Desfiinţarea locului de muncă conform art.65din Codul muncii Raporturi de muncă

Comentarii

0

Desfiinţarea locului de muncă conform art.65din Codul muncii

Pentru a se reţine cauza reală şi serioasă a reorganizării, nu este necesară dovedirea de către angajator a unor dificultăţi economice, ce ar presupune pierderi financiare efective, ci este suficient ca angajatorul să urmărească eficientizarea propriei activităţi în scopul utilizării cu randament maxim a resurselor umane şi financiare, fiind atributul exclusiv al angajatorului de a hotărî asupra modalităţii în care îşi organizează activitatea.

Preluarea atribuţiilor unui post desfiinţat de o altă persoană nu echivalează cu menţinerea vechiului loc de muncă, ci reprezintă un mecanism de eficientizare a muncii.

Curtea de Apel Iaşi, decizia civilă nr. 664 din 3 septembrie 2010

← Acordarea despăgubirilor prevăzute de art. 78(1) din Codul...		Calcul orelor suplimentare, în activitatea de transport rutier,... →

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Abatere disciplinară sancţionată printr-un înscris intitulat „atenţionare scrisă” Raporturi de muncă Reîncadrarea salariatului de către angajator, în condiţiile art.78 alin.2 din Codul muncii Raporturi de muncăRepunere în drepturi Sancţiunea nulităţii inserată de legiuitor în art.76 din Codul muncii, pentru nerespectarea dispoziţiilor art. 74 lit. d din Codul muncii, în cazul concedierii individuale Contracte de muncă Acordarea despăgubirilor prevăzute de art. 78(1) din Codul muncii, în condiţiile în care, în perioada cuprinsă între data concedierii şi cea a reîncadrării salariatul a realizat venituri din alte surse Despăgubiri, penalităţiRaporturi de muncăRepunere în Calcul orelor suplimentare, în activitatea de transport rutier, prin determinarea înţelesului termenilor de timp de lucru şi pauză Contracte de muncă Desfacerea a contractului individual de muncă conform art.65 din Codul muncii Contracte de muncă Concediere în baza dispoziţiilor art. 65 alin. 1 Codul muncii. Lipsa cauzei reale şi serioase a desfiinţării locului de muncă atrage nelegalitatea concedierii Contracte de muncă Dreptul la concediu de odihnă plătit este un drept constituţional prevăzut de art. 41 al.2 din Constituţie şi garantat şi prin lege organică (art. 39 al.1 lit.c, art. 139 şi 145 Codul Muncii) tuturor salariaţilor, acest drept neputând forma obiectul vreun