Decizia nr. 2255/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2255/R/2012
Ședința publică din data de 9 mai 2012
Instanța constituită din:
PREȘED.TE: C. M. JUDECĂTORI: S.-C. B.
I.-R. M.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul S. P. „. S. B. M. împotriva sentinței civile nr. 77 din 20 ianuarie 2012 pronunțată de
Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat P. R., având ca obiect contestație act.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 30 martie
2012, prin serviciul de registratură al instanței s-a depus la dosar din partea pârâtului recurent o cerere prin care se solicită judecarea în lipsă.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 77 din 20 ianuarie 2012 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) s-a admis contestația formulată de contestatorul P. R. în contradictoriu cu intimatul S. P. A. S. din subordinea C. Local al municipiului B. M.
S-a anulat decizia nr. 99/(...) emisă de intimată în sarcina contestatorului privind imputarea sumei de 1202 lei reprezentând contravaloarea cursurilor de masterat, conform măsurii stabilite de auditul intern al Primăriei Baia M. prin
R. nr. 24/(...).
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că reclamantul este angajatul intimatului, în baza unui contract individual de muncă, în postul de execuție de inspector de specialitate II.
Prin decizia nr. 99/(...) emisă de intimat s-a decis imputarea sumei de
1202 lei reprezentând contravaloarea cursurilor de masterat, conform măsurii stabilite de auditul intern al Primăriei B. M. prin R. nr. 24/(...).
Excepția de tardivitate a emiterii deciziei de imputare invocată de contestator apare ca neîntemeiată, deoarece contrar susținerilor acestuia, nu s-a făcut dovada efectuării unui alt control și întocmirii unui alt raport de audit în care să se facă referire la cheltuielile cu cursurile de masterat, urmate de contestatoare.
Instanța, față de dispozițiile art. 169 alin. 1 și 2 C. muncii, a invocat excepția nulității absolute a deciziei de imputare emisă în sarcina contestatorului.
S-a apreciat că nici o reținere din salariu nu poate fi operată în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege, respectiv, reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Dispozițiile art. 169 C. muncii au un caracter imperativ, ele se înscriu în cadrul măsurilor de protecție a drepturilor salariale, în consens cu prevederile art. 8 alin. 1 din Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind protecția salariului nr. 95 din anul 1949.
Deși părțile nu și-au exprimat un punct de vedere cu privire la excepția invocată de instanță, față de considerentele arătate această excepția a fost admisă și în consecință s-a anulat decizia de imputare contestată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul S. P. DE A. S. B. M.solicitând admiterea recursului, anularea sentinței cu judecarea cauzei pe fond stabilind faptul că suma de 1202 lei pe care instituția a achitat-o pentru reclamant în vederea efectuării cursurilor de masterat a fost nelegal plătită așa cum se arată la pct.2 pag.6 din R. de audit nr.24/(...) impunându-se recuperarea acestor sume.
În motivare s-a arătat că prin raportul de audit nr. 24/(...) s-a stabilit faptul că în mod nelegal au fost achitate de către instituție costurile pentru deplasarea la G. P. și deplasarea la C. frații Jderi, invocând prevederile HG nr.
1860/2006.
Consideră că decizia pentru imputarea sumei de 1202 lei a fost emisă corect.
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulateîn cererea de recurs, Curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 254 alin. 1 C. muncii, republicat, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii contractuale pentru pagubele materiale produse angajatorului din vină și în legătură cu munca lor, iar conform art. 256 C.muncii, republicat salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie.
Însă, prin adoptarea nr. 5. - C. muncii, în vigoare de la 1 martie 2003, a fost înlăturată posibilitatea angajatorului de a emite decizii de imputare cu caracter executoriu în vederea recuperării prejudiciului și stabilirii răspunderii materiale a salariatului.
Dispoziția de imputare contestată de reclamant, deși potrivit susținerilor recurentului, are drept scop recuperarea sumelor acordate nelegal personalului contractual, contravine dispoziției imperative prevăzute de art. 169 alin. 1 C. muncii, în forma în vigoare la data emiterii deciziei contestate, potrivit căreia
„nici o reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege";.
Așadar, indiferent de natura sumelor ce se doresc a fi recuperate, ca pagubă materială provocată angajatorului în sensul art. 270 C. muncii ori sumă nedatorate plătită salariatului în sensul art. 272 C. muncii, procedura de recuperare a prejudiciului în situația dezacordului părților cu privire la stabilirea existența răspunderii, se întemeiază în mod obligatoriu, pe o hotărâre judecătorească irevocabilă care să constate datoria salariatului ca fiind scadentă, lichidă și exigibilă potrivit art. 169 alin. 2 C. muncii.
În speță, neexistând acordul salariatului la repararea pe cale amiabilă a pretinsului prejudiciu invocat de angajator, în mod corect s-a apreciat de către tribunal că fără intervenția instanței de judecată nu este posibilă efectuarea unor rețineri de salariu în temeiul deciziei de imputare emisă de angajator în acest sens.
Chiar dacă decizia contestată a fost emisă în baza unor constatări a
Curții de C., în cauză nu sunt incidente nici efectele raporturilor de dreptadministrativ și fiscal existente între autoritatea locală și Curtea de C., fiind în prezența unui regim juridic special, specific raporturilor de muncă.
Ținând seama de aceste considerente, Curtea apreciază ca hotărârea fondului este legală și temeinică, astfel ca o va menține ca atare, urmând ca în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ. să respingă ca nefondat recursul, în cauză nefiind incidente motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.
9 C.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul S. P. DE A. S. B. M. împotriva sentinței civile nr. 77 din 20 ianuarie 2012 a T.ui M., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 9 mai 2012.
PREȘED.TE JUDECĂTORI
C. M. S.-C. B. I.-R. M.
G. G. C.
Red.SCB Dact.SzM/2ex. (...)
Jud. fond: C. V.
| ← Decizia nr. 3847/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 300/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
