Contestație decizie de sancționare. Decizia 817/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 817
Ședința publică de la 02 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 3: Daniela Pruteanu
Grefier - -
La ordine fiind judecarea recursului civil declarat de recurenta - "AVICOLA I" SA împotriva sentinței civile nr.1050 din 11 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Iași, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect contestație decizie de sancționare;
La apelul nominal din ședința publică se prezintă intimatul, lipsă recurenta - "AVICOLA I" SA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S- prezentat referatul asupra cauzei de către grefier care învederează că pricina - în stadiul procesual al recursului - se află la doilea termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită, nu se solicită judecata în lipsă.
Intimatul depune la dosar note de concluzii scrise intitulate întâmpinare.
Recursul fiind în stare de judecată, s-a dat cuvântul la dezbateri.
Intimatul solicită respingerea recursului ca neîntemeiat întrucât în mod corect prima instanță constatat nulitatea deciziei.
La a doua strigare a cauzei, se prezintă consilier juridic pentru recurentă și intimatul.
S-a dat cuvântul la dezbateri în recurs.
Consilier juridic solicită admiterea recursului și menținerea deciziei emise de unitate.
Intimatul solicită respingerea recursului.
CURTEA DE APEL,
Cu nr-, s-a înregistrat la Tribunalul Iași contestația formulată de contestatorul împotriva deciziei de sancționare disciplinară nr. 365 din 2 mai 2008 emisă de intimata - SA
În motivarea acțiunii, contestatorul a susținut că nu a săvârșit nici o abatere disciplinară, nu a încălcat nici o prevedere din Regulamentul intern sau Contractul colectiv de muncă, iar sancțiunea aplicată este exagerată.
Prin întâmpinarea formulată, intimata a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.
Ulterior, contestatorul a invocat excepția nulității deciziei de sancționare, întrucât din conținutul ei lipsesc precizările referitoare la articolele din Regulamentul intern sau Contractul colectiv de muncă, iar convocarea sa în vederea desfășurării procedurii de cercetare disciplinară nu a fost făcută de o comisie numită prin decizia conducătorului unității, ci de către directorul general și jurista societății.
Părțile au depus copii de pe înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 1050 din 11 iulie 2008, Tribunalul Iașia admis excepția nulității deciziei de sancționare și, în consecință, a admis contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata - SA, constatând nulitatea absolută a deciziei nr. 365/2.05.2008 emisă de intimată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Față de dispozițiile art. 268 alin. 2 Codul muncii, având în vedere faptul că decizia nr. 365/2.05.2008 nu cuprinde precizări referitoare la articolele din Regulamentul Intern sau statutul de personal și nici temeiul de drept, elemente prevăzute expres de Codul muncii, a căror lipsă fac ca decizia să fie nulă, se va admite contestația și se va constata nulitatea deciziei, ceea ce face de prisos analiza celorlalte motive ale contestației.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata - SA I, solicitând admiterea recursului, casarea în tot a hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței competente.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod proc. civilă, se susține că prima instanță a interpretat și a apreciat în mod eronat că decizia nr. 365/2.05.2008 nu cuprinde precizări referitoare la articolele din Regulamentul Intern sau statutul de personal și nici temeiul de drept, elemente prevăzute expres de Codul muncii, a căror lipsă fac ca decizia să fie nulă.
La alineatul 5 este menționat temeiul de drept în baza căruia se aplică sancțiunea disciplinară, art. 263 și art. 264 din Legea nr. 53/2003, iar în continuare sunt enumerate articolele din Contractul Colectiv de Muncă al - SA încălcate de salariat, respectiv art. 186 lit. d, art. 188, art. 189 lit. b, art. 182, art. 183 pct. 23, art. 185.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, susținând că, din preambulul deciziei de sancționare lipsește mențiunea referitoare la dispozițiile din contractul colectiv de muncă aplicabil în unitate care au fost încălcate, înșiruirea unor articole din Codul muncii și din contractul colectiv de muncă constituind temeiul de drept în baza căruia a fost emisă decizia.
A fost depusă copie de pe Regulamentul de ordine interioară al - I SA. Nu s-au invocat din oficiu motive de ordine publică.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și hotărârea primei instanțe, prin prisma criticilor formulate de recurentă, Curtea constată că recursul este fondat pentru considerentele ce urmează:
Prin decizia nr. 365 din 2.05.2008, intimatul contestator a fost sancționat cu reducerea salariului de bază cu 10% pentru luna aprilie 2008, avându-se în vedere referatul înregistrat cu nr. 1539 din 15.04.2008, prin care s-a adus la cunoștință conducerii că salariatul a refuzat în mod nejustificat să prezinte documentația și informațiile privind activitatea desfășurată ca responsabil de mediu, colegului său.
Potrivit dispozițiilor art. 268 alin. 2 lit. b și d Codul muncii, citate de prima instanță, sub sancțiunea nulității absolute, decizia trebuie să conțină atât precizarea prevederilor din statutul personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat, precum și temeiul de drept în baza căruia se aplică sancțiunea disciplinară.
Contrar celor reținute de prima instanță, în decizia de sancționare sunt menționate atât prevederile din Contractul colectiv de muncă aplicabil încălcate de salariat, respectiv art. 186 lit. d, art. 188, art. 189 lit. b, art. 182, art. 183 pct. 23, art. 185, cât și temeiul de drept în baza căruia se aplică sancțiunea, respectiv art. 263, art. 264 alin. 1 lit. d Codul muncii.
Prin urmare, constatând că prima instanță a admis în mod eronat excepția invocată de intimat, constatând nulitatea absolută a deciziei de sancționare, avându-se în vedere și dispozițiile art. 312 alin. 2 și 5 Cod proc. civilă și art. 81 din Legea nr. 168/1999, cu referire la Decizia în interesul legii nr. XXI din 12 iunie 2006 Înaltei Curți de Casație și Justiție, se va admite recursul și se va casa în tot sentința, în sensul că se va respinge excepția nulității absolute a deciziei de sancționare, urmând să fie trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, care nu s-a pronunțat asupra fondului.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de I, prin reprezentanți legali, împotriva sentinței civile nr.1050 din 11 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o casează în tot.
Respinge excepția nulității deciziei de sancționare.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.12.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored./
Tribunalul Iași:
- -
-
06.2009.-
2 ex.-
Președinte:Carmen BancuJudecători:Carmen Bancu, Cristina Mănăstireanu, Daniela Pruteanu
| ← Conflict de muncă. Decizia 521/2008. Curtea de Apel Iasi | Contestație decizie de concediere. Decizia 71/2008. Curtea de... → |
|---|
