Raporturi de muncă. Dovada plăţii salariului.
| Comentarii |
|
Cod operator nr. 11276Dosar nr. 868/83/2009SENTINŢA CIVILĂ Nr. 562/D/22 Iunie 2009Raporturi de muncă. Dovada plăţii salariului.
Reclamanta V a chemat în judecată, în calitate de pârâtă, SC S SRL SATUMARE, solicitând obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale brute cuvenite pentrulunile ianuarie, februarie şi martie 2009, conform contractului individual de muncăprecum şi la plata contravalorii tichetelor de masă în sumă de 170 lei pentru lunafebruarie şi 85 lei - contravaloarea tichetelor de masă pe? luna martie. Totodată,solicită obligarea pârâtei şi la plata unor despăgubiri în sumă de 500 lei,reprezentând restanţe bancare.
În motivarea acţiunii, reclamanta arată că, începând cu data de 18.03.2009patronul firmei nu o mai primeşte la locul de muncă, obligându-o să îşi dea demisiadacă nu îi convine să lucreze fără salariu.
Ca urmare a faptului că este primită la locul de muncă solicită instanţei să îiacorde şi drepturile salariale pe luna martie, întrucât a rămas fără un loc de muncă şiîncă nu a demisionat.
Ţinând cont de faptul că are de achitat rate la două bănci şi din cauzasocietăţii a rămas cu restanţe, cere acordarea unor despăgubiri în valoare de 500 lei.
Acţiunea nu a fost fundamentată de către titularul acesteia în drept.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta arată că nu se opune admiterii în parte aacţiunii, în sensul că este de acord să achite drepturile salariale restante aferentelunii februarie 2009 şi parţial pentru luna martie 2009, până în data de 18.03.2009,inclusiv, drepturi care se însumează la un total de 821 lei net şi solicită respingerearestului pretenţiilor ca neîntemeiate; cu cheltuieli de judecată.
În fapt, arată că reclamanta a fost angajata societăţii pârâte cu un salariu de600 lei lunar brut, salariu ce a fost încasat de reclamantă, inclusiv pentru lunaianuarie 2009.
Datorită recesiunii economice la nivel mondial, criză resimţită acut şi desocietatea pârâtă, ce are ca obiect de activitate croitorie, arată că au întâmpinatdificultăţi în recuperarea sumelor de bani de la clienţi, nemaiavând alte solicitări decomenzi, vânzările stagnând. Evident, în această situaţie, societatea pârâtă a intratîntr-un blocaj financiar şi nu a putut onora la timp drepturile salariale, majoritateaangajaţilor înţelegând situaţia şi acceptând devansarea plăţii.
Menţionează că reclamanta, care nu a fost tocmai angajatul model", în sensulcă întârzia repetat şi nu respecta programul de muncă, a refuzat să înţeleagă situaţiaşi din data de 18.03.2009 nu s-a mai prezentat la serviciu şi nu a mai prestat nicioactivitate în cadrul firmei, astfel că nu poate pretinde să fie plătită pentru o muncă cenu a prestat-o.
Învederează că, în repetate rânduri, i-a solicitat reclamantei să se prezintepentru a încheia raporturile de muncă şi a lichida drepturile salariale, însă aceasta arefuzat, astfel că a fost trecută nemotivată începând cu data de 18.03.2009, acestafiind elementul care a dus la încetarea raporturilor de muncă.
În drept, invocă art.115 Cod procedură civilă.
Tribunalul constată că este competent să soluţioneze conflictul de drepturi defaţă, atât ratione materiae, conform art.2 pct.1 lit.c C.proc.civ., cât şi din punct devedere teritorial, potrivit art.284 Codul muncii.
Din probele administrate în cauză, instanţa reţine că reclamanta, în bazacontractului individual de muncă înregistrat la ITM Satu Mare la data de 29.01.2009,a desfăşurat, în perioada 10.01.2009-18.03.2009, activitatea la care s-a obligat faţăde angajator.
Prin întâmpinarea depusă, unitatea pârâtă recunoaşte acest fapt şi arată că nuse opune admiterii în parte a acţiunii, în sensul, că este de acord să achite drepturilesalariale restante aferente lunii februarie 2009 şi parţial pentru luna martie 2009,până în data de 18.03.2009, inclusiv. În acest sens depune statele de plată şipontajele aferente acestei perioade.
Acestei situaţii de fapt îi sunt incidente dispoziţiile art.161 alin.1 şi art.162alin.1 Codul muncii, în conformitate cu care salariul se plăteşte în bani cel puţin odatăpe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv demuncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz, plata făcându-se directtitularului sau persoanei împuternicite de acesta.
Potrivit disp.art.163 din Codul muncii, plata salariului se dovedeşte prinsemnarea statelor de plată, precum si prin orice alte documente justificative caredemonstrează efectuarea plătii către salariatul îndreptăţit.
Unitatea pârâtă nu a făcut dovada îndeplinirii exigenţelor acestui articol,respectiv statele de plată nu poartă semnătura reclamantei, iar alte documentejustificative care să demonstreze efectuarea plătii, nu au fost depuse. În acestecondiţii, cererea reclamantei vizând plata drepturilor salariale pentru lunile ianuarie,februarie şi martie 2009, este întemeiată şi va fi admisă, iar cuantumul va fi stabilit înraport cu salariul înscris în contractul individual de muncă şi cu perioada lucrată.
De asemenea, va fi admisă şi cererea privind obligarea pârâtei la platadrepturilor salariale integral pe luna martie, motivat de faptul că ulterior datei de18.03.2009, deşi susţine că reclamanta nu a venit la serviciu şi implicit nu a prestatvreo activitate, pârâta nu a dovedit faptul că a dispus încetarea raporturilor de muncăcu aceasta. Mai mult, această cerere este justificată şi din perspectiva dispoziţiilorart. 164 alin.1 din Codul muncii care arată că, întârzierea nejustificată a plăţiisalariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata dedaune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Referitor la cererea reclamantei privind obligarea societăţii la plata contravaloriitichetelor de masă pentru luna februarie şi? din contravaloarea tichetelor pentruluna martie, raportat la poziţia procesuală a pârâtei care nu a negat existenţa acestuidrept şi nu a combătut sub o formă sau alta această solicitare, instanţa o apreciazăca fiind întemeiată.
Pentru considerentele expuse, tribunalul, în temeiul art.281-291 Codul munciişi art.70-82 din Legea nr.168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, aadmis acţiunea reclamantei şi a obligat pârâta să plătească acesteia drepturilesalariale brute cuvenite pentru lunile ianuarie, februarie şi martie 2009, conformcontractului individual de muncă, precum şi contravaloarea tichetelor de masă pentrulunile februarie şi martie 2009.
Cererea privind obligarea pârâtei la plata despăgubirilor în sumă de 500 lei,reprezentând restanţe bancare,a fost respinsă, motivat de faptul că, reclamanta nu afăcut dovada prejudiciului suferit.
Asistenţii judiciari - participând la constituirea completului de judecată încondiţiile art.55 alin.1 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, cu votconsultativ - au exprimat aceeaşi opinie asupra acţiunii promovată de reclamantă. 1
| ← Pensii. Cumulul pensiei cu indemnizaţia de şedinţă cuvenită... | Contract de muncă. Raportul între contractul individual şi... → |
|---|
