Contestație decizie de sancționare. Decizia 878/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 878
Ședința publică din data de 27 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florica Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Corneliu Maria
JUDECĂTOR 3: Mihaela Cotora
Grefier - -
*******
Pe rol, soluționarea recursului declarat de contestatorul, împotriva sentinței civile nr.1094/22.10.2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă Direcția Regională de Poștă, având ca obiect, contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurentul contestator, personal și asistat de avocat care depune împuternicirea avocațială și chitanță onorariu, lipsind intimata pârâtă.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, după care, apărătorul recurentului contestator depune o caracterizare, precizând că se află și în dosarul de fond.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente.
Avocat criticând soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru motivele expuse în cererea de recurs, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței instanței de fond în sensul admiterii contestației și constatarea nulității deciziei de sancționare dată cu încălcarea dispozițiilor art.267 pct.2 și 4 din Codul muncii, iar în subsidiar, admiterea recursului și modificarea sentinței Tribunalului Mehedinți în sensul admiterii contestației și anulării deciziei de sancționare.
Solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
La data de 16.05.2007, petentul a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 9171/18 aprilie 2007, emisă de Direcția Regională de Poștă C, prin care a fost sancționat cu 5% pe două luni.
In motivarea contestației a arătat că la 2 octombrie 2006 fost angajat în funcția de oficiant stagiar la D Tr.S, însă i s-a repartizat cel mai greu punct de lucru și datorită volumului mare de activitate, a fost repartizat numitul, de către dirigintele unității pentru a acorda ajutor la întocmirea situației F 55.
Petentul a susținut că nu a săvârșit nici o abatere disciplinară, iar în toată perioada în care și-a desfășurat activitatea, nu s-au constatat și reținut în sarcina sa ilegalități.
Prin contestație, petentul a invocat și nelegalitatea deciziei, constând în aceea că în cadrul anchetei administrative, nu s-au verificat complet și obiectiv, apărările invocate, ci parțial, în mod subiectiv.
Nu s-a reținut faptul că a existat un volum mare de muncă, imposibilitatea efectuării lucrărilor în timpul afectat și nevoia de a fi ajutat și că factorul poștal, a fost repartizat de diriginte pentru da ajutor în desfășurarea activității sale.
Prin întâmpinarea formulată de intimată, s-a solicitat respingerea contestației, cu motivarea că decizia este emisă cu respectarea dispozițiilor legale.
Contestatorul a fost convocat în scris pentru ancheta administrativă, fiind menționată data și ora, iar organul de control a luat nota explicativă contestatorului, permițându-i să-și susțină apărarea.
Referitor la netemeinicia deciziei, intimata a arătat că petentul și-a încălcat atribuțiile de serviciu, a manifestat lipsă de preocupare pentru însușirea specificului activității poștale, a introdus în cabina încărcare - lichidare un alt salariat, căruia i-a cerut să-i întocmească lucrările pentru care a fost angajat.
Abaterea săvârșită de către petent se referă la faptul că, în perioada octombrie 2006 - februarie 2007, acesta a ridicat prin situația F 55, avansul în numerar, necesar pentru achitarea pensiilor, la cabina în care și-a desfășurat activitatea, confirmând instrucțional de primirea sumelor, dar în situațiile F 55 întocmite pe distanțe de distribuire, monetarul întocmit și semnătura de predare a sumelor nu-i aparțin, acestea fiind făcute de factorul poștal, în interiorul cabinei.
La dosarul cauzei s-a depus documentația care a stat la baza emiterii Deciziei de sancționare și la cererea părților s- admis proba cu martorii și.
La termenul din 22 octombrie 2007, apărătorul petentului a arătat că nu mai stăruie în audierea martorului, fiind audiat numai martorul.
Din declarația martorului rezultă că, a intrat în cabina în care a lucrat petentul pentru a-l ajuta să termine mai repede operațiunile, deoarece exista riscul ca factorii poștali să plece în teren cu mare întârziere în vederea plății pensiilor.
A mai arătat că în perioada plății pensiilor acorda ajutor contestatorului, în sensul că făcea efectiv întreaga activitate, întrucât acesta fiind nou venit, se descurca mai greu.
Prin sentința nr.1094 din 22 octombrie 2007, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Mehedinția respins contestația formulată de, cu motivarea că sancțiunea disciplinară aplicată acestuia de către conducerea Direcției Regionale de Poștă C este justificată, în raport de conduita angajatului care și-a încălcat atribuțiile de serviciu.
Instanța a reținut astfel că prin modalitatea de lucru, contestatorul a nesocotit instrucțiunile pentru efectuarea serviciului de mandate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul, criticând soluția Tribunalului pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurentul a susținut că și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, însă în condițiile unui volum mare de muncă a fost ajutat de un alt angajat, cu acordul verbal al șefului ierarhic.
A mai susținut că lucrările întocmite în aceste circumstanțe au fost corecte, fără consecințe de natură a prejudicia patrimoniul unității și, ca atare, nu poate fi reținută în sarcina sa vreo abatere disciplinară.
În întâmpinare, intimata Direcția Regională de Poștă Caa rătat că pentru toată activitatea constând în primirea avansului în numerar pentru achitarea pensiilor, împărțirea lui pe distanțe de distribuire și predarea sub semnătură a acestor sume factorilor poștali, răspunderea revine oficiantului la. Dr.Tr.S (în speță contestatorul), și nu poate fi delegată altui angajat, chiar și în condițiile unui volum mare de muncă.
Recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Sancțiunile disciplinare sunt, în ordinea gravității lor, strict și limitativ indicate prin Codul muncii (art.264 alin.1) în afara cazurilor în care "prin statute profesionale, aprobate prin lege specială, se stabilește un alt regim sancționator".
Stabilirea sancțiunii disciplinare, adică individualizarea ei, nu poate avea în mod arbitrar, ci, exclusiv, în funcție de respectarea riguroasă și cumulativă a unor criterii, precis determinate (art.266).
Aceste criterii vizează împrejurările în care a fost săvârșită fapta, gradul de vinovăție a salariatului, consecințele abaterii disciplinare, comportarea generală în serviciu a salariatului și eventualele sancțiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.
Se impune ca fapta ilicită (abaterea disciplinară) să se afle într-o legătură cauzală cu un rezultat nociv pe plan disciplinar, cauza nu declanșează efectul, respectiv răspunderea disciplinară.
Revenind la speță, probatoriul administrat în cauză administrat în fața primei instanțe, conduce la concluzia că, volumul de muncă prea mare cu care s-a confruntat contestatorul, în calitatea sa de oficiant, l-a determinat pe acesta să solicite ajutorul unui alt salariat (factor poștal), având și acordul prealabil, verbal, al șefului de oficiu.
Activitatea specifică oficiantului s-a împărțit între contestator și factorul poștal, fără consecințe negative asupra legalității ei.
Sigur că, în lipsa unui acord scris din partea șefului oficiului, îndeplinirea atribuțiilor de serviciu de către contestator, de această manieră, nu poate fi prelungită sine die.
În același timp, șeful oficiului trebuie să supravegheze și să organizeze activitatea salariaților oficiului astfel încât să fie depășite acele perioade de timp în care volumul de muncă al oficiantului este prea mare și nu poate face față, în mod obiectiv, sarcinilor ce îi revin.
Situația de fapt reținută în speță nu conturează săvârșirea de către contestator a unei abateri disciplinare de o asemenea gravitatea încât să justifice aplicarea unei sancțiuni mai severe, cum este reducerea salariului cu 5 % pe două luni.
În contextul faptic, gravitatea abaterii disciplinare este una redusă și, ca atare, corespondentul punitiv trebuie să se regăsească într-o sancțiune mai ușoară.
Cum instanța de judecată este în drept să aprecieze asupra gravității faptei, este în drept și să înlocuiască sancțiunea aplicată unilateral de către angajator cu o alta mai puțin aspră, Curtea consideră că "avertismentul scris" corespunde cel mai bine situației în speță, asigurându-se totodată și o egalitate de tratament sancționar, în raport de celălalt angajat (factorul poștal ).
Avertismentul scris este cea mai ușoară sancțiune disciplinară, cu efecte preponderent de ordin moral și care atenționează contestatorul asupra posibilelor consecințe în cazul în care dificultățile ivite în îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu nu se rezolvă într-un cadru și într-o ordine impusă de disciplina muncii.
Așa fiind, în conformitate cu art.312 pr.civ. se va admite recursul declarat de contestator; se va modifica sentința recurată, în sensul că se va admite în parte contestația formulată de contestator și se va înlocui măsura sancțiunii disciplinare pecuniare, cu măsura sancțiunii disciplinare "avertisment", cu consecința restituirii sumelor reținute în baza primei sancțiuni.
În baza art.274 pr.civ. va fi obligată intimata către recurent la plata sumei de 300 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de contestatorul, împotriva sentinței civile nr.1094/22.10.2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă Direcția Regională de Poștă, având ca obiect, contestație decizie de sancționare.
Modifică sentința recurată, în sensul că admite în parte contestația formulată de contestator și înlocuiește măsura sancțiunii disciplinare pecuniare cu măsura sancțiunii disciplinare "avertisment", cu consecința restituirii sumelor reținute în baza primei sancțiuni.
Obligă intimata către recurent la 3.000.000 (300 RON) cheltuieli de judecată.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Februarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
12.03.2008
Red.Jud.-
Tehn.MC/4 ex.
Președinte:Florica DiaconescuJudecători:Florica Diaconescu, Corneliu Maria, Mihaela Cotora
| ← Contestație decizie modificare unilaterală contract de muncă.... | Contestație decizie de concediere. Decizia 1515/2008. Curtea... → |
|---|
