Decizia civilă nr. 4922/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4922/R/2011
Ședința noiembrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : D. G. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : L. D. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul C. S. împotriva sentinței civile nr. 3471 din 23 mai 2011, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta intimată S. N. DE T. F. DE M. "C. M. SA", având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantului recurent C. S., avocat B. A., lipsă fiind reclamantul recurent
și reprezentantul pârâtei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 16 noiembrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, pârâta intimată a depus la dosar întâmpinare, un exemplar înmânându-se reprezentantei reclamantului recurent.
Reprezentanta reclamantului recurent arată că nu solicită lăsarea cauzei la a doua strigare în vederea studierii întâmpinării, întrucât a lecturat această întâmpinare.
Reprezentanta reclamantului recurent depune la dosar împuternicire avocațială, o serie de scripte cu privire la personalul care își desfășurau activitatea la siguranța circulației cărora li se fac vizite medicale și arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta reclamantului recurent solicită admiterea recursului, modificarea în totalitate a hotărârii atacate și, în consecință admiterea acțiunii introductive și obligării pârâtei intimate la emiterea unei adeverințe conform L. nr. 226/2006 și pct. 11 din Ordinul nr. 572/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale pentru perioadele (...)- (...); respectiv (...)-(...) în care reclamantul recurent a avut calitatea de angajat al pârâtei intimate, susținând pe larg motivele expuse în scris prin memoriul de recurs depus la dosar și depune la dosar cu titlu de practică judiciară copia sentinței civile nr. 906 din 02 martie 2010, pronunțată de
Tribunalul Dolj în dosarul nr. (...) și copia deciziei civile nr. 5042 din 15 octombrie 2010, pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...) privind cauze similare. Nu solicită obligarea pârâtei intimate la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.3471 din 23 mai 2011 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr.(...), a fost respinsă ca nefondată cererea precizată formulată de reclamantul C. S. în contradictoriu cu pârâta S. N. DE T. F. DE M. „. M. SA";, S. T., având ca obiect constatarea faptului că în perioada (...)- (...) reclamantul a prestat activitate ce se încadrează în condiții speciale de muncă, și în consecință, obligarea pârâtei la eliberarea unei adeverințe în acest sens, și efectuarea rectificărilor in declarațiile nominale privind stagiul de cotizare in condiții speciale de munca, începând cu data de (...).
P. a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în perioada (...)-(...) reclamantul a fost angajat al pârâtei în funcția de mecanic mașini, utilaje vagoane iar în perioada (...)-(...) a fost angajat al pârâtei în funcția de revizor tehnic vagoane.
Conform înscrierilor din carnetul de muncă al reclamantului în perioadele (...)-(...), (...)-(...) și (...) -(...) acesta a lucrat în grupa I de muncă în procent de 1. conform Ordinului nr.50/1990 anexa I pct.123, Ordinul
125/1990, anexa I pct.51 și 14, Ordinul nr.1638/1990 (f.18) iar în perioada
(...)-(...), acesta a lucrat în grupa I de muncă în procent de 1. conform Ordinului nr.50/1990, anexa I, pct.123, Ordinul nr.125/1990, anexa I pct.14, Ordinul 1638/1990.
În perioada (...)-(...), locul de muncă al reclamantului a fost încadrat în condiții deosebite, conform L. nr.19/2000, art.19 alin.(5) și H. nr.261/2001 art.4 și 8, alin.(1)(f.19,20).
După cum se poate observa începând cu data de (...), data intrării în vigoare a L. nr.19/2000 locul de muncă al reclamantului nu a mai putut fi încadrat în condiții speciale deoarece nu îndeplinea, condițiile prevăzute la art.20 din L. nr.19/2000 și H.nr.1..
Mai mult, odată cu apariția L. nr.226/2006 s-au stabilit fără echivoc locurile de muncă și categoriile de personal din cadrul C.F.R. M. care sunt încadrate în condiții speciale. Conform Anexei 1 pct.7 în condiții speciale a fost încadrată activitatea desfășurată de personalul din siguranța circulației care îndeplinește funcția de mecanic locomotivă și automotor, mecanic ajutor și mecanic instructor.
Funcția de revizor tehnic vagoane nu se numără printre funcțiile expres prevăzute de textul legal ca fiind încadrate în condiții speciale.
Această nominalizare strictă a legii contrazice concluziile expertizei tehnice de specialitate conform cărora „ reclamantul poate fi încadrat în condiții speciale de muncă conform L. nr.226/2006, în raport cu activitatea desfășurată și în consecință expertiza nu poate fi luată în considerare de instanță.
Faptul că activitatea desfășurată de reclamant nu se încadra în condiții speciale de muncă este confirmat și de A. nr.55/B/(...) al Inspectoratului Teritorial de M. al județului C. (f.26) confor5m căruia locul de muncă ocupat de reclamant a fost încadrat în „ condiții deosebite în perioada 2004-2007. Începând cu anul 2007 A. de S. P., U. T. C. a ajuns la concluzia că nu mai sunt îndeplinite nici condițiile încadrării locurilor de muncă în condiții deosebite (f.27-29).
Adeverința nr.2170/(...) eliberată de A. J. P. O. F. de M. S. referitoare la faptul că reclamantul ar fi realizat în perioada (...) - (...) un stagiu de cotizare în condiții speciale de un an și trei luni nu poate fi luată înconsiderare de instanță deoarece se face referire la art.20 alin.1 lit. a din L. nr.19/2000, respectiv la unitățile miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran ori reclamantul nu a prestat o astfel de muncă (f.56).
Având în vedere aceste considerente instanța a respins acțiunea reclamantului ca nefondată, în totalitate deoarece al doilea capăt de cerere este accesoriu primului capăt.
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul C. S. a declarat recurs prin care a solicitat modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului, reclamantul a arătat că în perioada (...) - (...), activitatea desfășurată a fost încadrată în grupa I de muncă, iar în perioada 2005-2007 în condiții deosebite.
Reclamantul susține, în esență, că activitatea sa de revizor tehnic vagoane trebuie încadrată în condiții speciale de muncă deoarece nu s-au modificat condițiile concrete de muncă în raport de perioada în care i s-a recunoscut grupa I de muncă.
De asemenea, enumerarea activităților din anexa 1 pct.7 din L. nr.226/2006 (respectiv mecanic locomotivă și automotor, mecanic ajutor și mecanic instructor) nu este limitativă, deoarece art.30 alin.1 lit. a din HG nr.1. prevede posibilitatea extinderii încadrării locurilor de muncă în condiții speciale în funcție de condițiile concrete ale desfășurării activității.
A. nr.55/B/(...) al Inspectoratului Teritorial de M. al J. C. este dat pe o perioadă ulterioară anului 2005 și nu se referă nici la locul de muncă efectiv al reclamantului, respectiv în județul S..
Prin expertiza tehnică efectuată în cauză s-a concluzionat că activitatea reclamantului poate fi încadrată în condiții speciale în baza L. nr.226/2008, însă prima instanță a înlăturat-o în raport de nominalizarea strictă a acestui act normativ cu privire la categoriile de personal din siguranța circulației.
În fine se arată că potrivit art.11 din Ordinul nr.572/2006, se asimilează stagiilor de cotizare în condiții speciale perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care asigurații au desfășurat activități dintre cele prevăzute în anexa 1 la L. nr.226/2006 pe durata programului normal de lucru din fiecare lună, numai în locurile de muncă din cadrul unităților prevăzute în anexa 2 la această lege, activități încadrate, conform legislației anterioare acestei date, în grupa I de muncă.
Pârâta SNTFM „. M."; S.A prin S. T. a depus întâmpinare prin care asolicitat respingerea recursului ca nefundat, arătând că funcția ocupată de reclamant (revizor tehnic vagoane nu se regăsește în pct.7 al anexei la L. nr.226/2006, cuprinzând categoriile de personal din C. încadrate în condiții speciale.
Cât privește perioada ianuarie 2005 - februarie 2007, în baza art.19 alin.5 din L. nr.19/2000 Inspectoratul Teritorial de M. al județului C. avizează încadrarea în „condiții deosebite"; a locurilor de muncă de la R. T. Dej T., unde avea locul de muncă și reclamantul.
A. Inspectoratului Teritorial de M. C. nr.55/B/(...) are perioada de valabilitatea până la data de (...), dată după care acesta nu a mai putut fi prelungit.
A. de S. P. C., în urma măsurătorilor efectuate a constatat că la reviziile de vagoane valorile vibrațiilor mână braț se încadrează în limita admisă conform HG nr.1876/2007, caz în care „nu se întrunesc condițiileîncadrării în HG nr.261/2001, respectiv HG nr.246/2007, privind munca în condiții deosebite";.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de A. varespinge recursul pentru următoarele considerente:
Reclamantul își întemeiază demersul său judiciar pe dispozițiile L. nr.226/2006, susținând pe de o parte că perioada (...) - (...) în care activitatea desfășurată a fost încadrată în grupa I de muncă este asimilată unui stagiu de cotizare în condiții speciale în baza art.2 alin.2, iar pe de altă parte, că perioada ulterioară datei de (...) reprezintă un stagiu de cotizare în condiții speciale conform art.1 alin.1 și 2 coroborat cu art.3 alin.1 lit. a din HG nr.1..
Sub primul aspect Curtea de A. constată că asimilarea legală a perioadelor în care activitatea salariatului a fost încadrată în grupa I de muncă cu stagiul de cotizare în condiții speciale, operează, conform art.2 alin.2 din L. nr.226/2006, în măsura în care „locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă…. potrivit prezentei legi
sunt încadrate în condiții speciale ";.
Or, reclamantul a avut funcția de revizor tehnic vagoane în toată perioada la care se referă pretențiile sale, care nu este menționată în enumerarea limitativă a pct.7 din anexa 1 a L. nr.226/2006.
Conform acestei norme, numai activitatea desfășurată de personalul din siguranța circulației, care îndeplinește funcția de mecanic locomotivă și automotor, mecanic ajutor și mecanic instructor se încadrează în condiții speciale.
Prin urmare, în absența prevederii funcției de revizor vagoane în categoria personalului a cărei activitate se încadrează în condiții speciale nu poate opera asimilarea legală invocată de reclamant.
În privința perioadei ulterioare datei de (...), Curtea reține că prin dispozițiile HG nr. 1., adoptată în temeiul art. 20 din L. nr. 19/2000, legiuitorul a stabilit în primul rând criteriile ce se impuneau a fi întrunite în mod cumulativ pentru încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale.
Același act normativ instituie o procedură obligatorie, conform art. 3 și urm. din HG nr. 1., care cuprindea mai multe etape, și anume: nominalizarea locurilor de muncă; solicitarea de verificare a activităților, inițiată de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă ori cu responsabilul cu protecția muncii, adresată inspectoratelor teritoriale de muncă; verificarea de către inspectoratele teritoriale de muncă a locurilor de muncă, confirmată prin proces-verbal; efectuarea expertizei tehnice, la solicitarea angajatorului împreună cu sindicatele sau cu reprezentanții angajaților și efectuarea expertizei medicale.
Parcurgerea acestor etape era condiționată de rezultatul verificării de către inspectoratele teritoriale de muncă a locurilor de muncă, confirmată prin proces-verbal și era urmată de depunerea de către angajator a unui dosar la C. pentru acordarea avizelor de încadrare în condiții speciale, constituită în cadrul M.ui Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, care acorda avizul final.
Or, în speță, locul de muncă al reclamantului din cadrul societății pârâte (la R. de V. Z. și Dej) nu a fost încadrat în condiții speciale prin parcurgerea acestor etape, ci numai în condiții deosebite în perioada 2005-
2007.
Cum intenția legiuitorului a fost aceea de a crea prin intermediul H. nr. 1. o procedură obligatorie, în cadrul căreia sunt conferite drepturi și obligații doar anumitor instituții în vederea încadrării locurilor de muncă în condiții speciale, și de a nu lăsa la latitudinea fiecăruia dintre salariați inițiativa de a solicita recunoașterea condițiilor de muncă în care își desfășoară activitatea, demersul efectuat de către salariat în afara acestui cadru legal nu este fondat, chiar dacă este susținut sub aspect faptic de o expertiză tehnică și de probe testimoniale, deoarece s-ar eluda procedura legală instituită de normele citate.
De asemenea, conform L. nr. 226/2006, încadrarea activității în condiții speciale este supusă următoarelor norme (art. 1 alin. 1 și 2):
„(1) Începând cu data de 1 aprilie 2001, sunt încadrate în condiții speciale locurile de muncă în care se desfășoară activitățile prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Locurile de muncă prevăzute la alin. (1) sunt cele din unitățile prevăzute în anexa nr. 2, care au obținut avizul pentru îndeplinirea procedurilor și criteriilor de încadrare în condiții speciale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. (...) privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale, cu modificările și completările ulterioare.";
Or, așa cum s-a reținut anterior, funcția reclamantului nu se regăsește în enumerarea limitativă a pct. 7 din anexă.
P. considerentele expuse anterior, Curtea de A., în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamant în cauză nefiind incidente motivele de recurs invocate.
P. ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul C. S. împotriva sentinței civile nr. 3471 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. G. S. D. L. D.
Red.S.D./S.M.D.
2 ex./(...) Jud.fond.P. R.a G REFIER C. M.
| ← Decizia civilă nr. 1284/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 2793/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
