Contestație decizie suspendare contract de muncă. Decizia 110/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 110/R-CM
Ședința publică din 26 Ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paulina Ghimișliu JUDECĂTOR 2: Laura Ioniță
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Simona
Judecător - -
Grefier
S-a luat în examinare pentru soluționare, recursul declarat de intimata, cu sediul în Berbești,-, județul V împotriva sentinței civile nr.940 din 13 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns consilier juridic pentru recurentul-intimat, în baza împuternicirii de reprezentare juridică nr.116/25.01.2010 emisă de Colegiul consilierilor juridici V și intimatul-contestator, personal și asistat de avocat G, în baza împuternicirii avocațiale nr.125 din 12.01.2010 emisă de Baroul Vâlcea -Cabinet individual.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin serviciul registratură al instanței, s-a depus la dosar întâmpinare formulată de intimatul-contestator.
Reprezentanții părților pe rând având cuvântul, arată că nu au cereri prealabile acordării cuvântului asupra recursului.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Reprezentantul recurentului-intimat având cuvântul, susține oral recursul așa cum a fost formulat în scris, solicitând admiterea lui, modificarea sentinței atacate și pe fond respingerea contestației. Nu se solicită cheltuieli de judecată.
Apărătorul intimatului-contestator având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de Tribunalul Vâlcea ca legală și temeinică, pentru motivele invocate în întâmpinarea depusă la dosar și susținute oral, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
Precizează că în data de 24.11.2008 când i s-a suspendat contractul de muncă, contestatorul se afla în concediu medical.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
La data de 18 decembrie 2008 contestatorul, în contradictoriu cu intimata Berbești, a solicitat anularea deciziei de suspendare a contractului de muncă nr.9 din 25 noiembrie 2008.
În motivarea contestației, acesta a arătat că prin decizia nr.9 din 25 noiembrie 2008, în temeiul art.52 alin.1 lit.a din Codul muncii, a fost sancționat cu suspendarea contractului individual de muncă, reținându-se că se face vinovat de suspendarea activității de producție a i și de neîncasarea sumelor de bani de la, sume ce reprezintă contravaloarea cantității de pâine livrată acestei firme.
A mai arătat contestatorul că în ședința din data de 24 noiembrie 2008, ședință la care a participat și acesta, Consiliul de Administrație a dezbătut aspectele și neregulile găsite de agenții constatatori de la. V în legătură cu activitatea de producție la, iar în urma controlului activitatea de producție a fost suspendată pe o perioadă de 20 zile, pentru a se remedia procesul de fabricație. În această ședință contestatorul a arătat că a ridicat problema achiziționării de utilaje pentru în vederea modernizării acesteia conform standardelor, depunând continuu referate către conducerea unității cu privire la aceste aspecte, însă fără rezultat. În continuare, a arătat contestatorul că nu se face vinovat de sancțiunea aplicată de Ca simplu angajat al acestei unități nu putea să ia decizii și să suporte plata reparației și dotării i întrucât era sarcina unității.
S-a mai arătat că în urma discuțiilor din ședința Consiliului de Administrație, conducerea unității a dispus funcționarea i și pe perioada suspendării, lucru pe care contestatorul l-a refuzat, iar în urma refuzului i s-a suspendat contractul individual de muncă, fără a i se preciza în timpul ședinței acest lucru. A precizat că în data de 24 noiembrie 2008 când s-a efectuat controlul la și i s-a suspendat contractul individual de muncă, contestatorul se afla în concediu medical, ceea ce contravine legislației în vigoare.
Tot în motivarea contestației, contestatorul a arătat că nu au fost respectate prevederile art.264 alin.1 lit.b din Codul muncii, care precizează că: "suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă ce nu poate depăși 10 zile lucrătoare" și art.267 alin.1 pct.2: "în vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii".
Referitor la controlul efectuat cu privire la neîncasarea sumelor de la, contestatorul a arătat că acestea au fost recuperate în totalitate, deși neîncasarea facturilor a fost tolerată de conducerea unității datorită faptului că administratora este angajată la unitatea de producție "".
La data de 28 ianuarie 2009 s-a înregistrat dosarul nr- privind contestația formulată de contestatorul împotriva deciziei de concediere nr.1/19 ianuarie 2009 emisă de intimata Berbești.
În motivarea acestei contestații, contestatorul a arătat că în perioada anului 2008 desfășurat activitatea de gestionar la Berbești, iar prin decizia contestată a fost concediat pentru motivul că în urma controlului efectuat de V s-a reținut că se face vinovat pentru suspendarea activității de producție a Consideră că măsura luată împotriva sa este nelegală, întrucât ca simplu angajat al intimatei nu putea să remedieze toate deficiențele de la. Așa cum a arătat mai sus, la data de 24 noiembrie 2008, în urma controlului efectuat de V s-a încheiat procesul-verbal nr.637/24.11.2008 în cuprinsul căruia s-au făcut mențiuni că unitatea de producție nu corespunde procesului de fabricație a produsului pâine și au suspendat activitatea de producție pentru o perioadă de 20 de zile pentru remedierea procesului de producție. În seara zilei de 24.11.2008, a arătat contestatorul, a fost chemat să participe la ședința Consiliului de Administrație unde s-au dezbătut aspectele și neregulile găsite de agenții constatatori ai V în legătură cu activitatea de producție la. În această ședință a ridicat din nou problema achiziționării de utilaje pentru și modernizarea acesteia conform standardelor, depunând referate la conducerea unității cu privire la acest aspect, dar au fost ignorate și de această dată. În cadrul ședinței Consiliului de Administrație i s-a impus ca brutăria să funcționeze și pe perioada suspendării, însă contestatorul a refuzat, iar ca urmare i s-a suspendat contractul individual de muncă pentru o perioadă de 30 de zile. A arătat contestatorul că și-a respectat întocmai atribuțiile conform fișei postului și nu a fost sancționat niciodată în cei 35 de ani de activitate în această unitate.
Prin încheierea de ședință din data de 10 aprilie 2009 s-a dispus conexarea dosarului nr- la dosarul nr- al Tribunalului Vâlcea.
Intimata Berbești - Societate Cooperativă a formulat întâmpinare în cauză, solicitând respingerea contestației ca nelegală și netemeinică.
În urma probelor administrate în cauză, Tribunalul Vâlcea, prin sentința civilă nr.940 din 13 noiembrie 21009, admis contestația formulată și a dispus anularea deciziilor nr.9/25.11.2008 și nr.1/19.01.2009 emise de intimata Berbești, obligând intimata la plata către contestator a drepturilor salariale de care a fost lipsit de la data suspendării contractului individual de muncă și până la reintegrarea în funcția avută anterior și la 500 lei cheltuieli de judecată.
S-a reținut de instanța de fond, la pronunțarea acestei sentințe, că prin decizia nr.9/25 noiembrie 2008 s-a suspendat contractul individual de muncă al contestatorului potrivit dispozițiilor art.52 alin.1 lit. Codul muncii, pe o perioadă de 30 de zile.
Din considerentele deciziei reiese că măsura adoptată de Consiliul de Administrație în unanimitate a avut ca temei actul de control încheiat de V, respectiv procesul-verbal nr.637/24.11.2008, în cuprinsul căruia s-au făcut mențiuni că unitatea de producție nu corespunde procesului de fabricație produsului pâine și ca o consecință a abaterilor constatate, activitatea unității de producție "" să fie suspendată în perioada următoare având în vedere și situația constatată de organul de control cu privire la neîncasarea sumelor de la ce reprezintă pâine livrată acestei firme, situație recunoscută chiar de către reprezentanta acesteia și de către.
Ulterior, prin decizia nr.1/2009 aflată la fila 4 dosar conex, Consiliul de Administrație al Berbești a convocat și întrunit legal la data de 9 ianuarie 2009, analizat raportul nr.4/9 ianuarie 2009 încheiat de Comisia pentru cercetare disciplinară prealabilă a contestatorului, constatând că acesta a încălcat obligațiile ce rezultă din raporturile de muncă, în mod repetat nu a respectat întocmai și la timp atribuțiile conform fișei postului.
Ca urmare, s-a dispus ca începând cu data de 19 ianuarie 2009, în temeiul art.61 lit.a coroborat cu art.264 lit.f Codul muncii, încetarea contractului individual de muncă al contestatorului.
Prin cele două decizii s-a reținut în sarcina contestatorului că se face vinovat de suspendarea activității de producție a i și de neîncasarea sumelor de bani de la, sume ce reprezintă pâine livrată acestei firme. De asemenea, s-a reținut că acesta se face vinovat de încălcarea atribuțiilor prevăzute în fișa postului și Regulamentul de Ordine Interioară, privitor la respectarea programului de activitate, organizarea activității i și neîndeplinirea atribuțiilor prevăzute de programul, obligatoriu pentru unitatea de producție.
Măsurile dispuse sunt nelegale întrucât, așa cum reiese din probatoriul administrat, contestatorul era doar angajat al intimatei și nu avea atribuțiuni în sensul remedierii deficiențelor de la.
Este adevărat că la data de 24 noiembrie 2008 s-a efectuat un control în baza căruia s- încheiat procesul-verbal nr. 637 în cuprinsul căruia s-au făcut mențiuni că unitatea de producție nu corespunde procesului de fabricație și în consecință activitatea iaf ost suspendată, dar așa cum s-a arătat, contestatorul nu avea atribuțiuni privind remedierea acestor deficiențe.
Faptul că acesta nu avea atribuțiuni în sensul respectiv reiese din examinarea fișei postului și din declarațiile martorilor audiați.
Mai mult decât atât, în perioada în care a fost emisă prima decizie de suspendare a contractului de muncă, contestatorul se afla în concediu medical, astfel că măsura dispusă este nelegală întrucât a fost luată în perioada incapacității temporare de muncă stabilită prin certificatul medical.
În ceea ce privește cea de-a doua decizie privind încetarea contractului de muncă, tribunalul a constatat că și aceasta este nelegală întrucât au fost avute în vedere aceleași fapte ca și cele din decizia de suspendare, fapte de care contestatorul nu se face vinovat.
Așa cum s-a mai arătat, nu este vina contestatorului pentru sancțiunea aplicată de V unității intimate, iar ca angajat nu putea să ia decizii și să suporte plata reparației și dotării i, această obligație revenind conducerii unității.
Referitor la neîncasarea unor sume de bani din vânzarea pâinii, s-a reținut că intimata nu a făcut dovada existenței vreunui prejudiciu în patrimoniul său, iar în situația în care ar fi existat unele întârzieri în efectuarea plăților, contestatorul susține că această situație ar fi fost tolerată de conducerea societății.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâta Berbești.
Se arată, în motivarea recursului formulat, că sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică față de motivele de casare prevăzute de art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă.
1. Prin încheierea de ședință din data de 10 aprilie 2009 instanța de fond a dispus conexarea dosarului nr- privind contestația formulată împotriva deciziei nr.1/19.01.2009 privind concedierea contestatorului, la dosarul nr- ce are ca obiect contestație împotriva deciziei nr.9/25.11.2008 pentru suspendarea contractului individual de muncă al contestatorului.
Cele două contestații trebuiau soluționate separat, întrucât obiectul lor se referea strict la motive prevăzute de lege privind suspendarea contractului de muncă și privind concedierea.
În mod greșit instanța de fond a reținut că intimatul-contestator nu avea atribuțiuni privind remedierea deficiențelor constatate la controlul V, deși inspecțiile făcute au constatat de fiecare dată nereguli în procesul de producție, în care se includ operațiunile pe care le făcea contestatorul. Interpretarea făcută de instanța de fond duce la concluzia că orice lucrător gestionar din cadrul cooperativei are numai drepturi, și nicio obligație, obligațiile revenind numai în sarcina conducerii cooperativei.
De asemenea, tot greșit s-a reținut că la data suspendării contractului de muncă intimatul-contestator se afla în concediu medical, deși este dovedit că la data de 24 noiembrie 2008 s-a aflat în prima parte a zilei la locul de muncă, participând la ședința consiliului de administrație, fără să comunice că deținea certificat medical din acea dată.
2. Hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal, fiind dată cu aplicarea greșită a legii.
Contestatorul a fost angajatul societății în funcția de lucrător gestionar la Secția de producție, în condițiile stabilite de Legea nr.22/1969, cu modificările ulterioare. Prin această lege se prevede că încălcarea dispozițiilor legale cu privire la gestionarea bunurilor atrage răspunderea materială, disciplinară, administrativă, penală sau civilă, după caz, a gestionarilor.
Greșit instanța de fond a apreciat că întârzierea încasării contravalorii pâinii nu este obligația contestatorului, chiar dacă acesta a recunoscut și la inventarul efectuat s-a constatat o lipsă în gestiune de circa 10.000 lei, contravaloare cantitate de pâine vândută și neîncasată. Nu s-a avut în vedere că orice activitate de producție trebuie să realizeze venituri și că din cauza intimatului-contestator recurenta a înregistrat pierderi în procesul de producție.
Un alt motiv de nelegalitate este că la data de 13 noiembrie 2009 instanța de fond s-a pronunțat prin minuta întocmită, anulând decizia nr.9 din 25 noiembrie 2008 privind suspendarea contractului de muncă.
La comunicarea dispozitivului sentinței către recurentă a existat adăugarea și privind anularea deciziei nr.1 din 19 ianuarie 2009, existând astfel o contradicție între minută și dispozitiv, care duce la anularea sentinței și rejudecarea cauzei.
Față de motivele arătate se solicită admiterea recursului și modificarea sentinței instanței de fond, în sensul respingerii contestației formulate.
Recursul declarat de intimată urmează a fi admis.
Contestatorul a solicitat, inițial, în contradictoriu cu recurenta-intimată, anularea deciziei nr.9 din 25 noiembrie 2008 emisă de aceasta, prin care s-a dispus suspendarea contractului său de muncă în baza art.52 alin.1 lit.a din Codul muncii.
Ulterior, la data de 28 ianuarie 2009, la aceeași instanță s-a înregistrat și dosarul nr.260/2009 privind contestația formulată de împotriva deciziei de concediere nr.1/19.01.2009 emisă de aceeași intimată.
Instanța de fond, prin încheierea de ședință din 10 aprilie 2009, dispus conexarea celui de-al doilea dosar nr.260/2009 privind decizia de concediere, la primul dosar cu nr- privind suspendarea contractului de muncă.
Analizând aceasta se constată că, potrivit art.164 Cod procedură civilă, părțile vor putea cere întrunirea mai multor pricini ce se află înaintea aceleiași instanțe sau instanțe deosebite de același grad, în care sunt aceleași părți sau chiar împreună cu alte părți și al căror obiect și cauză au o strânsă legătură.
În speță, fiind vorba de două pricini aflate înaintea aceleiași instanțe, între aceleași părți și care aveau o strânsă legătură în sensul că se refereau la activitatea desfășurată de contestator în calitate de gestionar la brutăria din comuna Berbești, în mod corect instanța a apreciat că se impune conexarea acestor dosare.
Curtea constată însă că, la soluționarea cauzei, rezultatul deliberării a fost consemnat în minuta care se află pe verso-ul acțiunii și prin care s-a admis contestația și s-a dispus anularea deciziei nr.9/25.11.2008 privind suspendarea contractului de muncă al contestatorului.
La pronunțarea sentinței de mai sus instanța de fond, în dispozitivul întocmit, a admis contestația formulată și a dispus anularea deciziei nr.9/25.11.2008, cât și a deciziei nr.1/19.01.2009 emise de intimata Berbești.
Analizând aceasta se constată că rezultatul deliberării se consemnează pe scurt, de îndată, într-un act de procedură ce poartă în practică denumirea de minută și care va alcătui dispozitivul hotărârii. Minuta se semnează sub pedeapsa nulității de judecători și grefier și după redactare se va trece în condica de ședință.
Dispozitivul hotărârii este ultima parte a acesteia și cuprinde soluția ce s-a pronunțat în cauză, fiind o reproducere dezvoltată a minutei întocmite cu ocazia deliberării.
În dispozitiv instanța este obligată să rezolve concret toate cererile formulate de părți cu privire la obiectul procesului, să menționeze consecințele care decurg din soluția admiterii sau respingerii cererilor.
În practica judiciară s-a decis, în mod constant, că în cazul contradicției dintre minută (întocmită cu ocazia deliberării) și dispozitivul hotărârii (care se redactează ulterior pronunțării) sancțiune constă în nulitatea hotărârii deoarece, față de soluțiile contradictorii adoptate, nu se poate ști ce anume a hotărât instanța.
În speță instanța de fond a pronunțat o încheiere din 16 decembrie 2009 prin care a dispus îndreptarea erorii materiale în sensul că se va trece în minută și decizia nr. 1/19.01.2009.
Se constată însă că aceasta nu poate fi considerată o eroare materială în sensul art.281 Cod procedură civilă și contradicția dintre minută și dispozitivul hotărârii nu poate duce decât la nulitatea hotărârii, motiv pentru care, față de prevederile art.304 pct.7 Cod procedură civilă, se va admite recursul formulat, se va casa sentința civilă atacată și se va trimite cauza pentru rejudecare la aceeași instanță.
Cu ocazia rejudecării se vor avea în vedere și celelalte motive de recurs formulate de intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de intimata, cu sediul în Berbești,-, județul V, împotriva sentinței civile nr.940 din 13 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-, intimat fiind contestatorul, domiciliat în Berbești, str. -, județul
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26 ianuarie 2010, la Curtea de Apel Pitești - Secția civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored. /EM
6 ex./28.01.2010
Jud. fond:
Președinte:Paulina GhimișliuJudecători:Paulina Ghimișliu, Laura Ioniță, Nicoleta Simona
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 588/2009. Curtea de... | Conflict de muncă. Decizia 115/2008. Curtea de Apel Alba Iulia → |
|---|
