Decizia civilă nr. 75/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ Secția I Civilă
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 75/RC/2011
Ședința publică din data de 15 noiembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I. T.
JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: C. M. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatoarea S. W. AND F. SRL împotriva sentinței civile nr. 4. din (...) pronunțate de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...) privind și pe intimatul P. D. A., având ca obiect litigiu de muncă - contestație împotriva deciziei de concediere.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul contestatoarei - avocat în substituire Vălean Ciprian din cadrul Baroului Maramureș și intimatul personal și asistat de avocat Pop T. A. din cadrul Baroului Satu M..
Procedura de citare este realizată.
S-a făcut referatul cauzei după care reprezentanta intimatului depune la dosar adresa nr. 57/(...) trimisă de intimat la societate și, neavând dovada primirii acesteia de către societate, se depune răspunsul trimis la această adresă cu nr. 563 din (...) ( în care se face referire la adresa nr.
57/(...) și dovada confirmării de primire a ultimei adrese respectiv nr.
30/(...). Cu privire la aceste scripte se susține excepția tardivității.
Reprezentantul contestatoarei solicită respingerea excepției, arată că nu s-a demarat vreo procedură de executare silită împotriva societății și hotărârea atacată cu contestație în anulare nu a fost comunicată societății pentru a putea lua cunoștință de considerentele acesteia.
Reprezentanta intimatului arată că la data înaintării adresei cu nr. 57 nu deținea minuta deciziei Curții de A. C. însă la data înaintării adresei nr.
563 da și nu apreciază că era obligația intimatului să comunice societății considerentele acestei decizii.
Curtea acordă cuvântul asupra contestației în anulare formulate. Reprezentantul contestatoarei solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată și pentru motivele expuse în scris. Se apreciază că decizia pronunțată în cauză a modificat o normă de ordine publică și R. de ordine interioară al societății, moment de la care toți angajații societății au o conduită sfidătoare. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatului solicită respingerea contestației ca tardiv introdusă iar în subsidiar ca nefondată, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 100 lei reprezentând contravaloare transport Satu M. - C. și retur.
Curtea rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Asupra contestației în anulare de față;
Prin cererea înregistrată sub nr.806/33/(...), contestatoarea S. W.&F.
S. a formulat, în contradictoriu cu intimatul P. D. A., contestație în anulareîmpotriva deciziei civile nr. 4. pronunțata de Curtea de A. C. la data de (...).
În motivarea cererii, contestatoarea arată că, prin decizia contestata, Curtea de A. C. a admis in parte recursul declarat de S. W.&F. S. împotriva sentinței civile nr.I074/(...) a Tribunalului Maramureș, prin care s-a admis in parte contestația salariatului P. D. A., instanța de recurs dispunând modificarea sentinței atacate si înlocuirea sancțiunii desfacerii disciplinare a contractului individual de munca prevăzuta in decizia nr.2430/(...) emisa de societate cu sancțiunea reducerii salariului de baza a reclamantului pe o durata de 3 luni cu 10%.
Decizia atacata împreuna cu sentința de fond au fost puse in executare de buna voie de către societate, in sensul reintegrării salariatului si plății tuturor drepturilor salariale către acesta.
Contestatoarea apreciază că prin soluția pronunțata in recurs, judecătorii au încalcat dispozițiile de ordine publica privitoare la competența generala a instanțelor și a adus o gravă încălcare dreptului asociatului unic al societatii angajatoare de a-și crea singur strategia de conducere si funcționare a unitatii, atributul exclusiv al acestuia.
S-a mai arătat că instanța nu poate interveni in aprecierea gravitații abaterii disciplinare savarsite de un salariat, câtă vreme exista in unitate un Regulament de ordine interioara care definește explicit fapta ce constituie abatere disciplinara și prevede sancțiunea ce se aplica in cazul săvârșirii abaterii respective.
De asemenea, contestatoarea mai invocă faptul că instanța nu poate interpreta, pe de o parte, ca decizia de desfacere a contractului de munca este legala sub aspectul condițiilor de forma și de fond, că R. de ordine interioara este conform legislației muncii și ca era cunoscut de salariat, dar, pe de alta parte, sa aprecieze ca sancțiunea aplicată de angajator este prea aspra, înlocuind-o mai întâi cu avertismentul scris, iar apoi cu reducerea cu
10% a salariului de baza pe trei luni.
Se mai consideră că înlăturarea de catre instanta de recurs a dispozițiilor art.74 din R. de ordine interioara a societății - regulament legal, clar formulat si necontestat de salariat - reprezintă o ingerința a instanței in strategia de funcționare si organizare a unității stabilita de angajator si, deci, o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești.
Se susține că formularea neîndoielnică a art. 74 din R. de ordine interioară a societății „este interzis transportul persoanelor străine cu autoturismul companiei", nu lasă loc unei interpretări permisive nici din partea angajaților care trebuie sa respecte disciplina muncii, nici din partea instanței care trebuie sa aplice regulamentul intern cu aceeași rigoare pe care a transmis-o angajatorul la momentul adoptării regulilor de disciplina in munca a salariaților. Interzicerea unui anumit comportament de către angajator înseamnă respectarea deplină de către salariat a regulii impuse si nu o respectare parțiala sau după bunul plac al salariatului.
Recurenta mai arată că ingerința instanței in strategia de organizare si funcționare a societatii parate a avut efecte imediate in unitate prin crearea unui precedent in rândul salariaților firmei in sensul ignorării si ironizării dispozițiilor din regulamentul intern.
Se consideră ca acest efect nu poate fi permis in unitatea contestatoare, care isi plătește cu punctualitate salariații, respectă toate drepturile si interesele personale ale acestora și mai ales, respectă legislația muncii.
Se consideră că, prin modul in care a fost soluționat recursul promovat împotriva sentinței Tribunalului Maramureș, s-a adus atingere competentei generale a instanțelor, fiind astfel incidente dispozițiile art.317 alin. 1 pct.2 Cod.poc.civilă.
De asemenea, s-a considerat că decizia împotriva căreia s-a exercitat această cale de atac este rezultatul unei greșeli medicale în sensul dispozițiilor art.318 alin.1 teza 1 din Codul de procedură civilă,
Prin întâmpinarea formulată, intimatul P. D. A. a solicitat respingerea contestației ca fiind nefondată.
La dosarul cauzei a fost atașat dosarul nr. (...) al Curții de A. C., în care s-a pronunțat decizia a cărei retractare s-a cerut.
Contestația în anulare formulată de contestatoarea S. W.&F. S. estenefondată pentru următoarele considerente:
Părțile pot obține desființarea unei hotărâri judecătorești, pe calea contestației în anulare, doar în cazurile limitativ prevăzute de lege.
În ceea ce privește motivul de contestație formulat în temeiul dispozițiilor art.317 alin.1 Cod.proc.civilă privind pronunțarea deciziei atacate cu încălcarea competenței generale a instanțelor, se reține că acesta este nefondat.
Astfel, art.281 din Codul muncii a dat în competența jurisdicției muncii soluționarea tuturor conflictelor de muncă cu privire la încheierea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale de muncă, iar art.78 din Codul muncii a recunoscut competența instanțelor ce judecă în cadrul acestei jurisdicții, atunci când constată că a fost efectuată în mod nelegal și netemeinic concedierea, să dispună chiar anularea deciziilor de încetare disciplinară a contractului de muncă și repunerea părților în situația anterioară, obligând la analizarea în acest cadru și a respectării de către angajator a întregii proceduri de tragere la răspundere disciplinară, din care face parte, cu o însemnătate deosebită, și cenzurarea respectării de către angajator a disp.art.266 din Codul muncii, respectiv a modului de individualizare a sancțiunii aplicate, astfel încât nu se poate susține că instanța de judecată nu a fost competentă să dispună în cauză înlocuirea sancțiunii aplicate.
De altfel, având în vedere faptul că prin sentința civilă nr. 1074 din (...)a Tribunalului Maramureș, era deja dispusă de către prima instanță,înlocuirea sancțiunii desfacerii disciplinare a contractului individual de muncă prevăzută în decizia nr. 2430 din data de (...), emisă de către intimată, cu sancțiunea avertismentului scris și s-a dispus reintegrarea contestatorului pe postul avut anterior concedierii, Curtea de A. C., pronunțând decizia civilă nr. 4./(...), prin care a modificat în parte sentința în sensul înlocuirii sancțiunii desfacerii disciplinare a contractului individual de muncă cu sancțiunea reducerii salariului de bază al reclamantului pe o durată de 3 luni cu 10%, a răspuns și motivelor de recurs formulate de către prezenta contestatoare, după cum urmează:
„Contrar celor invocate de recurentă, se apreciază că în lipsa unei limitări legale exprese, controlul judecătoresc al actului de sancționare este unul devolutiv, astfel încât analizând legalitatea și temeinicia deciziei de sancționare, instanța judecătorească este competentă să se pronunțe inclusiv cu privire la legalitatea și temeinicia sancțiunii disciplinare și să înlocuiască sancțiunea aplicată de angajator cu una mai ușoară. În acest fel nu se creează angajatului o situație mai grea decât cea avută anterior introducerii acțiunii și se asigură și realizarea scopului răspunderii disciplinare, în sensul că dacă s-ar recunoaște numai dreptul instanței de judecată de a anula sancțiunea aplicată, ar angajatul ar rămâne nepedepsit, întrucât nu s-ar mai putea aplica o nouă sancțiune pentru aceeași faptă.";
Se mai reține că motivele de contestație invocate nu pot fi încadrate nici în dispozițiile art. 318 alin. 1 Cod procedură civilă care prevăd că hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
În ceea ce privește primul motiv de contestație în anulare specială, se reține că greșelile materiale vizate de art. 318 Cod procedură civilă sunt greșeli evidente, involuntare realizate prin confundarea unor elemente importante sau a unor date aflate la dosarul cauzei.
Contestația în anulare specială nu poate fi exercitată pentru remedierea unor greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale de drept substanțial sau procedural.
În speță, se reține că S. W.&F. S. solicită tocmai remedierea unor greșeli de judecată, de interpretare a unor dispoziții legale, și de apreciere a probelor, motive care nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 318 alin. 1 Cod procedură civilă.
Se mai reține că motivele invocate de către contestatoare nu se încadrează nici în cel de-al doilea motiv de contestație în anulare specială, instanța de recurs examinând toate motivele de recurs formulate în termen de către aceasta.
Pentru aceste considerente, urmează să se respingă contestația înanulare formulată de S. „W.&F. S. împotriva deciziei civile nr. 4. din (...)pronunțată de Curtea de A. C.
În temeiul disp.art.274 Cod.proc.civilă, recurenta, aflată în culpă procesuală, va fi obligată să plătească intimatului P. D. A. suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea S. W. & F. S. împotriva deciziei civile nr. 4. din (...) pronunțate de Curtea de A. C. în dosar nr. (...), pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimatului P. D. A. suma de
1000 lei cheltuieli de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 15 noiembrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I. T. D. C. G. C. M.
GREFIER N. N.
Red.C.M.;
Tehnored.: C.M./MS;
2 ex./(...).
| ← Decizia civilă nr. 5307/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 4566/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
