Nelegalitate deciziei de concediere întemeiată pe art. 65 din Codul muncii şi justificată prin lipsa increderii membrilor asociatiei cu privire la modalitatea in care intimata isi indeplinea atributiile de serviciu.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel BUCUREŞTI Decizie nr. 1704R din data de 18.03.2014
Nelegalitate deciziei de concediere întemeiată pe art. 65 din Codul muncii și justificată prin lipsa increderii membrilor asociatiei cu privire la modalitatea in care intimata isi indeplinea atributiile de serviciu. Lipsa de relevanță a hotărârii judecătorești civile prin care s-a menținut hotărârea Adunării Generale a Asociației de demitere a intimatei raportat la analiza legalității și temeiniciei deciziei de concediere.
- Art. 61 alin. 1 lit. d, art. 65 Codul muncii
Astfel , după cum rezultă chiar din cererea de recurs , concedierea intimatei-contestatoare T.F. nu a fost determinata de motive obiective , respectiv desfiintarea postului de contabil al asociatiei intrucât nu se mai justifica angajarea unei persoane care sa indeplinească aceste atributii . In realitate incetarea raporturilor de muncă s-a produs din motive subiective , respectiv lipsa de incredere a membrilor asociatiei cu privire la modalitatea in care intimata isi indeplinea atributiile de serviciu . Aceasta imprejurare rezultă fără putință de tăgadă din menținut Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a A.P.BL.ZXXX prin care s-a votat demiterea intimatei.
Prin urmare nu ne aflăm in situatia unei concedieri intemeiată pe dispozitiile art. 65 Codul muncii , astfel cum sustine recurenta , intrucât desfiintarea postului ocupat de intimata nu a avut o cauză reala si serioasa , astfel cum impun dispozitiile legale citate . Eventualele nereguli existente in documentele contabile ale asociatiei pot constitui temei de cercetare cu privire la o eventuală necorespundere profesională a angajatului , insă nu pot justifica desfiintarea postului de contabil .
Este de asemenea lipsită de relevantă pentru contestatia impotriva deciziei de concediere faptul ca prin Sentința nr. 7105/02.09.2013 pronunțată în Dosarul nr. 12554/303/2013 de Judecătoria Sector 6 s-a menținut Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a A.P.BL.ZXXX prin care s-a votat demiterea intimatei. Aceasta hotarâre a fost mentinută din punct de vedere al formei si modalitatii in care a fost adoptata , ceea ce nu echivaleaza cu validarea deciziei de concediere emisa ulterior de către recurentă . Singura abilitată sa verifice indeplinirea conditiilor legale de formă si de fond ale deciziei de concediere este instanta specializată in dreptul muncii , decizia de concediere fiind un act juridic de sine stătător , distinct de Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a A.P.BL.ZXXX.
(Curtea de Apel București, Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă, Decizia civilă nr. 1704R din 18.03.2014)
Prin sentința civilă nr.7778/13.09.2013, pronunțată de Tribunalul București, în dosarul cu nr. 35750/3/2012, a fost admisă cererea de chemare în judecată astfel cum a fost precizată și completată formulată de contestatoarea T.F., în contradictoriu cu intimata A.P.BL.ZXXX;A fost anulată decizia nr. 131/13.08.2012 si s-a dispus reintegrarea contestatoarei în funcția deținută anterior concedierii;A fost obligată intimat la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatoarea de la concediere până la reintegrare.A fost obligată intimata la plata către contestatoare a sumei de 650 lei reprezentând cheltuieli de judecată.A fost respinsă ca neîntemeiată cererea intimatei de obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal și motivat, intimata A.P.BL.ZXXX, întemeiat în drept pe dispozițiile art.304 pct.8, 9 și art.3041 C.pr.civ.
În motivarea recursului, recurenta a susținut că în fapt, în cadrul Adunării Generale Extraordinare a A.P.BL.ZXXX din data de 16.07.2012, în urma constatării mai multor nereguli în actele contabile, s-a luat hotărârea ca d-na T.F. să fie destituită din funcția de contabil/administrator, conform Procesului verbal nr. 19.
Prin Comunicarea nr. 117/23.07.2012, Comitetul executiv al subscrisei i-a adus la cunoștință reclamantei Hotărârea de demitere din funcția de contabil votată de Adunarea Generală și de desființare a postului de contabil, ulterior fiindu-i transmisă și Decizia de concediere nr. 131/13.08.2012.
În urma contestației formulate, instanța de fond a admis în mod eronat cererea intimatei și a anulat Decizia de concediere nr. 131/13.08.2012, cu interpretarea greșită a legii și a actului dedus judecății și schimbând înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
Astfel, conform Procesului verbal nr. 5/08.03.2004 s-a luat hotărârea ca d-na T.F. să fie investită în funcția de administrator al subscrisei însă, în condiții necunoscute, s-a încheiat Contractul individual de muncă pentru funcția de contabil, înregistrat la ITM București sub nr. 270/28.04.2004.
Deși ulterior, la data de 08.11.2004, ca urmare a cursurilor achitate din fondul A.P.BL.ZXXX, d-na T.F. a obținut Atestatul de administrator de imobile, nu s-a încheiat niciodată vreo convenție civilă sau un alt contract individual de muncă și pentru funcția de administrator.
Având în vedere neregulile constatate în contabilitatea ținută de d-na T.F., confirmate ulterior și de Raportul de expertiză contabilă extrajudiciară nr. 284/25.02.2013, în cadrul Adunării Generale Extraordinare a A.P.BL.ZXXX, din data de 16.07.2012, s-a votat demiterea intimatei.
În baza art. 27 lit. d din Legea nr. 230/2007 și a art. 39 și 41 din Statut, Comitetul Executiv a fost investit să ducă la îndeplinire hotărârea de demitere din funcția de contabil luată în cadrul Adunării Generale și, în urma analizării situației, s-a ajuns la concluzia că recurenta nu își mai permite să mai plătească un contabil, fiind suficientă angajarea unui singur administrator care să preia toate activitățile, comunicându-i-se recurentei desființarea acestui post din organigrama Asociației de proprietari.
Dispozițiile art. 33 lit. f și art. 48 din Statutul Asociației reglementează în mod distinct funcția de administrator (manager de proprietate) și funcția de contabil (manager financiar), iar art. 22 alin. 6 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 permite ca administratorii de imobile să poată cumula și funcția de contabil.
Prin urmare, funcția de contabil nu este indispensabilă bunei funcționări a activității unei Asociații de proprietari, subscrisa având dreptul să desființeze acest post din organigramă având în vedere interesele proprietarilor din bloc, respectiv diminuarea cheltuielilor cu salariații.
Recurenta a recunoscut pe fondul cauzei faptul că motivul inițial ce a condus la supunerea la vot a demiterii intimatei au fost neregulile înregistrate în contabilitate însă, ulterior, la o analiză mai atentă, s-a ajuns la concluzia că desființarea postului de contabil este cea mai bună soluție pentru Asociația de proprietari întrucât aceste atribuții puteau fi preluate de administrator și nu era nevoie de un post distinct de contabil.
Hotărârea pe fondul cauzei a fost pronunțată cu interpretarea greșită a legii, instanța omițând faptul că art. 22 alin. 6 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 permite ca administratorul de imobile să preia atribuțiile de contabilitate, desființându-se astfel funcția de contabil, recurenta făcând dovada desființării efective a acestui post prin angajarea unui singur administrator.
Instanța de fond a interpretat în mod eronat faptul că motivarea Deciziei de concediere nr. 131/13.08.2012 cuprinde motive ce țin de persoana intimatei întrucât desființarea postului de contabil a fost efectivă și a avut la bază o cauză reală și serioasă, respectiv: eficientizarea cheltuielilor realizate de Asociația de proprietari.
De asemenea, sentința pronunțată de instanța de fond este ambiguă și lasă loc interpretărilor întrucât reclamanta a susținut că dorește reintegrarea atât în funcția de contabil, cât și în cea de administrator (deși nu a fost încheiat niciodată un contract individual de muncă pentru funcția de administrator), iar instanța a dispus reintegrarea contestatoarei în funcția deținută anterior, fără a se preciza expres că este vorba despre funcția de contabil și fără a se face o delimitare expresă între cele două funcții.
Prin urmare, deși intimata a solicitat reintegrarea în funcția de contabil și de administrator, instanța nu putea să dispună reintegrarea acesteia în funcția de administrator întrucât nu a existat niciodată un raport contractual în acest sens, iar în prezent funcția de contabil nu mai există în organigrama Asociației de proprietari.
Mai mult decât atât, prin anularea Deciziei de concediere nr. 131/13.08.2012 de către instanța de fond, A.P.BL.ZXXX se află într-o postură hilară întrucât prin Sentința nr. 7105/02.09.2013 pronunțată în Dosarul nr. 12554/303/2013 de Judecătoria Sector 6 s-a menținut Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a A.P.BL.ZXXX prin care s-a votat demiterea intimatei, conform Procesului verbal nr. 19 din data de 16.07.2012.
Astfel, deși există o hotărâre legală, expresă și clară de demitere a d-nei T.F. din funcția de contabil, instanța de fond a dispus anularea Deciziei de concediere nr. 131/13.08.2012 întemeiată tocmai pe Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a A.P.BL.ZXXX din data de 16.07.2012.
Recurenta consideră că prin reintegrarea intimatei în funcția deținută anterior concedierii și plata unor despăgubiri pentru perioada de la concediere până la reintegrare creează un prejudiciu extrem de grav membrilor Asociației de proprietari, având în vedere că în prezent funcția de contabil nu mai există în organigrama recurentei.
În concluzie, recurenta solicită onoratei instanțe să constate faptul că desființarea postului de contabil din cadrul Asociației de proprietari a fost în mod efectiv desființat pentru reducerea cheltuielilor cu salariații și să dispună admiterea recursului și modificarea în tot a Sentinței nr. 7778/13.09.2013 ca netemeinică și nelegală.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. Se invocă in cuprinsul întâmpinării reaua-credintă a recurentei si imprejurarea ca nu au existat nereguli in documentele contabile astfel încat nu se justifica concedierea intimatei , cu atât mai mult nu in temeiul art. 65 Codul muncii.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs formulate, precum și în baza art.3041 Cod procedură civilă, în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Curtea constată că nu este incident în cauză motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 Cpc, deoarece nu se poate identifica o schimbare a naturii sau înțelesului vădit neîndoielnic a actului dedus judecății. Tribunalul a calificat corect litigiul dedus judecății și s-a pronunțat pe fondul acestuia, analizând materialul probator administrat in cauză. De altfel, recurenta nu a arătat în ce a constat schimbarea naturii sau înțelesul actului juridic și nici despre ce act este vorba, iar simpla afirmație în acest sens nu este suficientă pentru admitere recursului pe acest motiv.
In ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cpc , respectiv ";hotărârea pronuntata este lipsită de temei legal ori a fost dată cu incălcarea sau aplicarea greșită a legii.";, Curtea retine ca este nefondat, instanta de fond pronuntând in cauza de față o soluție legală si temeinică.
Astfel , după cum rezultă chiar din cererea de recurs , concedierea intimatei-contestatoare T.F. nu a fost determinata de motive obiective , respectiv desfiintarea postului de contabil al asociatiei intrucât nu se mai justifica angajarea unei persoane care sa indeplinească aceste atributii . In realitate incetarea raporturilor de muncă s-a produs din motive subiective , respectiv lipsa de incredere a membrilor asociatiei cu privire la modalitatea in care intimata isi indeplinea atributiile de serviciu . Aceasta imprejurare rezultă fără putință de tăgadă din menținut Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a A.P.BL.ZXXX prin care s-a votat demiterea intimatei.
Prin urmare nu ne aflăm in situatia unei concedieri intemeiată pe dispozitiile art. 65 Codul muncii , astfel cum sustine recurenta , intrucât desfiintarea postului ocupat de intimata nu a avut o cauză reala si serioasa , astfel cum impun dispozitiile legale citate . Eventualele nereguli existente in documentele contabile ale asociatiei pot constitui temei de cercetare cu privire la o eventuală necorespundere profesională a angajatului , insă nu pot justifica desfiintarea postului de contabil .
Nefiind îndeplinite conditiile art. 65 Codul muncii , rezultă ca in mod legal si temeinic instanta de fond a dispus anularea deciziei de concediere emisa de recurenta in temeiul acestor prevederi legale.
Este lipsit de relevantă din punctul de vedere al legalitatii deciziei de concediere faptul ca atributiile de contabil , pe care le avea in sarcină intimata , pot fi indeplinite de administrator si ca , implicit , nu este necesară mentinerea postului de contabil in organigrama asociatiei .
Atâta timp cât concedierea s-a dispus in mod nelegal , sanctiunea care intervine este cea a anularii deciziei contestate , cu consecinta repunerii părtilor in situatia anterioară , potrivit dispozitiilor art. 80 Codul muncii . Repunerea in situatia anterioară implica si reintegrarea intimatei pe postul detinut anterior concedierii , cel de contabil , astfel cum a dispus instanta de fond . Nu s-a dispus reintegrarea pe postul de administrator , sutinerile recurentei cu privire la o eventuala ambiguitate a dispozitiilor tribunalului in acest sens fiind nefondate . Imprejurarea ca nu mai exista in organigrama asociatiei postul de contabil privește faza de executare a dispozitiilor instantei de judecata si revine recurentei sarcina de a lua masurile pe care le apreciaza justificate pentru aduce la indeplinire aceasta dispozitie .
Este de asemenea lipsită de relevantă pentru contestatia impotriva deciziei de concediere faptul ca prin Sentința nr. 7105/02.09.2013 pronunțată în Dosarul nr. 12554/303/2013 de Judecătoria Sector 6 s-a menținut Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a A.P.BL.ZXXX prin care s-a votat demiterea intimatei. Aceasta hotarâre a fost mentinută din punct de vedere al formei si modalitatii in care a fost adoptata , ceea ce nu echivaleaza cu validarea deciziei de concediere emisa ulterior de către recurentă . Singura abilitată sa verifice indeplinirea conditiilor legale de formă si de fond ale deciziei de concediere este instanta specializată in dreptul muncii , decizia de concediere fiind un act juridic de sine stătător , distinct de Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a A.P.BL.ZXXX. Indiferent de modalitatea de adoptare a hotarârii Adunării Asociatiei , decizia de concediere trebuisa sa fie emisa cu respectarea conditiilor de formă si de fond prevăzute de Codul muncii , conditii care in cauza de fata nu au fost indeplinite de recurentă.
Pentru considerentele anterior expuse , nefiind incident in cauză nici motivul de recurs prevazut de dispozitiile art. 304 pct. 9 Cpc , Curtea va respinge recursul ca nefondat.
| ← Daune morale ca urmare a unui accident de muncă. Neinvestirea... | Reintegrarea funcționarului public. Termen de prescripție. → |
|---|
