Contestație decizie de concediere. Decizia 1515/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA

DECIZIE Nr. 1515

Ședința publică de la 19 Martie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Lucian Bunea

JUDECĂTOR 2: Doina Vișan

JUDECĂTOR 3: Mihaela Mitrancă

Grefier: - -

Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Universitatea din C împotriva sentinței civile nr. 984/22.10.2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect contestație decizie de concediere.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-reclamant, lipsă fiind recurenta-pârâtă.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează că pricina este la al II-lea termen de judecată acordat pentru administrare probatoriu, iar prin serviciul registratură AJOFM Oad epus înscrisurile solicitate prin adresă.

Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul pe fondul recursului.

Intimatul-reclamant depune la dosar biletele de ieșire din spital nr. /09.05.2005 și nr. /09.06.2005 și pune concluzii de respingere a recursului și menținere a hotărârii atacate drept temeinică și legală. Interpelat fiind, acesta arată că din motive personale a formulat acțiunea atât de târziu și că a beneficiat de indemnizație de șomaj, cunoscând faptul că odată reîncadrat pe postul deținut anterior trebuie să restituie sumele primite.

CURTEA:

Asupra cauzei de față:

Prin sentința nr. 984/22.10.2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Universitatea C, care a preluat Stațiunea de Cercetare -Dezvoltare Agricolă și s- dispus anularea în parte a deciziei nr. 87/29.11.2004, în sensul că dispun reîncadrarea petentului începând cu 1.04.2005 și obligă pârâta la plata drepturilor salariale cuvenite începând cu aceeași dată până la data reîncadrării efective.

Pentru a se pronunța, instanța a reținut:

S- reținut că prin decizia nr.87/2004 petentului i s-a desfăcut contractul de muncă începând cu data de 1.12.2004, în temeiul art.65 Codul Muncii însă a continuat să presteze activitate până la data de 20.12.2004.

La baza acestei decizii a stat nota comună a și în care se prevede că în perioada 1.11.2004 - 30.04.2005 se aplică măsura disponibilizării temporare datorită condițiilor meteorologice nefavorabile.

Prin aceeași notă, cât și prin procesul verbal al Consiliului de Administrație din data de 27.10.2004, s-a prevăzut reluarea activității de către salariații disponibilizați atunci când condițiile meteorologice o vor permite.

Conform protocolului de predare - primire din data de 19 ianuarie 2005, SC - C O, și-a pierdut personalitatea juridică fiind preluată din absorbție de pârâta Universitatea din C - potrivit HG 2155/2004.

Față de această situație s- apreciat că începând cu data încetării condițiilor meteorologice nefavorabile, pârâta avea obligația de a proceda la reangajarea întregului personal disponibilizat și nu la o reangajare aleatorie.

Față de considerentele expuse și ținând cont și de dispoz.art.72 alin.2. și art.78,alin 1 Codul Muncii, instanța a dispus admiterea acțiunii, anularea în parte a deciziei nr.87/2004 și obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale solicitate de petent.

Împotriva sentinței a declarat recurs Universitatea C invocând următoarele motive:

Ca instanța de fond nu a analizat in concret HG 2155/2004, care statuează expres ca recurenta a avut doar obligația de a prelua doar personalul existent la C, adică personalul existent la data de 01.01.2005, așa cum era înregistrat in statele de funcțiuni si nu personalul concediat in noiembrie 2004 de către un alt angajator.

Ca instanța de fond a omis prevederile art.22 din 290/2002, partea finala a art. 7.

Acest articol reglementează obligațiile financiare care nu au nici o legătura si nu se refera la personalul existent la

Instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecații, respectiv Nota comuna nr. 1582/2004.

Ca recurenta nu si-a însușit prevederile acestei note, precum si efectele concedierii, concedierea fiind dispusa de alt angajator, iar angajările au fost făcute in 2005 de un alt angajator, in funcție de necesitățile Stațiunii si de situația economica a acesteia.

Faptul ca persoanele angajate de recurenta reprezintă o parte din personalul concediat anterior, nu poate fi interpretat ca o însușire a unui act administrativ, sub acest aspect fiind prevederile art.9care au statuat ca se preia personalul existent.

Ca angajarea unui nr. de 55 de persoane, in luna mai, 2005 de către recurenta nu conduce la ideea unei obligații fata de restul de personal concediat in 2004.

Ca instanța de fond a greșit in ceea ce privește prevederile art.72 Codul Muncii, întrucât acest text se aplica angajatorului care a dispus concedierea, ori persoana juridica C nu mai exista de la 01.12.2004.

Analizând motivele de recurs in raport de sentința recurată, Curtea retine următoarele:

Prin contestația formulata, contestatorul a solicitat instanței, pe de o parte, reangajarea pe postul deținut anterior si acordarea unei despăgubiri.

Invoca in acest sens obligația asumata de către angajator prin Nota comuna, potrivit căreia acesta se obliga sa reîncadreze personalul disponibilizat, atunci când condițiile meteo deveneau posibile.

Pe de alta parte, invoca nulitatea absoluta a deciziei de concediere nr.87/2004, întemeiata pe dispozițiile art.73,74,75 si 76 Codul Muncii.

Cele doua situații reprezintă, instituții juridice distincte, cu efecte juridice distincte si anume, in prima situație, ne aflam in prezenta unei obligații de a face asumata contractual, in cea de a doua situație, ne aflam in prezenta unei concedieri, a cărei nelegalitate este invocata.

Datorita regimului juridic distinct cele doua instituții trebuie analizate distinct, in raport de situația de fapt existenta si aplicată acea instituție care se încadrează la situația concreta.

Se mai retine, totodată, ca prin contestația formulata, contestatorul a invocat faptul ca decizia de concediere nu i-a fost comunicata niciodată, situație in care se pune problema datei de la care decizia iși produce efectele si calitatea contestatorului de salariat sau persoana concediata, in funcție de care se analizează modul de îndeplinire a drepturilor si obligațiilor specifice raportului de munca.

Tribunalul O l t, prin sentința recurată, a anulat in parte decizia, fara a preciza motivele care au afectat decizia sub aspectul nulității, cauza care a determinat anularea doar in parte a deciziei, expunând in considerente obligația asumata de către unitate privind reangajarea salariaților începând cu data încetării condițiilor meteorologice, așa cum rezulta aceasta din Nota comuna si procesul verbal al CA din data de 27.10.2004.

A dispus reîncadrarea contestatorului si plata drepturilor salariale, invocând dispozițiile art.72 alin.2 si art. 78 alin 1 Codul Muncii.

Se retine ca dispozițiile art. 72 privesc situația reangajărilor in urma unei concedieri colective legale, in timp ce art. 78 privește anularea concedierii netemeinica sau nelegale.

Cele doua instituții juridice sunt distincte, cu efecte juridice proprii si care se exclud reciproc de la aplicarea la aceeași situație de fapt.

In lipsa unei motivări cu privire la cauzele de nulitate care au determinat soluția pronunțata, a unei verificări sub aspectul celor mai sus arătate, Curtea este in imposibilitate sa analizeze sentința sub aspectul motivelor de recurs invocate si pentru a nu priva părțile de un grad de jurisdicție, va admite recursul, va casa sentința si va trimite cauza spre rejudecare.

In rejudecare, instanța va analiza cauza in raport de cadrul procesual stabilit si de cele mai sus invocate, stabilind care instituție juridica din cele invocate de către contestator este aplicabila situației de fapt.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâta Universitatea din C împotriva sentinței civile nr. 984/22.10.2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect contestație decizie de concediere.

Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță - Tribunalul O l

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 19 martie 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

-

Red. Jud./09.04.2008

Tehn./Ex.2

F:/, Cl.

Președinte:Lucian Bunea
Judecători:Lucian Bunea, Doina Vișan, Mihaela Mitrancă

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestație decizie de concediere. Decizia 1515/2008. Curtea de Apel Craiova