Raporturi de muncă. art.65 alin.2 din codul muncii.
| Comentarii |
|
Tribunalul DÂMBOVIŢA Sentinţă civilă nr. 296 din data de 20.02.2017
Criticile de nelegalitate a hotărârii consiliului local ca act administrativ, privitoare la insuficienta motivare în fapt și în drept și la lipsa cauzei reale și serioase a desființării locului de muncă, din perspectiva prevederilor art.65 alin.2 din Codul muncii, nu se circumscriu excepției de nelegalitate, supusă analizei în condițiile legii speciale, ele ținând de contestația îndreptată împotriva deciziei de încetare a contractului individual de muncă și care reclamă verificarea temeiniciei și legalității prin prisma Codului muncii.
Document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBDBO:2017:001.000296
DOSAR NR. X/120/2016
R O M A N I A
TRIBUNALUL DÎMBOVIȚA - SECȚIA I CIVILĂ
Complet specializat în soluționarea
conflictelor de muncă și asigurări sociale
SENTINTA CIVILĂ NR.296
Sedința publică din data de 20.02. 2017
Instanța constituită din :
Președinte: CC
Asistent judiciar : CC,
Asistent judiciar : CC
Grefier : CC
Pe rol fiind judecarea cauzei civile având ca obiect "anulare decizie ";, cerere formulată de reclamanta CC , cu domiciliul în orașul CC, CNP CC, în contradictoriu cu pârâții CC , cu sediul în CC.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru în temeiul art. 29 alin 1, pct. l, din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și art. 270 din Codul muncii republicat .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit reclamanta și reprezentantul pârâtei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care indică obiectul cauzei, stadiul judecății, modul în care s-a îndeplinit procedura de citare, ca fiind legal îndeplinită, cu precizarea că s-au depus note de ședință din partea reclamantei, după care:
Tribunalul, în baza art. 244 alin. 1 din Codul de procedură civilă, se socotește lămurit, astfel că declară cercetarea procesului încheiată, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat, nu sunt incidente de soluționat, și întrucât s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, rămâne în deliberare asupra excepției de nelegalitate și asupra cauzei de față.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea de chemare în judecată a pârâtei CC., înregistrată la 5.10.2016, reclamanta CC a solicitat suspendarea judecății până la soluționarea definitivă a excepției de nelegalitate pe care a formulat-o împotriva Hotărârii Consiliului Local CC nr. 125/2016, iar prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei nr. 802/15.09.2016 de încetare a contractului individual de muncă, întrucât:
este lovită de nulitate absolută, din conținutul acesteia lipsind motivele care determină concedierea;
desființarea locului de muncă nu este efectivă;
desființarea locului de muncă nu are la bază o cauză reală și serioasă;
menținerea postului ocupat nu cauzează și nici nu agravează așa-zisele dificultăți financiare cu care pârâta susține că se confruntă;
concedierea nu are un caracter obiectiv;
nu conține criteriile aplicate de pârâtă care au dus la desființarea postului de consilier juridic.
Totodată, s-a solicitat repunerea părților în situația anterioară emiterii deciziei și reintegrarea reclamantei în funcția deținută anterior concedierii, precum și obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și celelalte drepturi la care era îndreptățită pe perioada concedierii, de la momentul concedierii și până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.
Motivând cererea, reclamanta a arătat că în temeiul contractului individual de muncă nr.23/01.08.2013, a fost angajata pârâtei încadrată în funcția de consilier juridic, începând cu
data de 01.08.2013 și până la data de 19.09.2016 când pârâta a dispus
concedierea subsemnatei prin Decizia nr. 802/15.09.2016 (Anexa 1).
Decizia de concediere este nelegală, fiind lovită de nulitate
absolută potrivit art. 78 raportat la art. 76 lit. a) din Legea nr. 53/2003 privind
Codul muncii, întrucât din conținutul acesteia lipsesc motivele care determină
concedierea, simpla invocare, în preambulul deciziei, a Hotărârii Consiliului Local CC nr. 125/18.08.2016 (Anexa 2) nu este suficientă pentru îndeplinirea condiției imperative referitoare la motivația care a stat la baza concedierii.
Pe de altă parte, la data acordării termenului de preaviz - 22.08.2016, prin Preaviz
concediere individuală nr. 753/22.08.2016 (Anexa 3), desființarea locului de
muncă nu era efectivă. Acest aspect rezultă din faptul că la data de 22.08.2016 Hotărârea Consiliului Local CC nr. 125/18.08.2016 nu devenise executorie (nu începuse să își producă efectele) raportându-ne la prevederile art. 49 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale: hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii și produc efecte de la data aducerii lor la cunoștință publică, iar cele individuale, de la data comunicării.
S-a menționat că la data de 22.08.2016, când directorul pârâtei i-a comunicat Preaviz concediere individuală nr. 753/22.08.2016, emis în temeiul Hotărârii nr. 125/2016, acestuia nu-i fusese comunicată Hotărârea nr. 125/2016, ceea ce denotă că desființarea postului nu a fost efectivă.
S-a subliniat că după cum se observă, Hotărârea Consiliului Local CC nr.
125/18.08.2016 a fost emisă "urmare a dificultăților financiare cu care se
confruntă societatea"; și nu decizia de concediere.
In orice caz, acest motiv nu are nicio susținere juridică și financiară, desființarea locului de muncă pe care îl ocupa reclamanta neavând la bază o cauză reală și serioasă așa cum dispune art. 65 alin. (2) din Codul muncii.
Totodată se apreciază că decizia de concediere nu cuprinde legătura de cauzalitate dintre dificultățile financiare cu care pârâta susține că se confruntă și menținerea
postului pe care îl ocupa reclamanta.
Această susținerea este demonstrată de Referatul directorului pârâtei nr. 19323/12.08.1016 (Anexa 4) și Expunerea de motive nr. 19322/12.08.2016 (Anexa 5) - înscrisuri care au stat la baza adoptării Hotărârii Consiliului Local nr. 125/2016, conform cărora măsura drastică de desființare a postului pe care îl ocupam ar fi determinată de:
"pierderea contabilă an 2016 de 78.570 lei (...) pierdere rezultată din lipsa comenzilor sau a contractelor din partea CC care să acopere activitatea desfășurată (...)";
"faptul că 99% din activitatea societății este adresată CC, aceasta neavând în momentul de fată fondurile necesare susținerii complete a activităților desfășurate de societate";
"diminuarea majoră a veniturilor obținute din activitatea de parcare ocazională (...); veniturile încasare în prezent abia acoperă cheltuielile salariale pentru persoana care încasează tariful respectiv";
-"veniturile încasate din activitatea desfășurate din activitatea desfășurată în parc (...) nu acoperă cheltuielile salariale pentru persoanele responsabile cu încasarea tarifelor respective";
"neactualizarea tarifelor aprobate de Consiliul Local CC în anii precedenți cu cheltuielile efective directe și indirecte";
"necesitatea stopării, diminuării sau chiar a recuperării pierderilor înregistrate".
Mai mult decât atât, din perspectiva scopului funcției de consilier juridic, este evident că pârâta avea nevoie de "serviciile"; reclamantei în vederea recuperării pierderilor înregistrate pe care afirmă că le are.
De remarcat este faptul că, spre sfârșitul Referatului și Expunerii de motive, se înființează un post de muncitor necalificat.
Reclamanta susține că desființarea postului nu este serioasă și nici nu are un caracter
obiectiv, întrucât:
la data de 05.08.2016 pârâta i-a comunicat preavizul de concediere individuală nr. 685/05.08.2016 (Anexa 6) pe care ulterior 1-a revocat (Anexa 7), după care, la data de 22.08.2016 s-a răzgândit și i-a comunicat preavizul de concediere nr. 753/22.08.2016 pe care, de această dată, 1-a menținut;
pârâta, în cuprinsul deciziei de concediere, nu indică criteriile aplicate care au dus la desființarea postului de consilier juridic și a celorlalte 3 posturi ocupate de alte persoane nu al altor posturi din cele menținute, ceea ce denotă subiectivism în "selectarea"; postului reclamantei pentru a fi desființat.
Cu titlu de exemplu, pârâta nu a desființat postul de taxator parcare ca urmare diminuării majore a veniturilor obținute din activitatea de taxare a parcării ocazionale pe raza Orașului chiar dacă "veniturile încasate în prezent abia acoperă cheltuielile salariale pentru persoana care încasează tariful respectiv"- dificultate cu care se confruntă pârâta, așa cum reiese din Referatul directorului pârâtei nr. 19323/12.08.1016. In schimb, a desființat postul de consilier juridic pe care îl ocupam...
În ultimul rând se consideră că Hotărârea Consiliului Local CC nr. 125/18.08.2016 prin care s-a modificat Organigrama, Statul de funcții și numărul de personal ale CC. este nelegală, nemotivată în fapt și în drept, în sensul că nici aceasta nu cuprinde motivele care determină concedierea, criteriile care au stat la baza alegerii postului reclamantei pentru a fi desființat și nu al altora și nici dificultățile financiare.
S-au atașat cererii, în copie, înscrisurile despre care s-a făcut vorbire în cuprinsul actului de sesizare a instanței.
În drept, s-au invocat prevederile art. 268 alin. (1) lit. a) și următoarele din Codul muncii, precum și cele invocate în cuprinsul cererii.
De asemenea, în temeiul art.4 alin.1 din legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Local CC nr.125/18.08.2016 prin care s-a modificat Organigrama, Statul de funcții și numărul de personal al CC.(filele 25-27), solicitând constatarea parțială a nelegalității mai precis art.1 lit.a), art.2 și art.3 întrucât: nu a fost luată prin vot secret, a fost pusă în executare înainte să devină executorie, este insuficient motivată, atât în fapt cât și în drept, nefiind demonstrată oportunitatea adoptării actului administrativ în sensul desființării postului de consilier juridic, iar pe dea altă parte desființarea acestui post nu are o cauză reală și serioasă.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în temeiul contractului individual de muncă nr.23/1.08.2013, a fost angajata CC., până la data de 19.09.2016 când societatea a dispus concedierea sa prin Decizia nr.802/15.09.2016.
Hotărârea 125/2016 este considerată nelegală întrucât încalcă prevederile legale imperative prevăzute de art.45alin.5 teza a II-a din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale potrivit cărora "Hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret(…), prin prisma faptului că la art.1 alin.1 din hotărârea atacată s-a hotărât";se desființează postul de consilier juridic (…) ocupat de CC";, fiind evident că nominalizarea sa ca titular al postului atrăgea necesitatea votării proiectului de hotărâre prin vot secret și nu prin vot "la vedere"; cum s-a întâmplat.
În al doilea rând se consideră că hotărârea menționată încalcă prevederile art.49 alin.1 teza a II-a din Legea nr.215/20001 a administrația publice locale întrucât a fost pusă în executare înainte să-și producă efectele(să devină executorie). Astfel, la data de 22.08.2016, directorul CC. i-a comunicat contestatoarei preavizul de concediere colectivă nr.753/22.08.2016 care a fost emis în temeiul Hotărârii nr.125/2016, chiar dacă la această dată nu-i fusese comunicată hotărârea, aspect ce denotă că desființarea postului nu a fost efectivă-altfel spus, la data acordării termenului de preaviz, ca fază premergătoare concedierii, Hotărârea Consiliului Local CC nr.125/18.08.2016 nu exista, aceasta producându-și efectele de la data comunicării celor interesați.
O altă critică de nelegalitate privește insuficienta motivare a hotărârii, atât în fapt cât și în drept, nefiind demonstrată oportunitatea adoptării acestui act administrativ în sensul desființării postului de consilier juridic pe care în ocupa contestatoarea, simpla trimitere la prevederile art.65 din Codul muncii neacoperind această neregularitate.
De asemenea se susține că hotărârea atacată încalcă flagrant prevederile art.65 alin.2 din Codul muncii întrucât desființarea locului de muncă nu are o cauză reală și serioasă.
Contestatoarea precizează că hotărârea nu cuprinde legătura de cauzalitate dintre dificultățile financiare cu care societatea susține că se confruntă și menținerea postului pe care îl ocupa.
Se apreciază că această susținere este demonstrată de Referatul directorului pârâtei nr.19323/12.08.2016(Anexa 3) și Expunerea de motive nr.19322/12.08.2016(Anexa 4) înscrisuri ce au stat la baza adoptării Hotărârii Consiliului Local nr.125/2016, conform cărora măsura drastică de desființare a postului de consilier juridic ar fi determinată de :
"pierderea contabilă an 2016 de 78.570 lei (...) pierdere rezultată din lipsa comenzilor sau a contractelor din partea CC care să acopere activitatea desfășurată (...)";
"faptul că 99% din activitatea societății este adresată CC, aceasta neavând în momentul de fată fondurile necesare susținerii complete a activităților desfășurate de societate";
"diminuarea majoră a veniturilor obținute din activitatea de parcare ocazională (...); veniturile încasare în prezent abia acoperă cheltuielile salariale pentru persoana care încasează tariful respectiv";
-"veniturile încasate din activitatea desfășurate din activitatea desfășurată în parc (...) nu acoperă cheltuielile salariale pentru persoanele responsabile cu încasarea tarifelor respective";
"neactualizarea tarifelor aprobate de Consiliul Local CC în anii precedenți cu cheltuielile efective directe și indirecte";
"necesitatea stopării, diminuării sau chiar a recuperării pierderilor înregistrate".
Mai mult decât atât, din perspectiva scopului funcției de consilier juridic, este evident că pârâta avea nevoie de "serviciile"; reclamantei în vederea recuperării pierderilor înregistrate pe care afirmă că le are.
De remarcat este faptul că, spre sfârșitul Referatului și Expunerii de motive, se înființează un post de muncitor necalificat.
Pe de altă parte se arată că măsura desființării postului trebuie să fie serioasă, să aibă un caracter obiectiv și să fie independentă de factori subiectivi, condiții pe care actul administrativ contestat nu le respectă, întrucât nu sunt indicate criteriile aplicate care au dus la desființarea postului de consilier juridic și a celorlalte 3 posturi ocupate de alte persoane nu al altor posturi din cele menținute, ceea ce denotă subiectivism în "selectarea"; postului reclamantei pentru a fi desființat.
Cu titlul de exemplu, nu s-a desființat postul de taxator parcare ca urmare a dimunării majore a veniturilor obținute din activitatea de taxare a parcîării ocazionale pe raza Orașului CC chiar dacă "veniturile încasate în prezent abia acoperă cheltuielile salariale pentru persoana care încasează tariful respectiv";.
În probațiune se solicită dovezile cu înscrisurile evidențiate în cuprinsul cererii, atașate la dosar.
Pârâta CC. a formulat întâmpinare(filele 56-58) în sensul respingerii contestației împotriva deciziei nr.802/15.09.2016 ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Din cuprinsul deciziei reiese motivul concedierii, respectiv dificultățile financiare cu care se confruntă societatea, fapt ce a condus și la adoptarea Hotărârii Consiliului Local nr.125/18.08.2016;
Aceasta din urmă a fost comunicată societății imediat ce a fost adoptată;
Desființarea locului de muncă ocupat de reclamantă s-a datorat dificultăților financiare cu care se confruntă societatea, fiind îndeplinite condițiile art.65 alin.2 Codul muncii ceea ce relevă și legătura de cauzalitate dintre aceste dificultăți și măsura dispusă. S-a subliniat că de la data angajării sale, cea mai mare parte a derulării contractului de muncă al reclamantei a vizat activități prestate pentru Primăria Orașului CC, împrejurarea atestată de contractele de prestări servicii anexate, ultimul fiind nr.61/4.01.2016 având ca obiect serviciu de întocmire diverse documente cu caracter juridic-birou taxe și impozite și întocmire diverse documente birou resurse umane, contract ce a fost reziliat la 27.05.2016. Deși acest contract a fost încheiat până la data de 31.12.2016, el a fost reziliat prin acordul părților la 27.05.2016. Pentru prestarea serviciilor primăria plătea contravaloarea contractului și astfel se asigura salariul reclamantei cât și obligațiile angajatorului(dările către stat). În acest contest societatea nu a mai încasat nicio sumă și drept urmare nu a mai avut resursele financiare pentru plata salariului și dările către stat;
Fiind vorba despre o concediere individuală, motivele desființării postului au fost relevate anterior, iar postul de muncitor înființat pentru ecarisaj câini comunitari a fost determinată de problema serioasă cu care se confruntă toate unitățile administrativ teritoriale în această privință, postul fiind ocupat de CC, persoană al cărui post de îngrijitor spații verzi a fost desființat prin aceeași hotărâre. Postul de taxator parcare nu a fost desființat pentru că, spre deosebire de reclamantă care nu mai presta servicii pentru primărie, persoana responsabilă cu parcarea a încasat și încasează și în prezent taxa de parcare din care își scote cel puțin salariul și dările către stat, deci este practic o activitate autofinanțată.
În finalul apărării s-a menționat că Prefectul județului Dâmbovița nu a atacat în contencios administrativ Hotărârea Consiliului Local nr.125/2016 iar în ceea ce privește cererea de suspendare a cauzei până la soluționarea definitivă a excepției de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Local CC nr.125/18.08.2016, s-a apreciat că se impune această măsură și sesizarea instanței de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului Dâmbovița.
La solicitarea instanței, Consiliul Local CC a înaintat în copie dovada comunicării către CC. a Hotărârii emisă de acest consiliu cu nr.125/18.08.2016 și extras al procesului verbal al ședinței ordinare a consiliului din data de 18.08.2016(filele 167-176).
Având în vedere dispozițiile art.4 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ astfel cum au fost modificate prin pct. 1 al art. 54 din Legea nr. 76 din 24 mai 2012 și în rațiunea cărora excepția de nelegalitate a unui act administrativ cu caracter individual poate fi invocată în fața oricărei instanțe de judecată, tribunalul, Secția I Civilă, constatându-și competența sub acest aspect, a comunicat contestația formulată împotriva Hotărârii Consiliului Local CC nr.125/18.08.2016 Orașului CC în vedere formulării întâmpinării, însă emitentul actului nu a înțeles să procedeze în acest sens deși întâmpinarea este obligatorie potrivit prevederilor art.208 alin.1 Cod procedură civilă.
Examinând cu prioritate excepția de nelegalitate a hotărârii menționate prin prisma înscrisurilor dosarului și a dispozițiilor legale aplicabile în materie, tribunalul o apreciază ca fiind întemeiată, în limita și pentru considerentele ce se vor expune în continuare.
Se reține din verificarea conținutului procesului verbal al ședinței ordinare a Consiliului Local CC din 18.08.2016(filele 171-176) că după ce s-a supus dezbaterii punctul 16 al ordinii de zi reprezentat de "Proiectul de hotărâre privind modificarea Organigramei, Statului de funcții și numărului de personal al CC. aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr.123/25.10.2012 și 105/20.08.2015";, președintele ședinței, CC a suspus la vot acest proiect de hotărâre, consemnându-se că "este aprobat cu modificarea propusă de domnul director cu unanimitate de voturi";.
Din modul de redactare a procesului verbal, tribunalul apreciază că votul nu a fost unul secret, ci, așa cum susține reclamanta, a fost "la vedere";, în caz contrar s-ar fi evidențiat o asemenea împrejurare.
Prin aceasta s-au încălcat dispozițiile imperative reglementate de art. art.45alin.5 teza a II-a din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale potrivit cărora hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret, de vreme ce unul dintre punctele proiectului de hotărâre propunea "desființarea postului de consilier juridic ocupat de CC";.
În aceste condiții hotărârea atacată este lovită de nulitate.
Cel de-al doilea motiv de nulitate care se verifică în speță privește încălcarea normei imperative înscrisă în art.49 alin.1 teza a II-a din Legea nr.215/20001 a administrația publice locale care prevede că hotărârile cu caracter individual devin obligatorii și produc efecte de la data comunicării.
Cu toate că se susține că imediat după adoptarea Hotărârii Consiliului Local CC nr.125/18.08.2016, aceasta a fost înregistrată în registrul special, semnând de primirea ei chiar reclamanta(fila 170), tribunalul constată că simpla semnătură a consilierului juridic al CC.(contestatoarea), în registrul special de evidență al hotărârilor adoptate de unitatea administrativ teritorială nu satisface cerința textului de lege care presupune prin ipoteză un act de comunicare a unei hotărâri redactate, or imediat după terminarea ședinței ce a comportat 19 puncte ale ordinii de zi, nu se poate vorbi despre o redactare imediată a hotărârii.
Prin urmare, hotărârea în discuție a fost pusă în executare înainte să-și producă efectele(să devină executorie) fiind urmată de decizia 802/15.09.2016 de încetare a contractului individual de muncă, decizie care la rândul său, este lovită de ineficiență juridică.
Susținerea conform căreia nu s-a demonstrat oportunitatea adoptării hotărârii autorității administrației publice locale sub aspectul desființării postului de consilier juridic al reclamantei, nu se verifică în cauza dedusă judecății.
Atât din referatul întocmit de directorul CC(filele 17-18) cât și din documentele contabile înaintate de către aceasta la filele 63-141 reies cu evidență pierderile financiare aferente anului 2016, în cuantum de 78570 lei la care se adaugă cele anterioare însumând 28182 lei, pe lângă faptul că 99% din activitatea societății este destinată unității administrativ teritoriale Orașul CC, care nu mai are fondurile necesare susținerii complete a activităților desfășurate de societate, că s-au diminuat veniturile obținute din activitatea de parcare ocazională datorită restrângerii zonei de încasare a acesteia, veniturile încasate abia acoperind cheltuielile salariale pentru persoana care încasează tariful respectiv.
Celelalte critici de nelegalitate a hotărârii consiliului local ca act administrativ, privitoare la insuficienta motivare în fapt și în drept și la lipsa cauzei reale și serioase a desființării locului de muncă, din perspectiva prevederilor art.65 alin.2 din Codul muncii, nu se circumscriu excepției de nelegalitate, supusă analizei în condițiile legii speciale, ele ținând de contestația îndreptată împotriva deciziei nr.802/15.09.2016 și care reclamă verificarea temeiniciei și legalității prin prisma Codului muncii.
Însă având în vedere că între Hotărârea Consiliului Local CC nr. 125/18.08.2016 și decizia menționată există raport de accesorialitate în sensul că de valabilitatea celei dintâi depinde și eficiența celeilalte, pentru considerentele expuse, apreciind că este de prisos examinarea contestației împotriva deciziei de desfacere a contractului individual de muncă, tribunalul va admite excepția de nelegalitate parțială a Hotărârii Consiliului Local CC și va constata nelegalitatea acesteia, în părțile privitoare la art. 1 lit. a), art.2 și art. 3 și, pe cale de consecință, va admite contestația formulată împotriva deciziei nr. 802/15.09.2016 de încetare a contractului individual de muncă al reclamantei, pe care o va anula, iar în aplicarea dispozițiilor art.80 din Codul muncii, va fi obligată pârâta CC.la plata despăgubirii egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi la care era îndreptățită reclamanta, urmând a se dispune totodată și repunerea părților în situația anterioară.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite excepția de nelegalitate parțială a Hotărârii Consiliului Local CC nr. 125/18.08.2016.
Constată nelegalitatea acesteia, în părțile privitoare la art. 1 lit. a), art.2 și art. 3 și, pe cale de consecință:
Admite contestația formulată de reclamanta CC , cu domiciliul în orașul CC, CNP CC, în contradictoriu cu pârâții CC , cu sediul în CC, împotriva deciziei nr. 802/15.09.2016 de încetare a contractului individual de muncă al reclamantei, pe care o anulează .
Obligă pe pârâta CC la plata despăgubirii egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi la care era îndreptățită reclamanta .
Dispune repunerea părților în situația anterioară.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 20.02.2017.
| ← Majorare pensie de întreținere. excepția lipsei de interes. | Desfacerea disciplinară a contractului de muncă ca urmare a... → |
|---|
