Contestație decizie de sancționare. Decizia 814/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 814/
Ședința publică de la 10 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Anca Pîrvulescu
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta - TRANSILVANIA SRL împotriva sentinței civile nr.1312/14.07.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 3 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea cauzei la data de 10 2008.
CURTEA,
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 1312/2008 a Tribunalului Brașov, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta - Transilvania SRL.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei echivalentul în lei a sumei de 1000 Euro lei reprezentând daune morale.
Au fost respinse restul cererilor ca rămase fără obiect.
A fost respinsă cererea reclamantei privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
Prin decizia nr.100/28.03.2008 reclamanta a fost sancționată,începând cu data de 27.03.2008, în temeiul art.264 lit.d din Codul muncii, cu reducerea salariului de bază pe o durată de trei luni cu 10%.
În decizia menționată nu s-a prevăzut în concret fapta imputată reclamantei, menționându-se doar ca aceasta nu a respectat un ordin direct și a avut o atitudine necorespunzătoare față de superiorul ierarhic.
După introducerea prezentei cereri de chemare în judecată, la data de 2.06.2008, pârâta a emis decizia nr.101 prin care a revocat decizia nr.100/28.03.2008 prin care s-a dispus sancționarea reclamantei, fără însă ca această decizie de revocare să fie motivată în vreun fel.
Față de această decizie instanța a constatat că petitul privind constatarea nulității deciziei de sancționare și cel subsidiar de plată a drepturilor restante au rămas fără obiect, drept pentru care au fost respinse ca atare.
În ceea ce privește daunele morale solicitate, potrivit art.269 Codul muncii astfel cum a fost modificat prin Legea nr.237 din 12.07.2007 angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.
Instanța, a apreciat că în cauză reclamanta a făcut dovada îndeplinirii condițiilor pentru atragerea răspunderii angajatorului în sensul dovedirii faptei ilicite cauzatoare a prejudiciului moral pretins.
Astfel, reclamanta a făcut dovada faptului că a fost sancționată în mod abuziv, în cauză nefiind dovedite abaterile disciplinare de care s-ar fi făcut vinovată reclamanta iar revocarea deciziei nu poate înlătura consecințele nefaste pe care le-a avut măsura respectivă asupra reclamantei acestea fiind, așa cum rezultă din declarația martorei, neliniște, stres, schimbarea comportamentului în familie și la serviciu.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenta - Transilvania SRL criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că în mod greșit a fost obligată la plata daunelor morale, nefiind dovedit prejudiciul moral. Se mai arată că sancțiunea aplicată contestatoarei, a fost de reducere a salariului cu 10 % pe o perioadă de trei luni, iar această decizie a fost revocată de unitatea recurentă. Dacă sancțiunea ar fi fost executată reclamanta suferea un prejudiciu de mai puțin de 100 de euro, pe întreaga perioadă de aplicare a acesteia, iar prin măsura revocării deciziei de sancționare, nici nu se mai pune problema existenței unui prejudiciu. Astfel, raționamentul instanței de fond este unul greșit, motiv pentru care se impune admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii contestației formulate de contestatoarea.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursul este întemeiat și în consecință va fi admis și sentința primei instanțe va fi modificată în tot, în baza disp. art. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
Prima instanță a procedat la interpretarea eronată a probatoriului administrat în cauză, reținând în mod eronat starea de fapt.
Se poate constata că instanța de fond nu a analizat legalitatea sancțiunii aplicate contestatoarei prin decizia nr. 100/2008, pentru faptul că pe parcursul procesului unitatea intimată, a revocat-o iar cererea de chemare în judecată sub acest aspect a rămas fără obiect. În această situație nu se poate aprecia dacă sancțiunea aplicată este una abuzivă sau nu. Revocarea sancțiunii disciplinare, aplicată de unitatea angajatoare, poate interveni din diferite motive, și prin aceasta nu se poate înțelege doar o recunoaștere a culpei emitentului, în aplicarea sancțiunii.
În ceea ce privește prejudiciul moral, acesta nu a fost dovedit și susținut de nici o probă din dosar. Din depoziția martorei, nu rezultă decât faptul că reclamanta este stresată, și are o serie de schimbări în comportament, însă acestea pot fi generate de multe alte cauze, nefăcându-se legătura directă între sancțiunea aplicată și starea de sănătate a contestatoarei.
Prin urmare această depoziție de martor, urmează să fie înlăturată, pentru faptul că s-au dovedit împrejurări indirecte, care nu au legătură directă cu sancțiunea aplicată contestatoarei.
Prin urmare în lipsa unui probatoriu adecvat, care să dovedească prejudiciul moral suferit de contestatoare, și care să ofere posibilitatea instanței de a compensa acest prejudiciu, cu o despăgubire valorică, se apreciază că cererea nu este fondată și în consecință va fi respinsă.
Față de toate aceste considerente, instanța va admite recursul și va schimba în parte sentința atacată în sensul celor mai sus menționate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta - Transilvania SRL împotriva sentinței civile nr.1312/2008 a Tribunalului Brașov, pe care o modifică în parte în sensul că respinge în tot acțiunea formulată de reclamanta -, în contradictoriu cu pârâta - Transilvania SRL și înlătură din dispozitiv, dispoziția privind plata daunelor morale.
Menține restul dispozițiilor din sentință.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 10 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red: NG/12.09.2008
Dact: MD/23.09.2008 - 3 ex.
Jud.fond:/
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Către
TRIBUNALUL BRAȘOV
- Secția civilă -
Complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale
Vă înaintăm alăturat copia deciziei nr.814/M din 10.09.2008 pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV în dosarul ce poartă numărul de mai sus, prin care s-a admis recursul formulat împotriva sentinței civile nr.1312/14.07.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov, pentru a fi avută în vedere la evidența practicii de casare.
Președinte Grefier
- -
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Nicoleta Grigorescu, Anca Pîrvulescu
| ← Completare carnet de muncă. Decizia 1362/2009. Curtea de Apel... | Contestație decizie modificare unilaterală contract de muncă.... → |
|---|
