din beton armat și planșeu din beton armat, iar pereții portanți sunt din BCA.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamantul și pârâta, criticând-o ca nefondată și nelegală.
Recurentul-contestator a criticat sentința sub aspectul neacordării cheltuielilor de judecată.
Recurentul - contestator a depus la dosar o cerere prin care a arătat că înțelege să renunțe la judecarea recursului formulat.
Având acordul recurentei-intimate cu privire la renunțarea la judecata recursului, Curtea urmează ca, în temeiul dispozițiilor art. 246 din Codul d e procedură civilă, să ia act de renunțarea recurentului - contestator.
Recurenta-intimată și-a întemeiat recursul formulat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 din Codul d e procedură civilă.
În motivarea recursului, intimata susține că în urma controlului efectuat la Stația CF în data de 24.07.2008, contestatorul trebuia să prezinte o notă de constatare din care să rezulte corectitudinea respectării avizului la construcția realizată de SC SRL. Susține că trebuia avut în vedere documentul de avizare din 12.12.2007.
Este adevărat că, potrivit acestui aviz, varianta I prevede o construcție nouă cu fațadă spre vest vitrată, dar nu se menționează această construcție ar fi una definitivă.
Susține că, în oricare dintre variantele menționate în documentul de avizare nr. 52/4/308,construcția trebuia să fie una provizorie. Aspect confirmat și de Autorizația de construire nr. 84/29.12.2007 prin care Primăria Orașului autorizează executarea lucrărilor de construire pentru: construire spațiu comercial-construcție provizorie.
În această fază procesuală, au fost depuse la dosar următoarele înscrisuri: adresa nr. 4057/07.05.2009 emisă de Primăria, adresa nr-/2009 emisă de CNCFR SA, nota nr-/2009 emisă de CNCFR SA, act adițional nr. 3 din 01.09.2009 la contractul de închiriere nr. 62/1/160/2006.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul recurentei-intimate ca fiind nefondat și urmează să îl respingă, pentru următoarele considerente:
În fapt, prin decizia de sancționare contestată în cauza de față, s-a reținut în sarcina contestatorului săvârșirea unei abateri disciplinare constând în nemenționarea în nota de constatare întocmită cu ocazia controlului efectuat la 24.07.2008 a faptului că nu este respectat avizul al Sucursalei Regionala CF C dat pentru o construcție provizorie.
În decizia de sancționare nu este specificat numărul documentului de avizare la care se referă.
În nota de constatare la care se referă decizia de concediere, contestatorul a menționat faptul că SC SRL posedă autorizație de construire nr. 84/29.12.2007 și Documentul de avizare nr. 52/4/308/12.12.2007 pentru varianta construcție nouă cu fațada de vest vitrată. A mai menționat contestatorul în nota de constatare faptul că structura de rezistență a clădirii este din beton armat și planșeu din beton armat, iar pereții portanți sunt din BCA.
Contestatorul a constatat o stare de fapt, fără a face calificări în ceea ce privește tipul construcției. Ceea ce i se impută practic acestuia este faptul că nu a menționat expres în cuprinsul notei de constatare faptul că a fost realizată o construcție provizorie sau o construcție definitivă. Însă angajatorul nu a făcut dovada în cauză că i-ar fi încredințat salariatului o astfel de îndatorire, de a stabili tipul de construcție realizată în teren.
Cum în cauză nu s-a făcut dovada că prin întocmirea Notei de constatare din data 24.07.2008 contestatorul și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu, Curtea constată că instanța de fond a apreciat corect probele administrate în cauză și apreciind recursul ca fiind nefondat urmează ca, în temeiul dispozițiilor art. 312 din Codul d e procedură civilă să îl respingă.
PENTRU ACESTE MOTIV,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Ia act de renunțarea recurentului-contestator la judecarea recursului formulat împotriva sentinței civile nr. 253/26.01.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, având ca obiect contestație decizie de sancționare.
Respinge recursul declarat de pârâta Compania Națională de Ferate "CFR" SA - Regionala CFR C împotriva aceleiași sentințe.
Obligă intimata să plătească contestatorului suma de 500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06 2009.
PREȘEDINTE: Corneliu Maria - - | JUDECĂTOR 2: Mihaela Mitrancă - - | JUDECĂTOR 3: Manuela Preda - -- |
Grefier, |
Red. Jud.
2 ex/01.12.2009
fond:
Președinte:Corneliu MariaJudecători:Corneliu Maria, Mihaela Mitrancă, Manuela Preda
| ← Contestație decizie modificare unilaterală contract de muncă.... | Contestație decizie de concediere. Decizia 400/2009. Curtea de... → |
|---|
