Posibilitatea cumulării veniturilor salariale de către un preot paroh cu cele provenite de pensie în contextul Legii nr. 329/2009
| Comentarii |
|
Curtea de Apel BUCUREŞTI Decizie nr. 1789R din data de 20.03.2014
Posibilitatea cumulării veniturilor salariale de către un preot paroh cu cele provenite de pensie în contextul Legii nr. 329/2009
- Art. 17 din Legea nr. 329/2009; art. 4 și art. 41 din Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane
Nu poate fi susținută teza potrivit căreia parohia ar fi o instituție publică. Rațiunile ce au stat la baza adoptării și intrării în vigoare a dispozițiilor art. 17 din Legea nr. 329/2009 constau în eliminarea posibilității cumulării veniturilor salariale obținute din fonduri de la bugetul de stat cu pensiile plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, finanțat în mare parte și el de la bugetul de stat.
(Curtea de Apel București, Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă, Decizia civilă nr. 1789R din 20.03.2014)
Constată că prin sentința civilă nr. 8377 din data de 01 octombrie 2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. XXXXX/3/2012, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea prin care reclamantul R.D. a solicitat anularea deciziei nr. XXXXX/05.04.2012 emisă de pârâta C.P.M.B. și obligarea acesteia să restituie sumele de bani reținute în baza acestei decizii.
Reclamantul a declarat recurs, criticând sentința suscitată.
În temeiul art. 312 alineatul 1 teza I și art. 304 pct. 9 Cod Procedură Civilă, văzând și prevederile art. 304/1 din același cod (ce permit examinarea pricinii sub toate aspectele de către instanța de control judiciar), Curtea va admite recursul și va modifica sentința atacată în sensul menționat prin dispozitivul deciziei pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Soluția Tribunalului se bazează pe o greșită interpretare și aplicare a normelor legale ce au relevanță în cauză.
Astfel, prin acțiune s-a solicitat anularea deciziei nr. XXXXX/05.04.2012 emisă de intimata-pârâtă CPMB.
Prin această decizie s-a stabilit în sarcina recurentului-reclamant un debit în valoare totală de 22044 lei, reprezentând drepturi încasate în mod necuvenit în perioada ianuarie - decembrie 2010, prin încălcarea art. 17 din Legea nr. 329/2009, respectiv prin cumularea pensiei nete ce depășește nivelul salariului mediu brut pe economie cu veniturile realizate în cadrul unei instituții publice.
Art. 17 din Legea nr. 329/2009 are următorul cuprins:
"(1) Beneficiarii dreptului la pensie apartinand atat sistemului public de pensii, cat si sistemelor neintegrate sistemului public care realizeaza venituri salariale sau, dupa caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activitati pe baza de contract individual de munca, raport de serviciu sau in baza actului de numire, potrivit legii, in cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si in cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor comerciale la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritoriala, pot cumula pensia neta cu veniturile astfel realizate, daca nivelul acesteia nu depaseste nivelul castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile persoanelor care:
a) la data intrarii in vigoare a prezentului capitol sunt pensionari cumularzi;
b) dupa data intrarii in vigoare a prezentului capitol devin pensionari cumularzi.";
Din adeverința nr. XXX/07.05.2012 emisă de Arhiepiscopia Bucureștilor - Protoieria III Capitală (fila 5 dosar fond) rezultă că recurentul-reclamant este încadrat ca preot slujitor la Parohia Parcul Călărași, beneficiind de salariu integral din fonduri proprii, fără sprijin financiar din partea bugetului de stat.
Prima instanță a reținut următoarele:
"Potrivit art. 41 din Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane: Patriarhia, mitropolia, arhiepiscopia, episcopia, vicariatul, protopopiatul (protoieria), mânăstirea si parohia sunt persoane juridice de drept privat si utilitate publicã.
Din adeverinta privind datele necesare determinarii stagiului de cotizare si a punctajului mediu in vederea stabilirii pensiei reclamantului rezulta ca in perioada 01.01.2010-31.12.2010 acesta a obtinut venituri salariale
Avand in vedere faptul ca parohia este o institutie publica si faptul ca reclamantul a obtinut venituri salariale in sensul Legii nr. 329/2009 cumuland aceste venituri cu pensia care depaseste nivelul castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat Tribunalul constata ca debitul a fost corect stabilit.";
Altfel spus, instanța de fond a considerat că fiind încadrat într-o parohie, care ar fi o instituție publică, reclamantul-recurent a obținut venituri salariale pe care le-a cumulat cu pensia, încălcând dispozițiile art. 17 din Legea nr. 329/2009.
Această concluzie este eronată.
Nu există o definiție legală a noțiunii de "instituție publică";, situație în care nu poate fi susținută teza potrivit căreia parohia ar fi o astfel de instituție, astfel cum a reținut prima instanță.
Aceasta cu atât mai mult cu cât parohia este o entitate componentă a Bisericii Ortodoxe Române, care în raport de art. 4 din Statutul propriu, este autonomă față de stat. În același sens sunt și prevederile art. 29 alineatul 3 și 5 din Constituție, potrivit cărora cultele religioase sunt libere și autonome față de stat.
Instituția publică este acea entitate care face parte din sistemul organelor învestite cu exercițiul autorității de stat și care acționează în regim de putere publică. Altfel spus, o asemenea instituție trebuie să facă parte din sistemul organelor centrale sau locale ale statului, caracteristică pe care parohia nu o are câtă vreme Biserica Ortodoxă Română este autonomă față de stat.
Trebuie avute în vedere și rațiunile ce au stat la baza adoptării și intrării în vigoare a dispozițiilor art. 17 din Legea nr. 329/2009. Prin intermediul acestora s-a urmărit eliminarea posibilității cumulării veniturilor salariale obținute din fonduri de la bugetul de stat cu pensiile plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, finanțat în mare parte și el de la bugetul de stat.
Or, adeverința nr. XXX/07.05.2012 emisă de Arhiepiscopia Bucureștilor - Protoieria III Capitală cuprinde mențiunea expresă că recurentul-reclamant beneficiază "de salariu integral din fonduri proprii, fără sprijin financiar din partea bugetului de stat.";
Așa fiind, este evident că recurentul-reclamant nu s-a aflat în vreuna din ipotezele prevăzute de art. 17 din Legea nr. 329/2009, context în care decizia nr. xxxxx/05.04.2012 a fost emisă în mod nelegal de către intimata-pârâtă CPMB.
În raport de toate cele ce preced, având în vedere și dispozițiile art. 172-174 din OG nr. 92/2003, precum și pe cele ale art. 152-154 din Legea nr. 263/2010, Curtea va admite recursul și va modifica sentința atacată în sensul admiterii acțiunii, anulării deciziei contestate și obligării pârâtei să restituie reclamantului sumele de bani reținute în baza acestei decizii.
| ← Acordare stagiu potenţial la încadrarea în gradul III de... | Regimul juridic al raporturilor de muncă dublate de raporturile... → |
|---|
