Contestație decizie suspendare contract de muncă. Decizia 959/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂNr. 959/
Ședința publică de la 14 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier
.-.-.-.-.-.-.-.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra soluționării recursului declarat de contestatorul, domiciliat în G,-, - 3,. 53, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 288/16.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați, în litigiul de muncă intervenit în contradictoriu cu intimata G, cu sediul în G,-, având ca obiect "contestație decizie suspendare contract de muncă" împotriva deciziei nr. 1530/31.05.2007 emisă de societatea intimată.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12.10.2009, fiind consemnate în încheierea din aceeași dată care face parte integrantă din prezenta când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 14.10.2009, dată la care a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 288/16.02.2009, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- a fost respinsă ca nefondată acțiunea civilă formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta SC G SA.
Pentru a pronunța hotărârea judecătorească, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 94/121/12.01.2009 pe rolul Tribunalului Galați, reclamantul a chemat în judecată civilă pe pârâta SC G SA, solicitând ca în baza probelor administrate să se dispună reîncadrarea in activitatea anterioară emiterii dispoziției nr. 1530/2007, plata tuturor drepturilor salariale de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului individual de muncă, consemnarea în carnetul de muncă mențiunii cu privire la acordarea acestor drepturi bănești, plata sumei de 50 000 lei cu titlu de daune morale si plata cheltuielilor de judecată.
A arătat în motivarea cererii că a fost salariatul pârâtei timp de 17 ani, funcționând 10 ani ca operator-tehnolog la un post de comandă și apoi 7 ani, ca macaragiu.
La începutul lunii mai 2007, pârâta a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați cu o plângere penală, afirmând faptul că se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de tentativă de furt calificat (art. 20 Cod penal raportat la art. 208-209 alin 1 lit. a Cod penal) în dauna patrimoniului societății.
A emis Decizia nr. 1530/31.05.2007, prin care a dispus suspendarea contractului individual de muncă începând cu 01.06.2007, în temeiul disp. art. 52 alin. 1 lit. c din Codul Muncii, până la rămânerea definitivă a hotărâri judecătorești în cauza penală.
Prin rechizitoriul din 14.05.2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galațis -a dispus scoaterea sa de sub urmărire penală pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută și pedepsită de disp. art. 208 al. 1-209 al. 1 lit. a Cod penal, întrucât sub aspectul laturii subiective lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, respectiv intenția.
Soluția de scoatere de sub urmărire penală dată în ceea ce îl privește nu a fost atacată de pârâtă, aceasta fiind definitivă și irevocabilă.
La data de 24.11.2008 a notificat pârâta cu solicitarea de a fi reîncadrat în locul de muncă și de a i se achita drepturile salariale, comunicându-i și înscrisuri, inclusiv rechizitoriul din data de 14.05.2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați.
Prin adresa nr. 9110/4855/03.12.2008 pârâta a refuzat acest lucru,apreciind că se impune menținerea suspendării contractului individual de muncă" până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești ce va fi luată urmare a plângerii penale formulate".
Atitudinea pârâtei este în mod evident nelegală și abuzivă, în ceea ce îl privește nemaiexistând vreun temei legal de menținere a suspendării contractului de muncă, fiind pronunțată o soluție definitivă și irevocabilă care confirma lipsa vinovăției sale și caracterul nereal al celor sesizate de pârâtă în plângerea îndreptată împotriva sa.
Referitor la cuantificarea daunelor morale pe care le solicită, ca urmare a prejudiciului creat de pârâtă, arată că, starea de nelegalitate, tensiune și incertitudine prelungită create prin denunțul calomnios al pârâtei și refuzul nejustificat de a da rezonanța unor texte legale imperative, discreditarea ca om - în rândul colegilor, cunoștințelor și chiar familiei, afectarea onestității de care a dat dovadă timp de 17 ani la locul de muncă, suferința produsă prin declanșarea unor cercetări pentru o faptă de care nu era, în mod evident vinovat.
Mai mult, este evident gradul ridicat de afectare și perturbare a vieții personale căci, ca unic întreținător al familiei, a încercat să-și caute alt loc de muncă, fiind pus în mod constant în fața solicitării de a prezenta cartea de muncă (reținută de pârâtă)și în situația de a naște suspiciuni cu privire la probitatea sa morală, orice angajator având dubii asupra unei persoane cercetate pentru furt în dauna patrimoniului unității.
S-a folosit in dovedirea acțiunii de proba cu acte, depunând la dosar următoarele înscrisuri: plângerea penală nr-, decizia nr. 1530/31.05.2007, rechizitoriul nr. 43/P/2008 emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, notificarea adresat pârâtei, adresa nr-.
În drept a invocat dispozițiile art. 52 alin 2 din Codul Muncii.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta SC G SA a solicitat respingerea acțiunii ca fiind nefondată.
Cu adresa nr. 5410/3083/08.12.2008, a formulat și înaintat spre soluționare Prim Procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, plângere împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale (anexează copie certificată conform cu originalul a adresei).
Întrucât de la data la care plângerea a fost înregistrată la Registratura organelor de cercetare penale s-a scurs o perioadă mai mare de 20 de zile, fiind depășit astfel termenul prevăzut de art. 277.pr.civ, în care Prim Procurorul de pe lângă Tribunalul Galați era obligat să rezolve sesizarea, societatea a procedat, în conformitate cu prevederile art. 278 indice 1 alin. 2.pr.pen. adresând plângerea la instanța căreia i-ar reveni potrivit legii competența să judece cauza în primă instanță, respectiv Judecătoria Galați.
A anexat în copie certificată cu originalul plângerea nr-/12.01.2009, precum și confirmarea de primire de la Judecătoria Galați, urmând ca aceasta să se pronunțe, funcție de soluția adoptată, putându-se aprecia momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătorești dispuse în cauză.
În aceste condiții măsura de scoatere de sub urmărire penală dispusă prin Rechizitoriul nr. 43/P/2008 nu are caracter definitiv și nu se poate aplica art. 52 lit. c din Codul Muncii.
Analizând și coroborând materialul probator administrat în prezenta cauză, instanța a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 1530/31.05.2007 intimata G SA, a dispus suspendarea contractului individual de muncă al contestatorului, în temeiul disp. art. 52 lit. "c" din Codul Muncii, urmare plângerii penale nr- formulată împotriva acestuia, considerându-se că acesta ar fi încercat să sustragă de la locul său de muncă două rulouri de tablă din secția
Măsura dispusă de intimată a fost apreciată a fi întemeiată din următoarele considerente:
Executarea contractului individual de muncă, reprezintă un proces ce se desfășoară în timp. În acest interval de timp, pot interveni anumite împrejurări prevăzute chiar de lege, care să împiedice temporar înfăptuirea obiectivului și efectelor contractului, chiar a obligațiilor reciproce ale părților. astfel suspendarea acestuia.
În temeiul disp. art. 52 al. 1 lit. "c" din Codul Muncii, contractul de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
În prezenta cauză, intimata a formulat plângere penală împotriva contestatorului implicat in sustragerea a doua rulouri de tablă la data de 11.04.2007. Solutia nu este definitivă. Astfel, prin rechizitoriul din data de 14.05.2008 din dosarul de urmărire penală nr. 43/P/2008 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale si trimiterea in judecată numitului. Față de contestator s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală. Împotriva acestei soluții, angajatorul a formulat plângere, înaintată Prim Procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, dar și Judecătoriei Galați. Nici una dintre cele două plângeri nu au fost soluționate până la momentul pronunțării prezentei hotărâri.
Deoarece angajatorul nu se poate pronunța asupra vinovăției sau nevinovăției angajatului și nici asupra răspunderii sale penale, acestea fiind competențe ale organelor judiciare, în mod corect a dispus suspendarea contractului de muncă al contestatorului.
Suspendarea din funcție a contestatorului, este o măsură legală care protejează unitatea intimată față de pericolul continuării activității ilicite, ulterior, în situația în care se va constata nevinovăția acestuia, prevederile legale conferindu-i un drept firesc la despăgubiri.
Întrucât până in momentul de față nu există o hotărâre judecătorească definitivă care să ateste nevinovăția contestatorului, măsura suspendării durează până la apariția unei astfel de situații.
Pe de altă parte, instituția suspendării contractului de muncă reprezintă o măsură de protecție a angajatului, al cărui contract de muncă nu poate fi desfăcut până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
În consecință, a fost respinsă ca nefondată cererea privind reîncadrarea în postul avut anterior, dar si celelalte solicitări, acestea din urmă fiind accesorii față de primul capăt de cerere.
Împotriva sentinței civile a declarat recurs reclamantul criticând- ca fiind esențial nelegală, pentru următoarele motive:
Analizând temeinicia măsurii suspendării contractului individual de muncă nu a constituit obiectul sesizării sale.
Instanța de fond era competentă să analizeze doar dacă decizia de suspendare a contractului individual de muncă și-a încetat efectele, ca urmare a existenței unei soluții definitive de constare a nevinovăției recurentului-reclamant dispusă de organele competente.
Instanța de fond a limitat inadmisibil sfera de aplicare a art. 52 al. 1 lit. c din Codul Muncii și a ignorat conținutul înscrisurilor administrate în cauză.
A invocat faptul că a notificat pârâtei soluția de scoatere de sub urmărire penală iar aceasta i-a răspuns trecând sub tăcere intenția de a ataca soluția pronunțată de procuror.
Ca atare, a promovat prezenta acțiune la momentul la care soluția de scoatere de sub urmărire penală era definitivă și irevocabilă, pârâta exercitând abuziv drepturile procesuale prin formularea de plângeri penale cu depășirea termenului legal.
A considerat că instanța ar fi trebuit să dispună fie suspendarea cauzei conform art. 244 al. 1, pct. 1.proc.civ. fie, cel mult, să respingă acțiunea ca prematură.
Respingerea ca nefondată a acțiunii atrage autoritatea de lucru judecat, de natură a impieta asupra exercitarea ulterioară a dreptului său la acțiune.
A solicitat suspendarea judecății cauzei, conform art. 244 pct. 1.pr.civ. dezlegarea pricinii depinzând de soluția ce va fi dată de instanțele judecătorești plângerii pârâtei cât și admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, inclusiv pentru administrarea probatoriului depus în cauză.
Prin întâmpinare, intimata-pârâtă SC G SA a invocat excepția nulității cererii pentru lipsa semnăturii contestatorului.
Și-a întemeiat excepția pe dispozițiile art. 112 pct. 2 și art. 133 al. 1.proc.civ.
Cu privire la motivele de recurs a solicitat respingerea acestora întrucât nu există o hotărâre definitivă de scoatere de sub urmărire penală, plângerea fiind formulată după notificarea de către salariat și luarea la cunoștință asupra rechizitoriului, nefiind tardivă.
În ceea ce privește suspendarea judecății cauzei conform art. 244 pct. 1.proc.civ. a considerat-o lipsită de temei legal, pe fond instanța a apreciat ansamblul înscrisurilor depuse la dosar dându-i o interpretare corectă.
În recurs au fost depuse înscrisuri noi, respectiv adresa nr. 9110/4855/19.08.2009, Decizia nr. 2183/19.08.2009, actul adițional nr. 2221/25.08.2009, dispoziția de plată nr. 19/1.09.2009 emisă de intimata pârâtă SC G SA, cererea recurentului-reclamant din 17.08.2009, adresată conducerii societății,comunicarea Ordonanței de respingere plângerii nr. 865/II/2/2008 din 15.04.2009 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, sentința penală nr. 1188/23.06.2009 a Judecătoriei Galați, adresa internă nr. 2430/2139/8.10.2009, notificarea adresată recurentului-reclamant.
Examinând recursul astfel declarat potrivit normelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în materie, sub toate aspectele de fapt și de drept conform dispozițiilor art. 304 ind.1 pr.civ. Curtea reține următoarele:
Excepția invocată privind nesemnarea cererii de recurs a devenit neîntemeiată urmare a complinirii în condițiile art. 133 al.2 pr.civ. potrivit încheierii de dezbateri din data de 12.10.2009.
Deseori, se constată că temeiul suspendării judecății în baza art. 244 pct. 1.pr.civ. a încetat nemaifiind susținut, urmare a soluționării în mod definitiv a plângerii penale.
Pe fond, exercitarea căii de atac a recursului trebuie realizată ținându-se seama de cadrul procesual determinat în cauză prin cererea introductivă de chemare în judecată astfel cum a fost formulată de reclamant.
S-a solicitat obligarea intimatei-pârâte la reîncadrarea recurentului-reclamant în activitatea anterioară emiterii Dispoziției nr. 1530/31.05.2007 (macaragiu la Secția de Benzi la - Laminate Plate), plata drepturilor solicitate de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului individual de muncă, drepturi actualizate cu rata inflației la data plății efective, consemnarea în caietul de muncă a acestora, plata sumei de 50.000 lei, reprezentând daune morale pentru prejudiciul suferit ca urmare a atitudinii abuzive a pârâtei, cheltuieli de judecată.
Prima instanță a respins acțiunea ca nefondată, reținând caracterul temeinic și legal al măsurii suspendării contractului individual de muncă a reclamantului.
Înscrisurile nou depuse în recurs relevă modificarea situației de fapt, ceea ce determină reexaminarea fondului cauzei în condițiile art. 304 ind. 1.proc.civ. și modificarea în tot sentinței instanței de fond.
De menționat că, prin Decizia nr. 1530/31.05.2007 emisă de intimata-pârâtă SC G SA s-a dispus, începând cu data de 01.06.2007 suspendarea contractului individual de muncă al recurentului-reclamant, în temeiul disp. art. 52 al.1 lit.c, Codul Muncii.
Potrivit textului legal enunțat, contractul individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului în cazul în care a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
În speță, luarea măsurii suspendării contractului individual de muncă a fost motivat de intimata-pârâtă de formularea unei plângeri penale înregistrată sub nr. 5410/3083/04.05.2007 împotriva recurentului-reclamant pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de furt, faptă prevăzută de art. 208, 209 Cod penal.
Prin cererea de față, recurentul-reclamant nu contestă măsura dispusă, acțiunea sa fiind promovată în vederea reluării activității anterioare ca urmare a constatării nevinovăției sale.
În acest sens, cu cererea înregistrată sub nr. 9110/4139/24.11.2008 la intimata-pârâtă, recurentul-reclamant a solicitat reîncadrarea în activitatea anterioară emiterii dispoziției de suspendare a contractului individual de muncă cu plata drepturilor salariale de are a fost lipsit pe perioada suspendării în valoare actualizată.
Prin adresa nr. 9110/4855/3.12.2008 intimata-pârâtă i-a răspuns recurentului-reclamant că se menține suspendarea contractului individual de muncă, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești urmare a plângerii penale formulate.
În recurs a fost depusă sentința penală nr. 1188/23.06.2009 a Judecătoriei Galați, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 07.07.2009 prin care a fost respinsă ca nefondată plângerea intimatei pârâte împotriva soluției de scoatere de sub urmărire penală nr. 43/P/2008 din 14.05.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, privind pe recurentul-contestator.
Drept urmare, prin adresa nr. 9110/4855/19.08.2009 intimata-pârâtă l-a notificat pe recurentul-reclamant să se prezinte în vederea reluării activității începând cu data de 25.08.2009.
În acest sens a fost emisă decizia nr. 2183/19.08.2009 de către intimata-pârâtă SC G SA, această decizie producând efecte juridice distincte ce nu pot fi examinate față de cadrul procesual al prezentei judecăți existând posibilitatea contestării sale separate.
Pentru considerentele arătate mai sus, curtea reține ca fiind rămas fără obiect capătul de cerere din acțiune referitor la reîncadrarea în muncă a recurentului-reclamant.
În lipsa unor dovezi privind confirmarea primirii plății de către recurentul-reclamant a despăgubirii egală cu salariul și celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului de muncă, respectiv 01.06.2007 - 25.08.2009 subzistă o atare obligație în sarcina intimatei-pârâte potrivit disp. art. 52 al. 2 din Codul Muncii, drepturile fiind cuvenite în formă actualizată în raport cu rata inflației la data plății efective cu efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea intimatei-pârâte la acordarea daunelor morale, se constată că recurentul-reclamant și l-a motivat prin starea de nelegalitate, tensiune și incertitudine prelungite create prin denunțul calomnios al pârâtei și refuzul nejustificat de a da rezonanță unor texte legale imperative, discreditarea în cadrul familiei și societății, afectarea activității la locul de muncă și suferința produsă prin declanșarea unor cercetări pentru o faptă de care nu era în mod evident vinovat, situația creată fiind obligat să-și caute un alt loc de muncă, prin prezentarea carnetului de muncă dând naștere la suspiciuni privind corectitudinea sa însă, dispozițiile legale care reglementează prejudiciul moral presupune constatarea existenței unei culpe din partea angajatorului în legătură cu serviciul.
În speță, luarea de către intimata-pârâtă a măsurii suspendării contractului individual de muncă urmare a unei plângeri penale formulată împotriva recurentului-reclamant nu este considerată de curte ca fiind una abuzivă și contrară legii, fiind expresia tocmai a aplicării unor dispoziții legale care dau dreptul angajatorului la luarea unei asemenea măsuri.
Curtea Constituțională a statuat că prin luarea măsurii suspendării contractului individual de muncă angajatorul nu se pronunță asupra vinovăției sau nevinovăției angajatorului și nici asupra răspunderii sale penale, acestea fiind chestiuni a căror soluționare intră în sfera de activitate a organelor judiciare.
Angajatorul poate doar să formuleze plângere penală împotriva salariatului, dacă deține date sau indicii suficiente cu privire la săvârșirea de către acesta a unor fapte penale incompatibile cu funcția deținută, solicitând autorităților competente soluționarea cazului (Decizia nr. 24/22.01.2003 a Curții Constituționale).
În speță, intimata-pârâtă a apelat la un asemenea demers legal, soluția de scoatere de sub urmărire penală întemeiată pe lipsa laturii subiective a infracțiunii, dând dreptul la despăgubire în condițiile art. 52 al. 2 Codul Muncii, ca o reparație suficientă și echitabilă pentru veniturile de care recurentul-reclamant a fost lipsit pe perioada suspendării contractului individual de muncă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE recursul declarat de reclamantul, domiciliat în G,-, - 3,. 53, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 288/16.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați.
Modifică în t o sentința civilă nr. 288/16.02.2009 a Tribunalului Galați și, în rejudecare:
ADMITE în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta G, cu sediul în G,-, jud.
Obligă pe pârâta G G să plătească reclamantului drepturile salariale cuvenite pe perioada suspendării contractului individual de muncă, actualizate în raport de data inflației la data plății efective și să facă cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă.
RESPINGE ca fiind rămasă fără obiect cererea de reîncadrare în muncă.
Respinge ca nefondat capătul de cerere privind acordarea daunelor morale.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Octombrie 2009.
Președinte, pt. Judecător, JUDECĂTOR 1: Alina Savin
cf. art. 261 al. 2.
PREȘEDINTE: Alina Savin
Dr.
Grefier,
-
: - -/12.11.2009
: 4 ex.//03.02.2010
Fond: /
Asistenți judiciari: /
Comunicat 2 ex.//04.02.2010
Președinte:Alina SavinJudecători:Alina Savin, Benone Fuică, Virginia Filipescu
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 1102/2009. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 811/2008. Curtea de... → |
|---|
