Plata drepturilor salariale neacordate reprezentând contravaloarea muncii prestate în plus, respectiv orele de educaţie fizica
| Comentarii |
|
Tribunalul VÂLCEA Sentinţă civilă nr. 47 din data de 18.01.2016
Titlu Plata drepturilor salariale neacordate reprezentând contravaloarea muncii prestate în plus, respectiv orele de educație fizica
Tip speta sentință civilă
Nr. 47
Data 18 ianuarie 2016
Domeniu asociat Salarizare
Continut speta . Plata drepturilor salariale neacordate reprezentând contravaloarea muncii prestate în plus, respectiv orele de educație fizica .Cerere respinsă motivat de împrejurarea că orele de educație fizică au fost desfășurate la aceeași clasă la care își desfășoară activitatea de predare.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea sub nr. 1737/90/2015, reclamanții ……, au chemat în judecată pe pârâtul LICEUL ANTIM IVIREANUL, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună:
1. plata drepturilor salariale neacordate - reprezentând contravaloarea muncii prestate în plus, respectiv orele de educație fizica, pe o perioadă începând cu 3 ani anterior depunerii prezentei și până la soluționarea definitivă a cauzei, sume ce urmează a fi actualizate în funcție de rata inflației la data plății efective ;
2. plata dobânzii legale pentru sumele menționate la pct. 1, ce reprezintă prețul lipsei de folosința sumelor cuvenite, pe o perioadă începând cu 3 ani anterior depunerii prezentei și până la plata sumei datorate;
3. remunerarea în sistem de plata cu ora a orelor de educație fizica predate de învățători, institutori, profesori pentru învățământul primar.
În motivarea cererii se arată următoarele:
A. începând cu data de 09.02.2011, a intrat în vigoare Legea Educației Naționale Nr. 1/2011, care, între altele, prevede:
Art. 18: (3) Disciplina religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat conform prevederilor prezentei legi și abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și cultele religioase recunoscute oficial de stat."
Art. 247: Funcțiile didactice sunt: (...) c) în învățământul primar: învățător/învățătoare, institutor/institutoare, profesor pentru învățământ primar - se normează câte un post pentru fiecare clasa de elevi;
Art. 263: "(1) Norma didactică în învățământul preuniversitar cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru de învățământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licența ori pe certificatul de absolvire o unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obținerea de competențe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă. (...)
(4) Orele de limbi străine din învățământul primar pot fi predate, în condițiile prezentei legi, de profesorii pentru învățământul primar de la grupa sau clasa respectivă, în codrul activităților postului, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii ori prin certificatul de competență. Orele de limbi străine din învățământul primar pot fi predate și de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu ora, în cazul în care profesorii pentru învățământul primar de la grupa ori clasa respectiva nu fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competență.
(5) Orele de limbi străine din învățământul primar pot fi predate, în condițiile prezentei legi, de profesorii pentru învățământul primar de la clasa respectivă, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competență și sunt remunerate prin plata cu ora. Orele de limbi străine din învățământul primar pot fi predate și de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu ora. (...)
(7) în învățământul primar, orele de educație fizica prevăzute în planurile de învățământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate."
De precizat că dispoziții similare s-au regăsit și în Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 149/2007, abrogată expres prin Legea nr. 1/2011;
Art. 42 alin. (1): Activitatea personalului didactic de predare cuprinde: a) activități didactice de predare-învățare, de instruire practică șl de evaluare, conform planurilor de învățământ; b) activități de pregătire metodico-științifică și activități de educație, complementare procesului de învățământ.
2. Art. 43 alin. (1): Norma didactică de predare-învățare, de instruire practică și de evaluare curentă a preșcolarilor și a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzătoare activităților prevăzute la art. 42 alin. (1) lit.a și se stabilește după cum urmează: (...) b) un post de învățător (institutor) pentru fiecare in codrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate (...).
3. Art. 44 alin. (3): în învățământul preșcolar si primar, orele de limbi străine nu se includ în norma educatoarei. învățătorului sau a institutorului. Aceste ore pot fi predate de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu ora sau cumul.
(41) în învățământul primar, orele de educație fizică prevăzute în planurile de învățământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora sau prin plata cu ora ori cu cumul.
(42) în situația în care predarea orelor de educație fizica nu se poate face de profesor cu studii de specialitate, acestea sunt predate de învățătorul/institutorul clasei.
4- Art. 51 alin. (12): Salarizarea activităților didactice care nu pot fi normate în posturi didactice se cuantifică în ore fizice și se face prin plata cu ora în condițiile stabilite de Ministerul învățământului.
5. Art.136 alin. (1): Disciplina "Religie" poate fi predata numai de personal abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul învățământului și cultele religioase recunoscute oficial de stat
B. Legea nr. 63/2011 privind încadrarea si salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar, aplicabilă și în anul 2012, efect al Legii nr. 283/2011 - articolul unic, pct. 2, art. 11 - art. 1 alin. (4), și în anul 2013 efect al art. 2 din Ordonanța de urgența a Guvernului nr.84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, care face trimitere la textul Legii nr. 283/2011, și în anul 2014, efect al art. 1 alin. (4) din Ordonanța de urgența a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și sunt aplicabile și în prezent efect al art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgența a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice- Anexa nr.5, Capitolul 1.
"Art. 10 (2) Tarifele orare din învățământul preuniversitar se calculează prin raportarea la sumele prevăzute la alin. (1), astfel: e) 1/80 pentru profesori, învățători, institutori învățământ primar.
C. Contractele colective de muncă unice la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar - în vigoare de la data înregistrării lor ta Ministerul Muncii sub nr. 59276/02.11.2012 (acesta fiind publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a V-a nr. 5/14.1.2012), respectiv 1483/13.11.2014 (publicat în Monitorul Oficial ai României, Partea a V-a, nr. 5/26.11.2014) prevăd :
Art. 15 (3) Orele de educație fizică predate de învățători, institutori și profesori pentru învățământ primar, care nu sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate, pot fi remunerate în sistem de plata cu ora, ca personal necalificat.
Constituția României prevede, la art. 1 (5): în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. Art. 41 (5): Dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate.
De la intrarea în vigoare a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, în conformitate cu dispozițiile art. 44 alin. (3) și art. 136, în învățământul primar, orele de limbi străine și religie nu se includ în norma învățătorului/institutorului. Ele sunt predate de cadre didactice calificate în acest sens.
Pe data de 8 iunie 2007, a fost publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388, Legea nr. 149/2007 pentru completarea art. 44 din Legea nr. 128/1997. Potrivit alin. (41), nou introdus, în învățământul primar, orele de educație fizică sunt predate de profesori cu studii de specialitate - la fel ca și disciplina Religie sau limbile străine - fiind incluse în norma acestora sau remunerate prin plata cu ora sau cumul. Prin excepție de la regula instituită de alin. (41), dacă predarea nu se poate face de profesori cu studii de specialitate, orele de educație fizică sunt predate de învățătorul / institutorul clasei - alin. (42). în consecință, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 149/2007, în învățământul primar, orele la disciplina Educație fizică nu mai fac parte din norma învățătorului / institutorului, ci din norma profesorului de educație fizică, în măsura în care nu există profesor calificat care să predea orele de educație fizică la clasele primare, acestea sunt predate de învățătorul/institutorul clasei, în afara normei didactice. Acest lucru rezultă în mod clar din interpretarea sistematică a textului art. 44 din Legea nr.128/1997, din raportarea alin. (42) la dispozițiile (41): dacă legiuitorul ar fi intenționat ca orele la disciplina Educație fizica să facă parte din norma didactică a învățătorului/institutorului, ar fi precizat expres acest lucru în cuprinsul alin. (42), astfel cum a procedat pentru profesor la alin. (41). Întrucât nu a făcut-o, este evidentă intenția sa ca orele respective să nu facă parte din norma învățătorului/institutorului, ele putând fi predate de acesta numai în mod excepțional, în plus față de norma sa didactică. Rezultă în mod clar că aceste ore au un regim diferit, nu sunt incluse în norma didactică a învățătorului/institutorului și constituie activitate suplimentară, ce se remunerează prin plata cu ora.
Prevederile Legii nr. 128/1997 în materia predării disciplinei Educație fizica, au fost menținute și în Legea educației naționale nr. 1/2011, care, la art. 263 alin. (7), a statuat expres că, în învățământul primar, orele respective se predau numai de profesori cu studii superioare de specialitate.
Cu toate acestea, în practică, există situații în care orele de educație fizică din învățământul primar sunt predate de învățătorul/institutorul/profesorul pentru învățământ primar al clasei, iar nu de profesori cu studii superioare de specialitate educație fizică și în consecință, unitățile de învățământ au obligația, potrivit art. 15 alin. (2) din contractul colectiv de muncă de a remunera respectivele ore în sistem de plata cu ora, ca personal necalificat. Dispozițiile contractului colectiv sunt obligatorii în întregul sector de activitate învățământ preuniversitar, potrivit art. 133 alin. (1) lit. c) și art. 148 din aceeași Lege a dialogului social și art. 14 din contract, dar și în raport de art. 41 alin.5 din Constituție - sens în care s-au pronunțat instanțele din întreaga țară (inclusiv Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Deciziile civile nr. 3201/25.06.2008 (dosar nr. 10678/2/2006}, nr. 260/24.01.2008 (dosar nr. 605/2/2007), nr. 3126/05.06.2009 (dosar nr. 2900/2/2009) și nr. 5101/01.11.2011 (dosarul nr. 386/2/2010).
Tarifele pentru plata cu ora au fost stabilite prin Legea nr. 63/2011 (în vigoare de la 12.05.2011 și până în prezent, efect al actelor normative de salarizare care i-au prelungit valabilitatea și aplicabilitatea), respectiv 1/80 pentru profesori, învățători, institutori învățământ primar.
Deși prevederile invocate sunt clare, așa cum rezultă din adeverințele anexate, în mod netemeinic și nelegal membrii de sindicat - învățători/institutori/profesori pentru învățământ primar care predau orele de educație fizică în învățământul preuniversitar, datorită lipsei profesorilor cu studii de specialitate - nu beneficiază și de plata drepturilor salariale aferente activității suplimentare prestate. În acest fel se încalcă, principiul potrivit căruia tuturor salariaților îi este recunoscut dreptul la plata egală pentru muncă egală.
Aceasta în condițiile în care, la nivelul țării, există învățători/institutori/profesori pentru învățământ primar care au beneficiat de aplicarea corectă a dispozițiilor legale și contractuale invocate, în consecință, pe lângă faptul că nu au beneficiat de drepturile cuvenite în mod legal, membrii de sindicat - învățători/institutori/profesori pentru învățământ primar, care predau disciplina educație fizică în învățământul primar - au fost în plus discriminați față de colegii lor din alte județe, aflați în situații identice.
Ținând cont de adeverințele emise de unitatea de învățământ, anexate prezentei cereri, din care rezultă că membrii noștri de sindicat au predat disciplina Educație fizica în ultimii trei ani, fără ca orele respective să fie plătite, apreciază că membrii de sindicat, semnatari ai tabelului anexă la cererea de chemare în judecată, au fost în mod netemeinic și nelegal lipsiți de drepturile salariale cuvenite.
Începând cu data depunerii cererii de chemare în judecată, pârâta datorează și dobânda legală pentru diferențele salariale neachitate, reprezentând lipsa folosinței drepturilor cuvenite.
Codul muncii republicat prevede, la art. 278 alin. 1, următoarele: "Dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile." În consecință, apreciază că, și în privința daunelor interese datorate de pârâtă pentru neplata drepturilor salariale sunt aplicabile dispozițiile legislației civile, respectiv cele ale Codului civil (Noul cod civil - Legea nr. 287/2009, republicată), și anume:
Art. 1530: Creditorul ore dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directa și necesara o neexecutării obligației.
Art. 1531 (1) Creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării.
(2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de creditor și beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea prejudiciului se ține seama de reducerea unor cheltuieli sau de evitarea unor pierderi de către creditor ca urmare a neexecutării obligației.
(3) Creditorul are dreptul și la repararea prejudiciului nepatrimonial.
Art. 1535 (1) în cazul în care o suma de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsa, în cel prevăzut de lege, fără a trebui sa dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu ore dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plații or fi mai mic.
(2) Dacă, înainte de scadența, debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda legala, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil înainte de scadență.
(3) Creditorul are dreptul, în plus, la daune-interese pentru price prejudiciu suplimentar pe care l-a suferit din cauza neexecutării obligației.
În egală măsură, sunt incidente în speță dispozițiile art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar, potrivit cărora: în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea."
Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 a abrogat O.G. nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești, aprobata prin Legea nr. 356/2002, care stipula că "părțile sunt libere să stabilească, în convenții, rata dobânzii pentru întârzierea la plata unei obligații bănești" - art. 1 - și că în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi fără să se arate rata dobânzii, se va plăti dobânda legală" - art. 2.
Din prevederile legale mai sus invocate rezultă că daunele interese constau în dobânda legală, ce curge de drept, fără punerea în întârziere, de la data scadenței drepturilor salariale prevăzute în contractul individual de muncă - aceasta deoarece obligația legală de plată a salariului trebuia îndeplinită la data stabilită prin contractul individual de muncă. în acest sens s-au pronunțat deja instanțele din țară (Tribunalele Olt, Dolj, Cluj, Timiș, Buzău etc), care au reținut că daunele-interese datorate de angajator conform art. 166 alin. (4) din Codul muncii "pot consta în dobânda legală, care reprezintă prețul lipsei de folosință a sumelor stabilite prin titlul executoriu"; în consecință, în raport de dispozițiile art. 1531 din Noul Cod civil, a constatat că dobânda legală "este datorată începând cu data cererii de chemare în judecată, astfel că se justifică acordarea ei de la această dată și până la data plății efective a sumelor stabilite conform sentinței ...". S-a mai reținut și că "membrii de sindicat, în calitate de creditori, sunt beneficiarii acestor daune-interese - dobânzi legale, pentru neexecutarea obligației de plată a creanțelor, fiind evident prejudiciul pentru beneficiul nerealizat, cu atât mai mult cu cât, potrivit disp.art.3711 Cod pr.civ, executarea trebuia adusă la îndeplinire de bună voie." Hotărâri similare a pronunțat inclusiv Curtea de Apel București - Secția a VII-a, prin raportare la dispozițiile art. 1515 alin. (1), art. 1531 și 1535 din Noul Cod Civil, considerate ca având "caracter imperativ și de ordine publică, de la ele neputându-se deroga, fiind de strictă și prioritară aplicare";. (Deciziile Curții de Apel București nr. 2668/09.05.2013 (dosar nr. 4981/87/2012) și nr. 3419/12.06.2013 (dosar nr. 4560/87/2012)).
În sensul celor de mai sus s-a pronunțat recent, în recurs în interesul legii, și Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel, prin Decizia nr. 2/17.02.2014 (dosar nr. 21/2013), instanța supremă a statuat: "în aplicarea dispozițiilor ort. 1082 și art. 1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1531 alin. (1), alin. (2) teza I și art. 1535 alin. (Ij din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii, sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar (...)". Decizia respectivă este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Noul cod de procedură civilă.
In aceste condiții, apreciază că acordarea dobânzii legale se impune pentru neplata la scadență a sumei datorate, creditorii (membrii de sindicat beneficiari ai sentinței menționate) fiind privați de folosirea sumei de bani cuprinse între data scadenței și data plății efective. Daunele-interese moratorii (dobânda legală) reprezintă o sancțiune pentru întârzierea la plată a unor obligații, dispuse de lege în sarcina angajatorului.
Cererea s-a întemeiat pe prevederile art. 148 și urm. și art. 194 Cod procedură civilă, ale art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul Muncii, ale art. 28, art. 133 alin. (1) lit. c), art. 148 și art. 208-211 din Legea dialogului social nr. 62/2011, ale art. 18 alin. (3) și art. 263 alin. (1), (4), (5) și (7) din Legea educației naționale nr. 1/2011, ale art. 42 alin. (1), art. 43 alin. (1) lit. b), art. 44 alin. (3), (41), (42), art. 51 alin. (12) și art. 136 din Legea nr. 128/1997, ale art. 10 alin. (2) din Anexa nr. 5 -Capitolul I la Legea nr. 63/2011, ale art. 2 din OG nr. 13/2011, ale art. 1530, art. 1531 și art. 1535 din Noul Cod civil, ale art. 14 și 15 alin. (3) din CC.M.U.N.S.A.I.P., precum și ale art. 1 alin. (5) și art. 41 alin. (5) din Constituția României.
În cauză s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și s-au depus acte: tabel cu membrii de sindicat care susțin promovarea prezentei acțiuni; adeverințe; extras din C.C.M.U.N.S.A.I.P.; practică judiciară.
Reclamanta a precizat cererea de chemare în judecată arătând că, potrivit Legii Educației Naționale nr. 1/2011, art. 263 (7) "În învățământul primar, orele de educație fizică prevăzute în planurile de învățământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate";, iar în situația în care predarea orelor de educație fizică nu se poate face de profesor, cu studii de specialitate, acestea sunt predate de învățătorul/institutorul clasei.
Pârâta, legal citată, nu a depus întâmpinare și nu a solicitat probe în apărare.
Din analiza materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele.
Așa cum rezultă din adeverințele depuse la filele 8-15 din dosar, reclamanții sunt încadrați la pârâtă, în funcția de profesor învățământ primar.
Din aceeași adeverință rezultă că reclamanții au predat disciplina "Educație fizică"; în intervalul menționat, precum și că nu a beneficiat de plata pentru orele de educație fizică predate.
De asemenea, din adresa nr. 4002/09.12.2015, depusă, reiese că orele de educație fizică predate de reclamanți au făcut parte din norma didactică.
Este adevărat că potrivit art. 44 alin. 41 și 42 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic: "În învățământul primar, orele de educație fizică prevăzute în planurile de învățământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora sau prin plata cu ora ori cu cumul.
În situația în care predarea orelor de educație fizică nu se poate face de profesor cu studii de specialitate, acestea sunt predate de învățătorul/institutorul clasei.";
În mod asemănător, dispozițiile art.263 din Legea nr.1/2011 a educației naționale prevăd că: "În învățământul primar, orele de educație fizică prevăzute în planurile de învățământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate.";.
De asemenea, potrivit art.51 alin.12 din Legea nr.128/1997: "Salarizarea activităților didactice care nu pot fi normate în posturi didactice se cuantifică în ore fizice și se face prin plata cu ora, în condițiile stabilite de Ministerul Educației și Cercetării.";.
Din aceste dispoziții legale se pot trage mai multe concluzii: în învățământul primar, orele de educație fizică prevăzute în planurile de învățământ sunt predate, de regulă, de profesori cu studii superioare de specialitate; în situația în care predarea orelor de educație fizică nu se poate face de un profesor cu studii de specialitate, acestea sunt predate de învățătorul/institutorul clasei; salarizarea orelor de educație fizică se face prin plata cu ora numai în situația în care acestea nu pot fi normate în posturile didactice ale celor care le-au prestat.
Numai că, potrivit prevederilor art. 43 alin.1 lit. b din Legea nr.128/1997: "Norma didactică de predare-învățare, de instruire practică și de evaluare curentă a preșcolarilor și a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzătoare activităților prevăzute la art. 42 alin. (1) lit. a) și se stabilește după cum urmează: … b) un post de învățător (institutor) pentru fiecare clasă din învățământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate; …";.
În același sens, art.262 alin.3 lit. b din Legea nr.1/2011 prevede că: "(3) Norma didactică de predare-învățare-evaluare și de instruire practică și de evaluare curentă a preșcolarilor și a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzător activităților prevăzute la alin. (1) lit. a) și se stabilește după cum urmează: … b) un post de învățător/învățătoare sau de institutor/institutoare ori de profesor pentru învățământul primar pentru fiecare clasă din învățământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate; …";.
Așadar, în cazul învățătorilor sau al institutorilor ori profesorilor pentru învățământul primar, norma didactică nu se stabilește în funcție de numărul de ore, ci de clasele la care aceștia desfășoară activitatea de predare. Dacă orele de educație fizică au fost predate la clasa unde își desfășoară activitatea de învățător, institutor sau profesor pentru învățământul primar, se consideră că ele fac parte din norma didactică și nu sunt remunerate separat, prin plata cu ora.
În cazul reclamanților, astfel cum rezultă din adresa nr. 4002/09.12.2015, orele de educație fizică au fost predate în cadrul normei didactice, astfel că aceștia nu sunt îndreptățiți la plata suplimentară cu ora a activității prestate.
Reclamanții nu sunt îndreptățiți la plata cu ora pentru activitatea prestată nici în temeiul dispozițiilor art.15 alin. 3 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar, conform cărora: "Orele de educație fizică predate de învățători, institutori și profesori pentru învățământ primar, care nu sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate, pot fi remunerate în sistem de plata cu ora, ca personal necalificat.";. Din dispozițiile citate, care nu detaliază ipotezele și condițiile în care se poate face plata cu ora și nu stabilesc o obligație în sarcina angajatorului, rezultă că remunerarea orelor de educație fizică prestate de învățători, institutori și profesori pentru învățământ primar nu se poate face decât în condițiile prevăzute de lege, menționate anterior.
Pentru aceste considerente, instanța urmează să respingă cererea ca neîntemeiată.
1
| ← Imputare contravaloare cheltuieli de scolarizare , calculate de... | Recalculare pensie pentru limită de vârstă. Jurisprudență Pensii → |
|---|
