Decizia civilă nr. 706/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ N. 706/R/2011

Ședința publică din data de 23 februarie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-R. M. JUDECĂTORI: G. L. T.

S.-C. B. GREFIER: G. C.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul C. J. B.-N. împotriva sentinței civile nr. 5049 din 20 octombrie 2010, pronunțată de T.

B.-N. în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată B. E. și pe pârâtul intimat C. Ș. PENTRU E. I. N. 2 B., având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat intimaților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 19 ianuarie 2011, prin serviciul de registratură al instanței s-a depus la dosar cauzei întâmpinare, din partea reclamantei intimate, prin care solicită respingerea recursului.

Constatând că întâmpinarea a fost depusă în termenul procedural, Curtea apreciază că nu se impune comunicarea acesteia cu pârâtul recurent.

Având în vedere că atât prin cererea de recurs, cât și prin întâmpinare s-a solicitat judecarea în lipsă, cauza fiind în stare de judecată, rămâne în pronunțare în baza actelor de la dosar.

C U R T E A

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 5049/F/(...), pronunțată de Tribunalul Bistrița

Năsăud în dosar nr. (...), s-a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. județean B.-N.

S-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta B. E., în contradictoriu cu pârâții C. Ș. pentru E. I. nr. 2 B. și C. județean B.-N., ca fiind întemeiată și în consecință: - a fost obligat pârâtul C. Ș. pentru E. I. nr.

2 B. să plătească reclamantei suma de 2.728 lei cu titlu de drepturi bănești, reprezentând indemnizație de pensionare;

- a fost obligat pârâtul C. județean B.-N. să aloce pârâtului C. Ș. pentru E. I. nr. 2 B. suma de 2.728 lei în vederea plății indemnizației cuvenită reclamantei.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că reclamanta a fost angajata pârâtului C. Ș. pentru E. I. nr.2 B., pe postul de administrator, până la data de (...), când raporturile de muncă au încetat ca urmare a pensionării pentru limită de vârstă, conform deciziei de pensionare nr. 1. din (...). Din cuprinsul adeverinței nr. 993/2010 emisă de angajator s-a reținut că reclamanta avea la data pensionării un salariu de bază de 1500 lei.

Având în vedere prevederile art. 50 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2. și ale art. 40 alin. 2 litera c Codul Muncii, instanța a reținut că reclamanta este îndreptățită la plata indemnizației de pensionare reglementată în cuprinsul contractului colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010, contract ce constituie legea părților și care poate cuprinde clauze privitoare și la alte drepturi ce decurg din raporturile de muncă, în afara condițiilor de muncă și a salariului, conform art. 236 alin. 1 și 4 din Codul muncii.

Executarea contractului colectiv de muncă are caracter obligatoriu, sancțiunea neexecutării fiind angajarea răspunderii persoanelor cărora le incumbă obligația plății indemnizației de pensionare, potrivit art. 243 alin. 1 și 2 din Codul muncii.

Așa cum rezultă din dispozițiile art. 238 din Codul muncii, contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior. În același timp, contractele individuale de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă.

La încheierea contractului colectiv de muncă prevederile legale referitoare la drepturile salariaților au un caracter minimal.

Contractul colectiv de muncă încheiat la nivel național constituie izvor de drept (ca și legea) la încheierea contractelor colective de muncă la nivel de unitate, ceea ce impune respectarea clauzelor referitoare la drepturile minimale.

Ca atare, în temeiul dispozițiilor legale mai sus enunțate, tribunalul a reținut că reclamanta este îndreptățită să primească cu titlu de indemnizație de pensionare pentru limită de vârstă suma solicitată de 2.728 lei.

Deși, conform adeverinței emisă de unitatea școlară privitoare la salariul de bază avut de reclamantă în luna pensionării ar rezulta o indemnizației în cuantum mai mare decât cel solicitat, instanța a reținut că nu poate acorda mai mult decât s-a cerut de reclamantă.

Obligația de plată a acestei sume revine angajatorului, în speță C. Ș. pentru E. I. nr. 2 B., unitate cu personalitate juridică, potrivit art. 7 alin. 8 al Legii nr. 84/1995, republicată.

Conform art. 167 alin. 19 din Legea nr. 84/1995, republicată, finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale unităților de învățământ special se asigură din bugetul consiliului județean și din bugetul de stat.

În același timp, potrivit alin. 21 din art. 167, consiliul județean alocă prin hotărâri proprii fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziția acestora, în vederea finanțării unităților de învățământ preuniversitar de stat.

În cadrul cheltuielilor curente se includ și cheltuielile de personal, adică cele cu drepturile bănești ale personalului didactic și didactic auxiliar ce desfășoară activitate în învățământul special, fără ca legiuitorul să distingă în funcție de izvorul dreptului (legea sau contractul colectiv de muncă, act care legal încheiat are valoare de lege).

Chiar dacă pârâtului nu îi este opozabil contractul colectiv de muncă unic la nivel național, acesta, în calitate de finanțator al unității de învățământ, este obligat să aloce unității școlare sumele de bani la plata cărora aceasta din urmă este obligată în baza prevederilor contractului colectiv de muncă ce îi este opozabil.

C. județean este entitatea căruia unitatea de învățământ îi înaintează proiectul de buget întocmit, cu identificarea tuturor categoriilor de venituri și cheltuieli, însoțit de notele de fundamentare, calitate în care aprobă prin hotărâre proiectul de buget.

Faptul că asemenea sume nu au fost prevăzute în bugetul pe anul

2010 nu înseamnă că acțiunea reclamantei este neîntemeiată, ci dimpotrivă dreptul reclamantei și obligația corelativă a unității școlare finanțată de consiliul județean de plată a indemnizației există, fiind prevăzută într-un act cu valoare de lege.

În aceste condiții, consiliul județean în calitate de finanțator al învățământului special, în baza art. 167 alin. 21 din Legea nr. 84/1995, republicată, are obligația de a asigura fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziția acestuia, necesare finanțării unității școlare pârâte.

S-a reținut astfel că pârâtul C. județean B.-N. justifică legitimare procesuală pasivă, excepția invocată fiind respinsă ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs C. J. B. N., solicitând, în temeiul art. 312 și art. 304 pct. 9 C.proc.civ., admiterea acestuia și respingerea acțiunii față de C. J. B.-N. privind alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale solicitate de reclamantă.

În motivarea recursului s-a arătat că hotărârea instanței de fond nu este legală, întrucât, deși C. J. B. N. este ordonator principal de credite pentru unitățile de învățământ speciale, deci și pentru C. Ș. pentru E. I. nr.

2 B., contractul colectiv încheiat la nivelul acestei unități nu este opozabil

C.ui J. B. N., neexistând obligația pentru instituția recurentă de a aloca sume pentru plata indemnizațiilor de pensionare, decurgând din încheierea unui astfel de contract colectiv.

Mai arată recurentul că în bugetul întocmit pentru anul 2010 nu sunt prevăzute fonduri pentru alocarea unor astfel de sume unităților de învățământ speciale, bugetul fiind fundamentat pe temeiul prevederilor Legii nr. 330/2009, sumele ce pot fi cheltuite pentru unitățile de învățământ speciale fiind prevăzute în anexa 1 la H. nr. 12/(...) privind bugetul propriu al C.ui J. B. N. pe anul 2010, anexate la dosar.

Intimata reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitatrespingerea recursului ca nefondat, arătând că recurentul C.ui J. B. N. asigură finanțarea unităților de învățământ special, indiferent de izvorul cheltuielilor.

Art. 40 alin. 2 lit. c din codul muncii prevede că angajatorul are obligația de a acorda salariaților toate drepturile care decurg din lege și din contractele colective de muncă.

Mai arată intimata că prevederile art. 50 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național 2007-2010 sunt în vigoare și după intrarea în vigoare a Legii nr. 330/2009, iar lipsa prevederii în buget a acestor sume nu este de natură a conduce la desființarea acestor drepturi.

Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de A.reține următoarele:

Recurentul invocă în motivele de recurs faptul că nu ar fi opozabil C.ui

J. B.-N. contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unității, pentru a fiobligat în baza acestuia la alocarea sumei necesare pentru plata drepturilor litigioase din cauză.

Se constată însă că la baza pronunțării sentinței au stat prevederile

Contractului colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 - 2010, publicat în Monitorul Oficial din 29 ianuarie 2007, și anume ale art. 50 din acest contract, care prevede că ";Salariații care se pensionează pentru limită de vârstă primesc o indemnizație egală cu cel puțin două salarii de bază avute în luna pensionării.";

În conformitate cu dispozițiile art. 241 alin. 1 lit. d din Codul muncii și ale art. 11 alin. 1 lit. d din Legea nr. 130/1996, clauzele contractului colectiv de muncă la nivel național produc efecte pentru toți salariații încadrați la toți angajatorii din țară, indiferent dacă angajatorul respectiv a participat sau nu direct ori prin reprezentare de către o federație sau confederație patronală la negocierea și încheierea acestui contract colectiv.

În același sens sunt și prevederile art. 3 alin. 1 lit. a din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 - 2010, . cărora clauzele contractelor colective de munca la nivel național produc efecte pentru toți salariații încadrați in unitățile din tara, indiferent de forma de capital social (de stat sau privat, roman sau străin/mixt), unitățile fiind definite în cuprinsul acestui contract ca fiind societățile comerciale, alte organizații cu scop lucrativ, instituțiile publice si orice persoana juridica ce angajează salariați.

Chiar dacă C. J. B.-N. nu este angajatorul reclamantei, în sens restrâns, se rețin dispozițiile legale pe larg invocate de prima instanță, care subliniază rolul legal pe care recurentul îl are în procesul de finanțare a unității școlare în cauză, astfel încât Curtea reține că în mod corect a statuat instanța de fond că recurentul are obligația de a asigura fondurile necesare achitării de către unitatea școlară angajatoare a drepturilor cuvenite reclamantei cu titlu de indemnizație de pensionare.

Aspectul invocat de recurent în sensul că sumele pretinse de reclamantă nu au fost prevăzute în bugetul aprobat pentru anul 2010, nu poate atrage netemeinicia pretențiilor reclamantei, întrucât asigurarea fondurilor ține de faza de executare a hotărârii, iar pârâtul recurent are obligația de a finanța cheltuielile instituțiilor de învățământ special potrivit art. 167 alin. 19 din Legea nr. 84/1995, în vigoare la data la care s-a născut dreptul la acțiune.

Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că soluția primei instanțe reflectă o aplicare și interpretare corectă a legii în cauză, astfel că, în baza disp. art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul C. J. B.-N.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul C. J. B.-N. împotriva sentinței civile nr. 5049 din (...) a T.ui B.-N. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 23 februarie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI I .-R. M. G. L. T. S.-C. B.

GREFIER G . C.

Red.GLT/dact.MS

2 ex./(...)

Jud.fond: G.C.F./R.B.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 706/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă