Dreptul muncii; jurisdicţia muncii; asigurări sociale

Curtea de Apel GALAŢI Decizie nr. 259 din data de 11.04.2014

Conform art. 59 din Legea nr. 263/2010 "nevăzătorii beneficiază de pensie pentru limita de vârsta, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare.";

De asemenea, potrivit art. 44 din HG 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii "Reducerea prevăzuta la art. 59 din lege se aplica nevăzătorilor care fac dovada acestui statut cu certificatul de încadrare în grad de handicap emis încondițiile legii, care va conține obligatoriu următoarele elemente: data ivirii handicapului, gradul de handicap, termenul de revizuire, precum și mențiunea că certificatul a fost emis în vederea aplicării art. 59 din lege.";

Atâta timp cât nici art. 59 din Legea pensiilor publice nr. 263/2010 și nici art. 44 din Normele de aplicare aprobate prin HG nr. 257/2011 nu fac nicio limitare noțiunii de "nevăzător";, interpretarea acestei noțiuni prin Ordinul nr. 762 /1992 din 31.08.2007 al Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății (nevăzător cu grad de acuitate zero) nu poate constitui un motiv de revizuire a pensiei pentru nerespectarea art. 59 pentru că ordinul respectiv nu poate adăuga la lege.

Decizia civilă nr. 259/11.04.2014 a Curții de Apel Galați

Prin sentința civilă nr. 2109/06.11.2013 Tribunalul Galați a respins cererea formulată de reclamantul T. P. în contradictoriu cu pârâta CJP GALAȚI, ca nefondată.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, reclamantul T.P. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta CJP GALAȚI, prin reprezentant legal, anularea deciziei nr.613/15.03.2013 și a deciziei nr.180740/14.02.2013, repunerea părților în situația anterioară emiterii acestora, cu reluarea plății de invaliditate la zi și cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, a arătat că prin decizia nr.180740/07.11.2011 și certificatul de încadrare în grad de handicap nr. …/25.05.2011 s-a constatat că are un handicap nerevizuibil în formă accentuată, capacitatea de muncă pierdută în totalitate, fără a necesita însoțitor cu handicapul dobândit din 11.07.1986.

A arătat că ulterior prin deciziile contestate s-a dispus abuziv încetarea pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 13.539 lei.

În dovedirea pretențiilor, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Legal citată, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

A învederat că, petentul a beneficiat de pensie de invaliditate gradul III prin decizia nr. …/27.09.2002 emisă în baza Legii 19/2000, și în baza deciziei medicale de încadrare în grad de handicap accentuat nr…./11.09.2002 cu termen de revizuire 11.03.2003.

A mai arătat că ulterior s-a dispus schimbarea gradului de invaliditate de la gradul III la gradul II.

A mai arătat că în baza certificatului de încadrare în grad de handicap nr…/25.05.2011, handicap în formă accentuată și în aplicarea art.59 din Legea 263/2010 s-a emis decizia …/07.11.2011 de trecere de la pensia de invaliditate la pensia pentru limita de vârstă.

Ulterior s-a constatat ca petentul potrivit OMMFES 762/2007 nu se încadrează în condițiile legii în grad de handicap grav, nevăzător cu grad de acuitate zero pentru a beneficia de pensie de invaliditate sens în care potrivit art.107 din L.263/2010 s-a dispus emiterea deciziei de revizuire contestată și respectiv a deciziei de recuperare.

În drept, a invocat disp. Legii 263/2010,OMMFES 762/2007 și a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art.223 alin.3 din N.C. pr.civ.

În apărare, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Instanța a încuviințat și a administrat în cauză proba cu înscrisuri.

Analizând ansamblul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:

Reclamantul T. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta CJP GALAȚI, prin reprezentant legal, anularea deciziei nr.613/15.03.2013 și a deciziei nr.180740/14.02.2013, repunerea părților în situația anterioară emiterii acestora, cu reluarea plății de invaliditate la zi și cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Prin decizia nr.180740/07.11.2011 și certificatul de încadrare în grad de handicap nr.2565/25.05.2011 s-a constatat că petentul are un handicap nerevizuibil în formă accentuată, capacitatea de muncă pierdută în totalitate, fără a necesita însoțitor cu handicapul dobândit din 11.07.1986.

Acesta a beneficiat de pensie de invaliditate gradul III prin decizia nr.180740/27.09.2002 emisă în baza Legii19/2000, și în baza deciziei medicale de încadrare în grad de handicap accentuat nr.3312/11.09.2002 cu termen de revizuire 11.03.2003.

In baza certificatului de încadrare în grad de handicap nr.2565/25.05.2011, handicap în formă accentuată și în aplicarea art.59 din L.263/2010 s-a emis decizia 180740/07.11.2011 de trecere de la pensia de invaliditate la pensia pentru limita de vârstă.

Conform OMMFES 762/2007 petentul nu se încadrează în condițiile legii în grad de handicap grav, nevăzător cu grad de acuitate zero, pentru a beneficia de pensie de invaliditate sens în care potrivit art.107 din L.263/2010 s-a dispus emiterea deciziei de revizuire contestată și respectiv a deciziei de recuperare.

Față de aceste considerente, instanța a respins cererea reclamantului ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul T.P.

În motivarea apelului reclamantul a reiterat susținerile din primă instanță arătând că prin decizia nr. 180740/7.11.2011 și certificatul de încadrare în grad de handicap nr. …/25.05.2011 s-a constatat că are un handicap nerevizuibil în formă accentuată, capacitatea de muncă pierdută în totalitate fără a necesita însoțitor, handicap dobândit la data de 11.07.1986.

Totodată a mai susținut că prin deciziile contestate s-a dispus in mod abuziv încetarea pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 13.539 lei.

Că în anul 2002 i s-a stabilit dreptul la pensie de invaliditate pentru care s-a eliberat decizia nr. 180740/7.11.2011 în care s-a stabilit și aspectul nerevizuirii.

La momentul anulării deciziei nr. 180740/7.11.2011 nu s-a respectat procedura de revizuire medical, ceea ce atrage implicit nulitatea acestei decizii precum și a deciziei de debit 613/15.03.2013.

In acest sens avizul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperarea a Capacității de Muncă este obligatoriu și definitive, iar CJP era obligată să soluționeze în termen de 45 zile contestația formulată împotriva deciziei asupra capacității de muncă nr. 180740/14.02.2013.

Practic, pârâta a revocat pensia de invaliditate și a dispus încetarea plății drepturilor de pensie înainte de a soluționa contestația reclamantului și anterior emiterii avizului Institutului Național de Expertiză Medicală.

În drept, reclamantul apelant a invocat art. 282 și urm. din Codul de procedură civilă.

Intimata, prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea apelului ca nefondat deoarece potrivit Ordinului MMFES nr. 762/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, nevăzător, este persoana cu acuitate zero dar încadrarea in grad de handicap grav, în grad de handicap accentuat, așa cum apare în certificatul de încadrare în grad de handicap al reclamantului.

Pârâta a prezentat istoricul bolii reclamantului în sensul că în anul 2002 acesta s-a înscris la pensie de invaliditate grad III prin emiterea deciziei nr. 180740/27.09.2002 în baza Legii nr. 19/2000 și în baza deciziei medicale asupra capacității de muncă nr.3312/11.09.2002 emisă de CEM I Galați cu termen de revizuire 11.03.2003, ulterior schimbându-i-se gradul de invaliditate de la III la II.

Cu cererea înregistrată sub nr. 25669/14.06.2011 reclamantul a solicitat acordarea pensiei de limită de vârstă în baza certificatului de încadrare în grad de handicap accentuat nr. 2565/25.05.2011 emis de Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți ca potențial beneficiar al art. 59 din Legea nr. 263/2010.

Având în vedere stagiul total de cotizare realizat de reclamant de 22 ani 1 lună și 25 de zile, era realizată condiția stagiului cerută de lege astfel că prin decizia nr. 180740/07.11.2011 în baza art. 59 din Legea nr. 263/2010 s-a făcut trecerea eronată de la pensia de invaliditate la pensia de limită de vârstă. În urma unei verificări ulterioare a dosarelor s-a observat că certificatul de încadrare în grad de handicap accentuat nr. 2565/25.05.2011 conține mențiunea gradului de handicap accentuat, iar prin Ordinul nr. 762/2007 al MMFES pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, nevăzător este persoana cu acuitate vizuală zero, dar încadrată în grad de handicap grav, nu în grad de handicap accentuat. Astfel, reclamantul a beneficiat în mod nelegal de pensie de invaliditate pentru perioada 01.07.2011-28.02.2013, motiv pentru care, în conformitate cu art. 107 din Legea nr. 263/2010 s-a emis decizia de debit nr. …/2013.

A mai susținut pârâta că reclamantul a contestat deciziile nr. …/14.02.2013 sens in care Comisia Centrală de contestații din cadrul CNPP București a constatat că deciziile privind încetarea plății pensiei pentru limită de vârstă, precum și suspendarea plății pensiei de invaliditate emise de CJP Galați sunt corecte.

Pentru aceste motive a solicitat respingerea apelului reclamantului.

Curtea, analizând sentința apelată prin prisma motivelor de apel invocate de reclamant, dar și prin prisma caracterului devolutiv al acestei căi de atac așa cum este prev. de art. 476 alin. 1 c.pr.civ. a apreciat că apelul declarat este fondat pentru următoarele considerente:

Din petitul acțiunii rezultă că aceasta are două capete de cerere:

- Contestația împotriva deciziei nr. 180740/14.02.2013 și

- Contestația împotriva deciziei nr. 613/15.03.2013

Contestația împotriva deciziei nr. 180740/ 14.02.2013

Este de precizat că din actele dosarului rezultă că în cauză au fost emise două decizii cu acest număr și dată, astfel:

1. Decizia nr. 180740/14.02.2013 privind acordarea pensiei de invaliditate și care a avut ca obiect revizuirea deciziei nr. 180740/07.11.2011.

În motivare acestei decizii s-a menționat "că în baza art. 107 din Legea nr. 263/2010 s-a revizuit decizia nr. 180740/07.11.2011 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă pentru persoane cu handicap, întrucât nu sunt îndeplinite prevederile art. 59 din Legea nr. 263/2010, în sensul că potrivit Criteriilor medico - psihosociale aprobate prin Ordinul 762/1992 din 31.08.2007 al Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și Ministerului Sănătății Publice, nevăzător este persoana cu deficiențe vizuale grave încadrată în handicap grav.

Din analiza certificatului de handicap nr. …/25.11.2011 s-a constatat că reclamantul este încadrat cu handicap accentuat.

Drepturile necuvenite se recuperează în temeiul art. 107 alin. 2 din Legea nr. 263/2010.";

2. Decizia nr.180740/14.02.2013 privind suspendarea plății pensiei și/sau a indemnizației pentru însoțitor.

Din conținutul acestei decizii rezultă că în baza art. 78 alin. 1,2,3 și 4 și art. 114 alin. 1 lit. c și k din Legea nr. 263/2010 în baza borderoului nr. 9/3.10.2011 ";începând cu 01.10.2011 plata pensiei se suspendă ca urmare a neprezentării la revizuirea medicală obligatorie conf. art. 106 din HG 257/2011.";

Ambele decizii au fost date cu drept de contestație în 30 de zile de la comunicare la Comisia de contestații conform art. 149 din Legea nr. 263/2010.

3. Reclamantul a formulat contestație la Comisia Centrală de Contestații sub nr. 9724 din 12.03.2013 care însă nu a fost soluționată pană la introducerea acțiunii de față.

4. Prin hotărârea nr. 4938 din 10.06.2013, Comisia Centrală de Contestații din cadrul CNPP a respins contestația reclamantului împotriva deciziei nr. 180740/14.02.2013 emisă de CJP Galați, ca neîntemeiată.

În acest context, Curtea constată că reclamantul a respectat procedura prevăzută de art. 149 din Legea nr. 263/2010 și că instanța de fond a fost corect sesizată cu contestația împotriva deciziilor nr.180740/14.02.2013 emisă de CJP Galați.

Verificând legalitatea și temeinicia acestor decizii nr. 180740/14.02.2013 Curtea constată că acestea sunt în neconcordanță cu dispozițiile legale invocate chiar în cuprinsul lor, precum și cu situația de fapt așa cum a fost arătată de ambele părți:

1. In ceea ce privește decizia nr. 180740/14.02.2013 privind acordarea pensiei de

invaliditate și care a avut ca obiect revizuirea deciziei nr. 180740/07.11.2011,rezultă următoarele:

Din actele dosarului rezultă că prin decizia nr.180740 din 07.11.2011, reclamantului i s-a acordat pensia de limită de vârstă pentru persoane cu handicap in sumă de 741 lei cu începere de la data de 01.07.2011, conform art. 59 din Legea nr. 263/2010, prin trecerea de la invaliditate la pensia pentru limită de vârstă.

Potrivit acestui text "nevăzătorii beneficiază de pensie pentru limită de vârsta, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare.";

De asemenea, potrivit art. 44 din HG 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii

"Reducerea prevăzuta la art. 59 din lege se aplica nevăzătorilor care fac dovada acestui statut cu certificatul de încadrare în grad de handicap emis in condițiile legii, care va conține obligatoriu următoarele elemente: data ivirii handicapului, gradul de handicap, termenul de revizuire, precum și mențiunea că certificatul a fost emis in vederea aplicării art. 59 din lege.";

Așadar, orice decizie de pensionare pentru limită de vârstă a persoanelor cu handicap, inclusiv a nevăzătorilor, se face în temeiul unui certificat de încadrare în grad de handicap care conține următoarele elemente: data ivirii handicapului, gradul de handicap, termenul de revizuire, precum și mențiunea că certificatul a fost emis în vederea aplicării art. 59 din Legea nr. 263/2010.

Casele de pensii emit o decizie în baza unui document emis la rândul său de către autoritatea competentă în evaluare și încadrare în grad de handicap.

În consecință, casele de pensii urmează a da eficiență certificatelor de încadrare în grad de handicap pentru aplicarea prevederilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 și nu a stabili legalitatea acestora.

În cauză, din certificatul de încadrare in grad de handicap nr. …/25.05.2011 emis de Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți din cadrul Consiliului Județean Galați în baza Legii nr. 448/2006, rezultă că reclamantul a fost încadrat de comisia de evaluare a persoanelor adulte, cu handicap accentuat pe perioadă permanentă, nerevizuibil, data dobândirii handicapului fiind 11 iulie 1986, iar certificatul poartă mențiunea "potențial beneficiar al Legii nr. 263/2010 art. 59.";

Așadar, în raport de acest certificat ce a stat la baza emiterii deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, în mod greșit s-a susținut de către CJP prin decizia de revizuire, că in cauză nu au fost respectate prevederile art. 59 din Legea nr. 263/2010.

Nici art. 59 din Legea pensiilor publice și nici art. 44 din Normele de aplicare a acestei legi nu fac vreo diferențiere sub aspectul gradului de handicap, ci mai degrabă sub aspectul tipului de handicap, respectiv, între vizual și restul celorlalte tipuri de handicap. Și nici una dintre aceste norme juridice nu dă o definiție noțiunii de nevăzător.

În consecință, atâta timp cât nici art. 59 din legea pensiilor publice și nici art. 44 din Normele de aplicare aprobate prin HG nr. 257/2011 nu fac nici o limitare noțiunii de "nevăzător";, interpretarea acestei noțiuni prin Ordinul nr. 762 /1992 din 31.08.2007 al Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății nu poate constitui un motiv de revizuire a pensiei pentru nerespectarea art. 59 pentru că ordinul respectiv nu poate adăuga la lege.

Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că decizia de revizuire nr. 180740/14.02.2013 este dată cu interpretarea greșită al legii.

2. În ceea ce privește decizia nr. 180740/14.02.2013, de suspendare a plății pensiei, Curtea constată următoarele:

Prin decizia respectivă s-a dispus suspendarea plății pensiei cu începere de la 01.10.2011, cu motivarea că reclamantul nu s-a prezentat la revizuirea medicală obligatory, conform art.106 din HG. nr. 257/2011.

Potrivit acestui text de lege "deciziile rămase definitive pot fi revizuite de către medicii experți ai asigurărilor sociale care le-au emis, la sesizarea părții interesate sau a organelor de control ale CNPP";.

Acest text de lege însă, contrazice motivarea în fapt a deciziei de suspendare deoarece textul invocat reglementează calea revizuirii medicale după rămânerea definitivă a unei decizii, de către medicii experți care au emis-o, la sesizarea părții interesate sau a organelor de control ale casei și nicidecum nu reglementează obligativitatea prezentării la revizuirea medicală obligatorie.

Decizia de suspendare a mai fost întemeiată și pe dispozițiile art. 78 alin. 1, 2, 3, 4 din Legea 263/2010. Conform acestuia:

"(1) Pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale periodic, în funcție de afecțiune, la intervale cuprinse între un an și 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale sau, după caz, de către comisiile centrale de expertiza medico-militară.

(2) După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale, respectiv comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacității de muncă, prin care se stabilește, după caz: a) menținerea în același grad de invaliditate; b) încadrarea în alt grad de invaliditate; c) redobândirea capacității de muncă.

(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacitații de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.

(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plății pensiei, în condițiile legii.";

Curtea apreciază că și aceste dispoziții legale au fost invocate greșit în cauză, pentru următoarele considerente:

În primul rând, Curtea apreciază că art. 78 din legea pensiilor publice nu se aplică reclamantului deoarece textul se referă la pensionarii de invaliditate, iar reclamantul, din data de 07.11.2011 conform decizie nr. 180740, a trecut din pensionar de invaliditate in pensionar la limită de vârstă și nu mai opera față de acesta dispozițiile acestui text privind obligativitatea prezentării la revizuirea periodică medical, fiind incidente dispozițiile art. 79 alin.1 din aceeași lege conform cărora:

"(1) Nu mai sunt supuși revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:

b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de prezenta lege;";

În al doilea rând, chiar dacă art. 78 s-ar interpreta în sensul aplicării și situației reclamantului, Curtea constată că nici prin decizia de suspendare și nici printr-un alt act de la dosarul de fond nu s-a arătat care a fost termenul stabilit de medicul expert pentru a se prezenta la revizuirea medicală și pe care reclamantul l-a încălcat.

Este drept că în apel reprezentantul pârâtei a depus pentru prima dată decizia asupra capacității de muncă nr. … din 16.09.2010 emisă de Oficiul de expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă Galați, prin care s-a constatat diagnosticul clinic al acestuia, precum și diagnosticul funcțional-deficiență vizuală accentuate, și capacitatea de muncă pierdută în totalitate fiind încadrat în gradul II de invaliditate cu termen de revizuire 20.09.2011.

Însă din alin. 4 al art. 78 rezultă că doar neprezentarea din motive imputabile pensionarului la revizuirea medicală atrage suspendarea plății pensiei.

În cauză pârâta, deși a depus în apel decizia …/16.09.2010 nu a făcut dovada că i-a și comunicat-o reclamantului în condițiile în care, chiar în conținutul acesteia s-a făcut mențiunea că a fost emisă pe baza actelor din dosarul medical (deci nu prin expertizarea reclamantului), iar acesta nu a făcut nici o referire la decizie nici in fața instanței de judecată și nici în contestația adresată Comisiei Centrale de Contestații dovadă că nu a avut cunoștință de acest act.

Mai mult decât atât, deși prin decizia …/16.09.2010 se stabilea un termen de revizuire la 20.09.2011 ulterior acestui termen, respectiv la data de 07.11.2011, Casa de Pensii nu i-a aplicat sancțiunea suspendării pensiei de invaliditate pentru neprezentarea la revizuirea medicală, ci dimpotrivă i-a dat eficiență schimbând-o în pensie pentru limită de vârstă conform art. 82 din legea pensiilor care stabilește că " la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limita de vârstă.";

În acest context nu poate fi aplicată reclamantului suspendarea plății pensiei pentru că nu se poate reține culpa acestuia în neprezentarea la revizia medicală.

În al treilea rând, în cauză nu sunt incidente nici prevederile alin.2 și 3 din art. 78 din legea pensiilor publice invocate în decizia de suspendare a plății pensiei, deoarece aceste texte stabilesc că după fiecare revizuire medicală medicul expert al asigurărilor sociale stabilește după caz, fie menținerea aceluiași grad, fie încadrarea în alt grad sau redobândirea capacității de muncă, iar dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicala asupra capacității de munca, emisă în urma revizuirii medicale.

În cauză însă nu a avut loc o astfel de revizuire medicală a reclamantului în baza căreia să se constate una dintre situațiile învederate de alin.2.

Pe de altă parte, efectele unei astfel de revizuiri medicale, în sensul modificării sau încetării pensiei de invaliditate, se produc începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacitații de muncă, emisă în urma revizuirii medicale și nu retroactiv cu 3 ani în urmă așa cum s-a dispus prin decizia contestată.

În concluzie, față de aceste considerente analizate mai sus curtea apreciază ca fiind întemeiată contestația reclamantului împotriva deciziilor nr. 180740/14.02.2013 emise de Casa Județeană de Pensii Galați.

Contestația împotriva deciziei nr. 613/15.03.2013 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale

Din conținutul acesteia rezultă că având în vedere referatul serviciului Plăți Prestații nr. 567/13.03.2013 rezultă că în perioada 01.07.2011-28.02.2013 s-au plătit și încasat necuvenit cu titlu de pensie de asigurări sociale în sumă totală de 13.539 lei, plata necuvenită fiind generată de neprezentarea la revizuirea medicală periodică la termenul stabilit.

În baza art. 179 din Legea nr. 263/2010 s-a dispus constituirea în sarcina reclamantului beneficiar a debitului în sumă de 13.539 lei urmând a se recupera conform art. 181 din aceeași lege.

Potrivit art. 179 :

"(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripție de 3 ani.

(2) În cazul prestațiilor de asigurări sociale, altele decât pensiile, recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) se efectuează de către angajator sau, după caz, de instituția care efectuează plata drepturilor de asigurări sociale.

3) CNPP, prin casele teritoriale de pensii, precum și casele de pensii sectoriale recuperează sumele plătite necuvenit de la plătitorii prevăzuți la alin. (2).

(4) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii și al caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu.

(5) Debitele reprezentând contribuții de asigurări sociale sau prestații de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.

(6) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedați nu se mai urmăresc.

(7) Sumele cu titlu de contribuții de asigurări sociale, rămase nerecuperate de pe urma asiguraților prevăzuți la art. 6 alin. (1) pct. IV, decedați, nu se mai urmăresc";.

Curtea constată însă din actele dosarului că sumele nu au fost încasate de reclamant în mod necuvenit, ci în baza unor decizii emise de casa județeană de pensii.

Astfel, reclamantul era beneficiarul unei pensii de invaliditate nr.180740 /28.noiembrie 2007, iar din data de 07.11.2011 acesta a beneficiat de pensie pentru limită de vârstă conform deciziei nr. 10740/07.11.2011.

În nici una dintre aceste decizii și nici în decizia nr. 613/2013 nu s-a făcut vreo referire la vreun termen stabilit de vreun medic expert pentru prezentarea la revizuirea medicală.

Mai mult decât atât, conform art. 78 din Legea nr. 263/2010 revizuirea medicală obligatorie se impunea doar beneficiarului unei pensii de invaliditate, statut pe care reclamantul l-a avut doar în perioada 01.07-01.10.2011 și nicidecum pe tot intervalul 01.07.2011-01.02.2013 cât i s-a imputat.

Deși în conținutul deciziei nr. 613 /2013 nu s-a făcut nicio referire, din actele dosarului și din susținerea pârâtei reiese că decizia de debit a avut la bază decizia de revizuire nr. 180740/14.02.2013 și prin care s-a dispus ca drepturile necuvenite să fie recuperate în baza art. 107 alin. 2 din Legea nr. 263/2010.

Potrivit acestui text al art. 107:

"(1) În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.

(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor";.

Însă, Curtea , în cadrul analizei contestației împotriva acestei decizii de revizuire a constatat că decizia este nelegală și ca efect se impune a se constata că și decizia de debit nr. 613/2013 este nelegală.

În concluzie, în conformitate cu art.480 Noul Cod procedură civilă Curtea a admis apelul declarat de reclamant, a schimbat sentința în sensul că a admis contestația formulată împotriva deciziilor nr. 613/15.03.2013 și nr. 180740/14.02.2013 emise de pârâtă cu consecința repunerii reclamantului în situația anterioară emiterii acestora, precum și cu exonerarea de la plata debitului.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Dreptul muncii; jurisdicţia muncii; asigurări sociale