Contestație decizie de sancționare. Decizia 753/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 753
Ședința publică de la 14 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 2: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 3: Georgeta Pavelescu
Grefier - -
La ordine fiind judecarea recursului civil declarat de recurentul împotriva sentinței civile nr.1175 din 20 08 2008, pronunțată de Tribunalul Iași, în contradictoriu cu intimatul SPITALUL CLINIC DE ȘI GINECOLOGIE DOAMNA I, având ca obiect contestație decizie de sancționare;
La apelul nominal din ședința publică se prezintă avocat pentru recurent și avocat - pentru intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S- prezentat referatul asupra cauzei de către grefier care învederează că pricina -în stadiul procesual al recursului - se află la primul termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită.
Avocat depune la dosar împuternicirea avocațială, întâmpinare cu duplicat pentru comunicare.
Avocat primește duplicatul întâmpinării. Nu solicită amânarea cauzei pentru a lua cunoștință de aceasta.
Nemaifiind cereri de formulat, se constată recursul în stare de judecată și s-a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat solicită admiterea recursului așa cum, a fost formulat și motivat în scris, modificarea în partea sentinței primei instanțe și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. Susține că potrivit disp.art.275 Cod procedură civilă pârâtul care recunoaște pretențiile reclamantului la primul termen de judecată nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecată afară de cazul în care a fost pus în întârziere. În cauză s-a făcut dovada că s- punerea în întârziere de la data emiterii deciziei de sancționare.Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat -,pentru intimat, solicită respingerea recursului ca fiind nefondat, având în vedere că în conflictele de muncă nu există punerea în întârziere.În baza disp.art.312 Cod procedură civilă solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL;
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr.1175 din 20.08.2008 Tribunalul Iași admite contestația formulată de contestatorul, domiciliat în I,-, bloc T1,.5,.6, în contradictoriu cu intimatul Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie "- Doamna" I, cu sediul în I,-.
Anulează decizia de sancționare nr. 3457/11.07.2008 emisă de intimată.
Respinge capătul de cerere privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță reține că este angajatul intimatului, având funcția de șef birou achiziții.
Prin decizia contestată, contestatorul a fost sancționat disciplinar cu reducerea salariului de bază cu 10% pentru o perioadă de 1 lună.
Din considerentele deciziei rezultă că s-au încălcat grav atribuțiile de serviciu și că faptele săvârșite de contestator implică consecințe grave asupra desfășurării activității unității.
Contestatorul a susținut că decizia este lovită de nulitate absolută.
Instanța constată că decizia de sancționare este lovită de nulitate absolută, fiind emisă cu încălcarea dispozițiilor art.268 alin.2 lit. b, c, d și f din Codul muncii.
De altfel, intimata, la primul termen de judecată, achiesează la pretențiile contestatorului.
Având în vedere că intimatul a achiesat la pretențiile contestatorului, instanța a admis contestația, a anulat decizia de sancționare nr.3457/11.07.2008 emisă de intimată.
In ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată, instanța l-a respins, motivat de faptul că acesta de la primul termen de judecată a fost de acord cu pretențiile contestatorului, făcând astfel aplicabilitate dispozițiilor art.275 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul considerând-o nelegală și netemeinică sub aspectul respingerii capătului de cerere privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivează recurentul că în speță nu pot fi aplicate dispozițiile art.275 Cod procedură civilă, deoarece în legătură cu ilegalitatea dispozițiilor de sancționare a salariaților nu există, legal, posibilitatea de punere în întârziere, așa cum cer dispozițiile art.275 Cod procedură civilă. Legea nu reglementează exclusiv o procedură judiciară contencioasă pentru verificarea legalității unor asemenea acte.
Mai motivează recurentul că angajatorul este de drept în întârziere, odată cu comunicarea către angajat a actului sancționator, moment din care eventuala sa culpă în ceea ce privește fondul și forma măsurii luate față de angajat nu mai poate fi scuzată.
Intimatul Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie - Doamna I, prin reprezentant legal, formulează întâmpinare prin care solicită respingerea recursului.
Intimatul susține că punerea în întârziere a angajatorului, în legătură cu ilegalitatea dispozițiilor de sancționare, nu este posibilă. Verificarea legalității actului sancționator este un atribut exclusiv al instanței de judecată. Recurentul avea posibilitatea medierii la nivelul angajatorului a conflictului de muncă, situație în care chemarea în judecată a angajatorului putea fi evitată.
Faptul că angajatorul pârât a declarat la primul termen că nu se opune la admiterea acțiunii exclude culpa procesuală a acestuia, împrejurare reținută corect de prima instanță.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Recursul este întemeiat.
Potrivit dispozițiilor art.275 Cod procedură civilă "pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată".
Curtea notează că în domeniul raporturilor de muncă, aplicarea sancțiunilor disciplinare sunt permise cu respectarea unor condiții de fond și de formă reglementate de legislația muncii în scopul prevenirii eventualelor conduite abuzive ale angajatorului.
În condițiile în care salariatul sancționat apreciază că aceste condiții de fond și formă nu au fost respectate este îndreptățit a solicita intervenția instanței pentru anularea măsurii dispuse împotriva sa.
În intenția legiuitorului, regula o constituie desfășurarea raporturilor juridice de muncă într-un cadru legal menit a respecta drepturile precum și interesele legitime ale părților. Aplicarea unei măsuri sancționatorii în afara cadrului legal constituie o excepție și este de natură să impună sesizarea instanței de judecată, pârâtul fiind considerat ca fiind pus în întârziere prin însăși declanșarea procedurii contencioase.
Practic, din momentul emiterii deciziei nu este posibilă o punere în întârziere a angajatorului.
Procedura medierii la care face referire intimata este aplicabilă numai conflictelor de interese, iar nu și conflictelor de drepturi, în privința soluționării acestora nefiind prevăzută vreo fază prealabilă, necontencioasă.
Prin urmare, în aceste litigii pârâtul urmează a fi obligat la plata cheltuielilor de judecată chiar dacă a recunoscut pretențiile la prima zi de înfățișare.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art.304 ind.1 combinat cu art.312 Cod procedură civilă va admite recursul și va modifica în parte sentința în sensul obligării Spitalului Clinic de Obstetrică și Ginecologie - Doamna I la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de declanșarea litigiului.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de contestatorul împotriva sentinței civile nr.1175 din 20 august 2008, pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o modifică în parte, în sensul că:
Obligă intimata să plătească contestatorului suma de 1200 lei cheltuieli de judecată pentru fond.
Menține restul dispozițiilor ce nu sunt contrare prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.11.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
-
21.XI.2008.-
2 ex.-
Președinte:Smaranda PiperneaJudecători:Smaranda Pipernea, Daniela Pruteanu, Georgeta Pavelescu
← Conflict de muncă. Decizia 94/2008. Curtea de Apel Iasi | Contestație decizie de concediere. Decizia 115/2008. Curtea de... → |
---|