Decizia civilă nr. 3153/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3153/R/2011
Ședința publică din data de 21 septembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘED.TE: I.-R. M. JUDECĂTORI: G.-L. T.
S.-C. B.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul S. S. D. Î. T. împotriva sentinței civile nr. 1788 din 7 aprilie 2011, pronunțată de Tribunalul
Cluj în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați G. „. I., I. Ș. AL J. C., C. LOCAL T. și P. M. T., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul pârâtului intimat C. Local T., P. C., lipsă fiind reprezentanții celorlalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin serviciul de registratură al instanței pârâtul intimat I. Ș. J. C. a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului, iar reclamantul recurent a depus practică judiciară.
Se comunică reprezentantului pârâtului intimat un exemplar din întâmpinare.
Reprezentantul pârâtului intimat depune la dosarul cauzei delegație de reprezentare și arată că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul pârâtului intimat solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond, fără cheltuieli de judecată.
C U R T E A P rin sentința civilă nr. 1788 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr.(...) s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul I. Ș. J. C. și s-a respins acțiunea formulată față de acesta.
S-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de către S. S. D. Î. T. în numele și pentru membrii de sindicat C. A., V. E., L. C., D. D., T. E., P. L., G. L., C. V., C. N., B. C., F. S., M. A., S. Z., B. E., D. A., T. G., A. M., M. L., M. A., P. L., R. R., V. D., U. C., B. Ana, C. Ana, S. S., R. L., D. A., G. E., A. M., M. M., P. M. B. E., M. S., S. D., B. V., V. A., în contradictoriu cu pârâții G. P. I., C. LOCAL T. și P. M. T., având ca obiect un conflict de drepturi.
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că membrii de sindicat au calitatea de cadre didactice și nedidactice, angajate ale pârâtei G. P. I..
Indemnizația de concediu cuvenită acestora și încasată în lunile iulie și august 2010 a fost diminuată în mod legal cu 25%, aplicându-se prevederile art. 1 al. 1 din L. nr. 1., deoarece legea se referă expres la „., noțiune care cuprinde orice fel de indemnizații, întrucât legiuitorul nu distinge după cum acestea sunt indemnizații de concediu ori alte tipuri de indemnizații.
L. nu retroactivează întrucât vizează numai dreptul la indemnizația de concediu născut după intrarea sa în vigoare și calculat în conformitate cu prevederile sale, iar dispozițiile menționate sunt în acord cu prevederile art. 157 al. 2 din Codul muncii conform cărora sistemul de salarizare a personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabilește prin lege, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs S. S. D. Î. T. solicitând casarea sentinței și admiterea acțiunii.
În motivarea recursului apreciază că sentința pronunțată este netemeinică și nelegală, fiind pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Arată că in dispozițiile art. 145 alin. (2) din Codul muncii rezultă fără putință de tăgadă faptul că indemnizația de concediu de odihnă se calculează ca medie zilnică a drepturilor salariale (salariul de bază + indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul. În consecință, pentru salariații care s-au aflat în concediu de odihnă în luna Iulie, indemnizația de concediu trebuia calculată raportat la drepturile salariale din lunile iunie, mai și aprilie 2010. În egală măsură, pentru salariații care s-au aflat în concediu de odihnă în luna august, indemnizația de concediu trebuia calculată raportat la drepturile salariale din lunile iulie, iunie și mai 2010.
Pârâții au ignorat dispozițiile exprese ale Codului muncii și au procedat la diminuarea cu 25% a indemnizației de concediu de odihnă pentru toți membrii de sindicat aflați în concediu de odihnă în lunile iulie și august 2010. În motivarea acestei diminuări, au invocat, în principal, dispozițiile Legii nr. 1. privind unele măsuri necesare însă, actul normativ în cauză nu influențează în minus cuantumul indemnizației de concediu pentru salariații din învățământ aflați în concediu legal de odihnă în luna iulie 2010, iar influența pentru luna august 2010 este mult mai mică decât cea aplicată de pârâți.
L. în cauză a intrat în vigoare la 3 zile de la publicarea sa în M. O. al R., respectiv la data de 3 iulie 2010 (fiind publicată în M. O. al R., Partea 1, nr.
441/(...)).
În consecință, raportat la principiul neretroactivității legii consacrat de art. 1 din Codul civil și art. 15 alin. (2) din Constituție, ea se aplică numai salariilor, soldelor, indemnizațiilor lunare de încadrare și drepturilor stabilite conform Legii nr. 330/2009 și O.U.G. nr. 1/2010 aferente lunilor iulie, august, septembrie etc. 2010, iar nu celor din lunile aprilie, mai și iunie.
Un argument suplimentar îl reprezintă și momentul plății indemnizației de concediu de odihnă.
Astfel, art. 145 alin. (3) din Codul muncii prevede: indemnizația de concediu de odihnă se plătește de către angajator cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu." în plus, Contractul Colectiv de M. U. la N. de R. Î. (înregistrat la M. cu nr. 596/15/(...)) prevede, la art. 29 alin. (4), că: Indemnizația de concediu se acordă salariatului cu cel puțin 10 zile înainte de plecarea în concediul de odihnă."
Este evident deci că, pentru personalul care a intrat în concediu în luna iulie, indemnizația de concediu trebuia calculată și plătită încă din luna iunie
2010 (dată la care L. nr. 1. nu era în vigoare), dreptul lor fiind garantat de contractul colectiv de muncă aplicabil și de C. R.
S-a mai arătat că pentru a justifica diminuarea indemnizației de concediu de odihnă, pârâții au invocat și acte administrative cu caracter normativ (O.M.E.N. nr. 3251/(...) și Hotărârea G.ului nr. 250/1992), care le susțin punctul de vedere, nici acest argument nu poate fi avut în vedere, deoarece Codul muncii este lege, act normativ cu forță juridică superioară oricărei hotărâri de G. sau ordin de ministru, astfel că se aplică cu prioritate.
Pârâtul I. Ș. J. C. prin întâmpinare (f.14-14) a solicitat respingerea recursului.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legaleincidente Curtea constată că recursul este fondat, având în vedere următoareleconsiderente:
Dreptul la indemnizația de concediu este conferit de dispozițiile cu caracter general din art. 145 din Codul Muncii, potrivit cărora „(1) Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de baza, indemnizațiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevăzute in contractul individual de munca. (2) Indemnizația de concediu de odihna reprezintă media zilnica a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numărul de zile de concediu. (3) Indemnizația de concediu de odihna se plătește de către angajator cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.";
Potrivit dispozițiilor art. 103 lit. a din L. nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modificările ulterioare, cadrele didactice au dreptul la un concediu anual cu plată în perioadele vacanțelor școlare, respectiv universitare, cu o durată de cel puțin 62 zile, exclusiv duminicile și sărbătorile legale.
Dispoziții cu caracter mai favorabil sunt prevăzute de art. 29 alin. 4 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ pe anii 2., potrivit căruia indemnizația de concediu se acordă salariatului cu cel puțin 10 zile înainte de plecarea în concediul de odihnă.
În speță, așa cum rezultă din adeverințele eliberată de unitatea școlară (f.
13 - 49 dosar de fond) reclamanții au început efectuarea concediului de odihnă la data de la data de (...), iar conform prevederilor mai sus citate, indemnizația de concediu de odihnă trebuia plătită cu cel puțin 10 zile înainte de această dată.
Este real că prin L. nr. 1. privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, s-a prevăzut la art. 1 că se diminuează cu 25% cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizațiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale, stabilite în conformitate cu prevederile Legii nr. 330/2009 și OUG nr. 1/2010.
Însă, contrar celor reținute de către instanța de fond, nu se poate reține incidența în cauză a Legii nr. 1., întrucât fiind publicată în M. O. nr. 441 din 30 iunie 2010, a intrat în vigoare în data de 3 iulie 2010, iar dreptul la indemnizația de concediu s-a născut anterior acestei date.
Astfel, art. 1 Cod civil, consacră principiul tempus regit actum, conform căruia actele și faptele ce se produc între momentul intrării în vigoare și abrogare vor fi supuse legii respective, legea neavând putere retroactivă, principiu care este înscris și în art. 15 alin. 2 din Constituție, text potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
Faptul că indemnizațiile de concediu diminuate s-au plătit după data la care intrase în vigoare L. nr. 1. nu are nicio relevanță, întrucât situația ivită în favoarea reclamanților este cea raportată la data nașterii dreptului, și nu ladata valorificării lui. Ca atare, raportarea prevederilor inserate prin L. nr. 1., care instituie diminuarea cu 25 % a indemnizațiilor, la situații născute înainte de intrarea acesteia în vigoare ar semnifica încălcarea principiului neretroactivității evocat mai sus.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1-3 C.proc.civ., raportat la art. 304 pct. 9 C.proc.civ., Curtea va admite recursul reclamantului și va modifica în parte sentința atacată în sensul că va admite acțiunea formulată de S. din Î. T., în numele membrilor de sindicat indicați în tabelul anexă la cererea introductivă conform dispozitivului prezentei.
În ce privește cererea formulată împotriva pârâților C. Local T. și P. T.,
Curtea reține că potrivit prevederilor art. 167 din L. nr. 84/1995 unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse.
De asemenea, conform disp. art.16 din H.G. nr.2192/2004, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Conform art. 36 din L. nr. 215/2001, consiliul local aprobă, la propunerea primarului, bugetul local și asigură și cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația, iar P. este ordonator principal de credite al bugetului municipiului, conform art. 63 alin. (4) lit. a) din L. 215/2001.
Se reține astfel că, pârâților C. local al mun. T. și Primar mun. T. le revin atribuții în ceea ce privește alocarea și fundamentarea fondurilor necesare unităților de învățământ și în consecință, aceștia vor fi să aloce fondurile necesare plății acestei diferențe de indemnizație către reclamanți.
Vor fi menținute dispozițiile din sentință privind soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. Ș. al J. C.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de S. S. D. Î. T., în numele reclamanților membri de sindicat C. A., V. E., L. C., D. D., T. E., P. L., G. L., C. V., C. N., B. C., F. S., M. A., S. Z., B. E., D. A., T. G., A. M., M. L., M. A., P. L., R. R., V. D., U. C., B. ANA, C. ANA, Ș. S., R. L., D. A., G. E., A. M., M. M., P. M., B. E., M. S., S. D., B. V., V. A., împotriva sentinței civile nr. 1788 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că admite acțiunea formulată de S. S. din Î. T., în numele membrilor de sindicat C. A., V. E., L. C., D. D., T. E., P. L., G. L., C. V., C. N., B. C., F. S., M. A., S. Z., B. E., D. A., T. G., A. M., M. L., M. A., P. L., R. R., V. D., U. C., B. Ana, C. Ana, Ș. S., R. L., D. A., G. E., A. M., M. M., P. M., B. E., M. S., S. D., B. V., V. A. în contradictoriu cu pârâții G. P. I., C. LOCAL T. și P. M. T., și în consecință:
Obligă pârâta G. P. I. să calculeze și să plătească reclamanților C. A., V. E., L. C., D. D., T. E., P. L., G. L., C. V., C. N., B. C., F. S., M. A., S. Z., B. E., D. A., T. G., A. M., M. L., M. A., P. L., R. R., V. D., U. C., B. Ana, C. Ana, Ș. S., R. L., D. A., G. E., A. M., M. M., P. M., B. E., M. S., S. D., B. V., V. A. diferența dintre îndemnizația de concediu de odihnă aferentă anului școlar 2009-2010 cuvenită acestora, fără aplicarea diminuării de 25% prevăzută de L. nr. 1. și cea efectiv plătită.
Obligă pârâții C. Local T. și P. municipiului T. să aloce fondurile necesare plății acestei diferențe de indemnizație către reclamanți.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 21 septembrie 2011.
PREȘED.TE JUDECĂTORI I .-R. M. G.-L. T. S.-C. B.
G. C.
GREFIER R ed.SCB Dact.SzM/3ex. (...)
Jud.fond:P. I.
| ← Decizia civilă nr. 3863/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 5334/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
