Contestație decizie de sancționare. Decizia 811/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIALITIGII DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
Decizia civilă nr.811
Sedința publică din 15 mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 2: Carmen Pârvulescu
JUDECĂTOR 3: Cristian Pup
Grefier:- -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul-recurent împotriva sentinței civile nr.442 din 10 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - A FERATE SA, -, --, G, G, G, având ca obiect contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul recurent, lipsă fiind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reclamantul recurent depune la dosar o precizare la recurs solicitând totodată acordarea unui nou termen pentru pregătirea apărării.
Instanța respinge cererea de amânare a cauzei formulată în acest sens având în vedere că această cale de atac este promovată de către recurent, are cunoștință de actele și lucrările dosarului, nu s-au depus alte înscrisuri în recurs de către intimați, și de la data comunicării procedurii de citare pentru acest termen, avea posibilitatea să-și formuleze cuvenitele apărări.
Din oficiu, se pune în discuție excepția nulității recursului în raport de dispozițiile art. 306 alin.1 Cod procedură civilă, față de împrejurarea că nu a fost motivat în termenul legal.
Reclamantul recurent solicită respingerea excepției și continuarea procesului, arătând că instanța este obligată să acorde termen pentru apărare și pentru a depune la dosar motivarea recursului.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată.
Prin sentința civilă nr.442 din 10 martie 2009, s-a respins excepția necompetenței Tribunalului Arad, formulată de reclamant.
S-a respins contestația formulată de petentul, împotriva intimatei - . a Ferate SA B, pentru anularea deciziei de sancționare nr. 39 din 21 aprilie 2008, reintegrarea în postul deținut și plata daunelor morale și financiare, precum și a cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că excepția necompetenței teritoriale și materiale a Tribunalului Arad este neîntemeiată, întrucât sesizarea Tribunalului Arads -a dispus în condițiile prevăzute de art. 33 alin. 1 Cod procedură civilă de către Curtea de APEL TIMIȘOARA, în scopul soluționării contestației la "decizia de sancționare disciplinară" astfel că Tribunalul Arad nu mai poate să pună în discuție competența reglementată prin Codul muncii, prin Legea nr. 168/1999, sau o altă reglementare.
Nici instanța penală nu are putința de a se pronunța în cauză și nici nu poate fi sesizată, întrucât nici unul din memoriile depuse de reclamant cu privire la pretinse infracțiuni săvârșite de persoanele fizice indicate de acesta nu este un act de sesizare în sensul prevăzut de Codul d e procedură penală.
Sub aspectul fondului s-a reținut că prin raportul înregistrat la 1 aprilie 2008, sub nr. 912 (fila 32), șeful districtului, a informat conducerea unității că reclamantul, electrician, încadrat în subordinea sa, a lipsit fără aprobarea sa sau a șefului de atelier ori de secție, în zilele de 3, 6, 12, 14, 17, 19, 20, 21, 24, 26, 27, 28 lunii martie, consemnând personal că a plecat din unitate la ora 8,30.
În foaia de prezență colectivă reclamantul a fost pontat cu 84 de ore lucrate, 4 ore învoire și 80 de ore absențe nemotivate.
Prin aceasta, reclamantul a încălcat dispozițiile regulamentului intern, motiv pentru care s-a solicitat sancționarea sa.
Prin decizia din 2 aprilie 2008 (fila 31 dosar) șeful secției a numit comisia administrativă pentru cercetarea reclamantului pentru părăsirea repetată a locului de muncă fără bilet de voie, formată din 3 persoane, doi membrii și un președinte.
Prin raportul de cercetare, înregistrat la 15 aprilie 2008, comisia a constatat că în zilele de 3, 12, 14, 17, 19, 21, 24, 26, 27 și 28 martie, reclamantul a părăsit locul de muncă, în mod nejustificat și fără aprobarea conducătorilor ierarhici. De fiecare dată, reclamantul a fost atenționat asupra abaterilor disciplinare săvârșite, dar nu a dat importanță atenționării. Comisia de cercetare l-a convocat pe reclamant în zilele de 3, 4, 7 și 9 aprilie pentru a fi audiat în legătură cu părăsirea serviciului, fără aprobarea persoanelor de conducere de la locul de muncă, dar reclamantul a refuzat să răspundă la întrebările comisiei. Acesta a solicitat să fie asistat de reprezentanți ai biroului sindical, astfel că la întâlnirile din 3 și 4 aprilie a fost prezent viceliderul sindical, la cea din 7 aprilie viceliderul sindical, iar la cea din 9 aprilie, liderul sindical
Reclamantul, nu numai că refuzat să răspundă la întrebarea comisiei, referitoare la părăsirea serviciului fără aprobarea șefilor ierarhici, dar plecat cu înscrisurile puse la dispoziție de comisie și pe care a fost invitat să formuleze răspunsurile și apărările sale.
Membrii comisiei de cercetare au întocmit și un proces verbal olograf, înregistrat la 7 aprilie 2008, în care au arătat modul în care au decurs întâlnirile la convocările pentru cercetarea disciplinară, subliniind că reclamantul nu a dat răspunsuri la întrebările comisiei și nu a formulat apărări.
Cu privire la un incident cauzat de reclamant, cu prilejul convocării pentru data de 9 aprilie 2008, s-au întocmit procese verbale și de către revizorul central, șeful secției și șeful secției adjunct, aceste înscrisuri fiind depuse la filele 39-41 dosar.
Raportul de cercetare al comisiei se coroborează cu înscrisurile depuse de pârâtă în copie, respectiv "prezența personalului la lucru" în luna martie, aflate la filele 45 - 65, foaia colectivă de prezență pe luna martie 2008, aflată la fila 71.
Din fișa postului privindu-l pe reclamant, încadrat în postul de electrician întreținere reparații (fila 72 - 73), rezultă că acesta are obligația de a respecta în timpul serviciului ordinea și disciplina la locul de muncă "regulile de acces în unitate, să respecte programul de lucru ".
Această fișă avizată de șeful atelierului, aprobată de șeful secției a fost semnată de reclamant, pentru luarea la cunoștință, la data de 6 aprilie 2006.
Nici în cursul judecății, în fața celor două instanțe de la și A și nici în fața comisiei de cercetare disciplinară reclamantul nu a contestat împrejurarea că a lipsit nejustificat și fără aprobare, de la locul de muncă acumulând cele 80 de ore lipsă, în cursul lunii martie 2008, și nici nu a justificat în vreun mod acest comportament.
Ca urmare sancțiunea disciplinară a desfacerii contractului individual de muncă, prevăzută de art. 264 alin. 1 lit. f din Codul muncii, a fost stabilită în mod corect de către pârâtă având în vedere vinovăția exclusivă a reclamantului, consecințele lipsei de la serviciu și comportarea generală a reclamantului.
Sancțiunea a fost dispusă în urma efectuării cercetării disciplinare prealabile, astfel cum prevede art. 267 din Codul muncii, comisia de cercetare întâlnindu-se cu reclamantul în mod repetat și constatând că acesta refuză să dea explicații despre plecarea sa de la serviciu fără aprobarea șefilor ierarhici, cu toate că din fișa postului reieșea că părăsirea locului de muncă în aceste condiții este interzisă, iar această regulă era cunoscută de reclamant.
A mai reținut tribunalul că înscrisurile prin care reclamantul și-a arătat nemulțumirea față de unele persoane fizice ce-și desfășoară activitatea în cadrul societății pârâte, față de unii magistrați, judecători și procurori, asistenți judiciari și alte persoane, depuse la dosar, nu întrunesc cerințele unor cereri astfel cum este definită această noțiune la art. 82 Cod procedură civilă și nici ale unei cereri de chemare în judecată, cum este aceasta prevăzută în art. 112 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, înregistrat la data de 7 martie 2009, la ribunalul Arad, cererea de recurs nefiind motivată.
La acest termen de judecată instanța a pus în discuție excepția nulității recursului, care urmează a fi reținută pentru următoarele considerente:
Din analiza actelor și lucrărilor aflate la dosar, Curtea constată că sentința civilă nr. 442 din 10 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- a fost comunicată reclamantului la data de 20.03.2009.
Art.303 alin.1 Cod de procedură civilă prevede că: "recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs", iar în conformitate cu dispozițiile art.303 alin.2 Cod de procedură civilă "termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte".
Față de prevederile art.303 alin.1 și alin.2 Cod de procedură civilă, văzând data comunicării sentinței recurate, respectiv 20.03.2009, Curtea constată că motivele de recurs au fost depuse de către reclamantul-recurent cu depășirea termenului reglementat prin dispozițiile legale citate anterior.
Potrivit art.306 alin.1 Cod de procedură civilă, "recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal".
Așa fiind, în temeiul textului de lege invocat, văzând că în speță există motivul de recurs de ordine publică, mai sus menționat, Curtea va constata nul recursul declarat de reclamantul-recurent împotriva sentinței civile nr.442 din 10 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE,
Constată nul recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.442 din 10 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - A FERATE SA, -, --, G, G, G, .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 15 mai 2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
- -
Red.-/03.06.2009
Tehnored.DR/03.06.2009
Prima instanță- Tribunalul Arad
Judecători:;
Președinte:Vasilica SandoviciJudecători:Vasilica Sandovici, Carmen Pârvulescu, Cristian Pup
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 1426/2009. Curtea... | Contestație decizie de pensionare. Decizia 76/2009. Curtea de... → |
|---|
