Decizia nr. 3247/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3247/R/2012
Ședința publică din data de 26 iunie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. M. JUDECĂTORI: S.-C. B.
I.-R. M.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta R. A. A. R. A S. DE T. A. - R. împotriva sentinței civile nr. 2386 din 5 martie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați S. E. A. și B. S. D. M., având ca obiect alte cereri - contestație la titlu.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 20 iunie 2012, încheiere care face parte din prezenta decizie.
Pentru termenul de astăzi, pentru când s-a amânat pronunțarea, s-au depus la dosar concluzii scrise din partea pârâtului intimat și din partea reclamantei recurente.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2386 din 5 martie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a respins contestația la titlu formulată de contestatoarea R. A. A. R. A S. DE T. A. R. în contradictoriu cu intimatul S. E.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut că prin S. civilă nr. 9. pronunțata de Tribunalul Cluj în dosarul civil nr. (...) s-a admis contestația formulata de contestatorul S. E. A. în contradictoriu cu intimata R. și s-a dispus obligarea intimatei la reintegrarea contestatorului în funcția avuta anterior concedierii și la plata „sa plătească contestatorului despăgubiri reprezentând salariile indexate, majorate si reactualizate si celelalte drepturi de care ar fi beneficiat pe perioada de la concediere și până la reintegrarea efectivă";.
S-a apreciat că instanța de fond nu era în măsura sa calculeze cuantumul acestor despăgubiri tocmai urmare a imposibilității de a determina cu exactitate perioada în raport de care se datorează despăgubiri. Prin urmare, în faza de executare silita era necesar a fi efectuate demersuri in vederea stabilirii cuantumului sumei reprezentând despăgubiri, ținând seama de dispozițiile titlului executoriu atât cu privire la modalitatea de calcul cat si cu privire la perioada asupra căreia acest algoritm de calcul se aplica. Aceasta in condițiile in care, potrivit prevederilor art. 379 alin 1 Cod procedura civila „. urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanța certa, lichida si exigibila";, iar potrivit alin. 4 al aceluiași articol „Creanța este lichida atunci când câtimea ei este determinata prin însuși actul de creanța sau când este determinabila cu ajutorul actului de creanța sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dansul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute in actul de creanța, chiar daca pentru aceasta determinare ar fi nevoie de o deosebita socoteala";.
Raportat la aspectele mai sus reținute s-a reținut că argumentele contestatoarei formulate în susținerea contestației la titlu nu pot fi primite, problemele apărute în cursul executării silite privind întinderea creanței urmând a fi soluționate în cadrul procedurii speciale a contestației la executare propriu- zise, reglementate de art. 399 și următoarele Cod procedura civila.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatoarea R. A. A. R. A S.
DE T. A. - R. solicitând modificarea în tot a sentinței în sensul admiterii contestației la titlu formulată împotriva sentinței nr.9. și a lămuririi întinderii,înțelesului și aplicării sentinței prin lămurirea sintagmei „celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul pentru perioada de la concediere până la data integrării efective"; în sensul de a se preciza dacă această sintagmă include drepturile bănești prevăzute de art. 179 lit. f pct. f 3 din C. colectiv de muncă la nivel R. pentru anul 2006-2007, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că prin contestația la titlu formulată, astfel cum a fost precizată la termenul din data de (...), a solicitat instanței să stabilească natura drepturilor bănești cuvenite intimatului, respectiv dacă prin dispozitivul sentinței nr. 9. instanța a avut în vedere și plata celor 24 de salarii compensatorii pentru desființarea compartimentului CEX, cât și cuantumul exact al drepturilor bănești ce ar trebui achitate intimatului.
Necesitatea lămuririi dispozitivului a apărut în contextul în care intimatul a solicitat și plata unor drepturi bănești care nu i se cuveneau, respectiv 24 de salarii compensatorii prevăzute de art. 179 lit. f) alin. 2 din CCM 2006 - 2007, și care se acordau numai în situația în care desfacerea contractului de muncă intervenea din motive neimputabile salariatului, iar nu din motive imputabile acestuia. Or, cele 24 de salarii pretinse prin cererea de executare silită a sentinței nr. 9. nu erau datorate intimatului deoarece acesta fusese concediat din motive disciplinare, deci din motive imputabile acestuia.
Prin contestația formulată inițial și ulterior precizată, a indicat faptul că toate drepturile salariale la care intimatul era îndreptățit conform sentinței nr. 9. au fost achitate și că R. chiar a făcut plăți ce excedeau obligațiilor stabilite prin acest titlu executoriu. În plus, a indicat că cele 24 de salarii compensatorii au fost plătite după concedierea salariatului în temeiul art. 65 Codul muncii în anul
2008.
Prima instanță practic nu a soluționat cererea de lămurire a titlului executoriu. Astfel, aceasta a indicat că " Tribunalul Cluj nu a făcut decât să dea eficiență dispozițiilor art. 78 alin. 1 din Codul muncii, varianta în vigoare la data pronunțării hotărârii" și a reluat în integralitate textul acestui articol, care practic constituie partea din dispozitiv cu privire la care s-au solicitat lămuriri.
Instanța nu a lămurit titlul executoriu sub aspectul drepturilor bănești ce intră în componența despăgubirilor acordate prin titlul executoriu. În acest sens, instanța nu a analizat cererea de executare silită și cererea ca instanța să decidă dacă în sintagma "celelalte drepturi bănești" intră și cele 24 de salarii compensatorii prin raportare la susținerile subscrisei și la temeiul juridic - art. 139 și art. 179 din CCM 2006 -2007 invocate în susținerea acestora.
Instanța nu a analizat cererea de executare silită și cererea cu privire la componența despăgubirilor acordate de instanță prin titlul executoriu, astfel încât să clarifice care este întinderea acestora în mod exact.
În acest sens, instanța ar fi trebuit să aibă în vedere faptul că salariile compensatorii cu privire la care intimatul pretinde că ar fi incluse în componența despăgubirilor acordate prin titlul executoriu sunt datorate numai în situația în care desfacerea contractului individual de muncă intervine din motive neimputabile salariatului. or, decizia de concediere care a fost anulată prin titlulexecutoriu - sentința nr. 99812007 - a fost emisă ca urmare a unei concedieri pentru motive disciplinare, imputabile salariatului.
Prin titlul executoriu, instanța a dispus repunerea părților în situația anterioară, iar cele 24 de salarii compensatorii pretinse de intimat se acordau ca o măsură de protecție socială pentru a atenua consecințele produse de pierderea locului de muncă în situația desfacerii contractului individual de muncă pentru motive neimputabile salariatului, iar nu ca în situația soluționată prin titlul executoriu, în care decizia de concediere a intervenit din motive imputabile salariatului. În această situație, este evident că cele 24 de salarii compensatorii nu trebuiau plătite și că în situația anulării deciziei de concediere cu atât mai mult acestea nu ar fi fost datorate.
Chiar dacă acestea ar fi fost plătite, în situația în care instanța dispunea anularea deciziei de concediere și reintegrarea cu repunerea părților în situația anterioară concedierii, aceste salarii compensatorii ar fi trebuit recuperate de la salariat, deoarece nu mai subzista temeiul acordării acestora (pierderea locului de muncă).
Este eronată susținerea instanței că prima instanță nu este în măsură să stabilească ea însăși cuantumul acestor despăgubiri ci că "În faza de executare silită era necesar a fi efectuate demersuri în vederea stabilirii cuantumului sumei reprezentând despăgubiri".
Instanța investită cu soluționarea contestației la titlu a interpretat greșit legea apreciind că prin titlul executoriu nu s-ar fi putut stabili cuantumul despăgubirilor deoarece perioada pentru care acestea erau datorate nu putea fi determinată cu exactitate și apreciind că era suficient de clară reluarea textului legal care prevedea posibilitatea acordării acestor despăgubiri.
Instanța avea obligația de a lămuri titlul executoriu dată fiind situația concretă relevată de recurentă și conținutul cererii de executare silită, și putea să îl lămurească, atât cu privire la conținutul despăgubirilor datorate cât și cu privire la cuantumul acestora.
Intimatul S. E. A. a formulat concluzii scrise prin care a solicitat respingerearecursului și menținerea dispozițiilor hotărârii recurate ca legale și temeinice.
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate încererea de recurs, Curtea reține următoarele:
Conform dispozițiilor cuprinse în art. 399 alin. 1 din C.proc.civ., „Împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 2., se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuza să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare in condițiile prevăzute de lege";.
Așadar, în cadrul procedurii reglementate de dispozițiile legale citate, instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută, poate lămuri înțelesul, întinderea sau aplicarea măsurilor dispuse prin hotărârea respectivă, în scopul înlăturării dificultăților ivite în faza de executare silită.
În speță, prin sentința civilă nr. 998 din 18 aprilie 2007 pronunțată de
Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), rămasă irevocabilă, s-a admis acțiunea formulată și precizată de reclamantul S. E. A. împotriva dispoziției nr. 66/(...), iar pârâta R. a fost obligată să îl reintegreze în funcția avută anterior concedierii și să-i plătească despăgubiri reprezentând salariile indexate, majorate și reactualizate și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat pe perioada de la concediere și până la reintegrarea efectivă.
În considerentele acestei hotărâri s-a constat că reclamantul a fost angajat al unității pârâte în cadrul Compartimentului CEX din DSNAR C. până la data de
4 octombrie 2006, când prin dispoziția nr. 66/(...) a fost concediat în temeiul art. 61 lit. a coroborat cu art. 264 lit. f din Codul muncii, reținându-se în sarcina acestuia abateri repetate de la regulile de disciplina muncii.
Curtea apreciază ca fiind întemeiate criticile recurentei R. cu privire la fondul cauzei, în sensul că cererea pe care a formulat-o se încadrează în prevederile art. 399 alin. 1 Cod procedură civilă, deoarece din dispozitivul și considerentele sentinței nu rezultă toate datele necesare stabilirii cuantumului drepturilor acordate intimatului, ceea ce poate genera dificultăți la executare.
Astfel, se constată că litigiul finalizat prin hotărârea mai sus menționată, a fost determinat de aplicarea sancțiunii disciplinare a desfacerii contractului individual de muncă intimatului S. E. A. și a avut ca obiect doar anularea concedierii și repunerea părților în situația anterioară concedierii.
Dispoziția cuprinsă în titlul executoriu, și anume de obligare a angajatorului la plata despăgubirilor reprezentând salariile indexate, majorate și reactualizate și a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat pe perioada de la concediere și până la reintegrarea efectivă, reprezintă punerea în aplicare a prevederilor art. 78 alin. 1 din C.muncii (în forma anterioară republicării), ca urmare a anulării concedierii disciplinare.
Practic, dispoziția de obligare a angajatorului „la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul";, are ca finalitate înlăturarea efectelor actului concedierii care s-au produs de la momentul emiterii acestui act și continuând până la reintegrare, pentru ca cel concediat să ajungă în situația de a-și recupera toate drepturile de care a fost deposedat prin actul nelegal al angajatorului ce a fost anulat.
Așadar, chiar dacă în dispozitivul sentinței s-a menționat sintagma
„celelalte drepturi de care ar fi beneficiat";, care nu cuprinde o enumerare a unor drepturi determinate, prin aceasta nu se pot înțelege decât drepturile decurgând din anularea concedierii și repunerea în situația anterioară, și anume acordarea acelor despăgubiri pentru perioada cuprinsă între momentul concedierii și cel al efectivei reintegrări.
În temeiul titlului executoriu a cărui lămurire se solicită, actualul intimat a formulat cererea de executare silită înregistrată sub nr. 350/2010 la E. J. S. D.
M., prin care acesta a solicitat și recuperarea sumei de 318.816 lei reprezentând
24 de salarii, motivat de faptul că CEX și-a încetat activitatea prin suspendarea funcțiilor și a grilei de salarizare, cererea fiind întemeiată pe dispozițiile art. 139
și art. 179 din C. colectiv de muncă pe anii 2006 - 2007.
Curtea reține că prin art. 139 din C. colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2006-2007, invocat de intimat, s-a prevăzut că „La data desfacerii CIM din motive neimputabile salariatului, ATA va acorda acestuia un ajutor bănesc conform prevederilor art. 179 (e)";, acesta fiind potrivit art. 179 lit. e de 24 salarii de bază în situația în care unitatea/subunitatea își încetează activitatea.
Dispoziții cu caracter similar sunt cuprinse și la art. 139 coroborat cu art. 179 lit. f din C. colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2007 - 2008.
Însă, din dosarul nr. (...) rezultă cu prisosință că instanțele nu au fost investite cu stabilirea despăgubirilor prevăzute de C. colectiv de muncă pentru desființarea postului ca urmare a încetării activității unității în care și-a desfășurat activitatea intimatul.
Desfacerea contractului individual de muncă pentru desființarea postului, ca temei al acordării ajutoarelor bănești menționate în Contractele colectiv demuncă încheiate la nivel de unitate, constituie o măsură distinctă de cea care a generat litigiul soluționat prin sentința civilă nr. 9. a T. C.
Așadar, despăgubirile constând în „celelalte drepturi de care ar fi beneficiat"; nu pot fi decât acele drepturi materiale, care alături de salarii sunt consecința derulării unui contract individual de muncă, și care s-ar fi acordat salariatului dacă nu ar fi fost concediat disciplinar, iar nu cele care s-ar fi cuvenit în urma încetării raporturilor de muncă ca urmare a desființării postului.
Cum, cu prilejul punerii în executare a sentinței evocate s-au ivit nelămuriri, Curtea în temeiul art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9
C.proc.civ. va admite recursul, urmând să admită contestația la titlu și să lămurească sentința civilă nr. 9., în sensul că, drepturile bănești reprezentând compensația de 24 salarii de bază, prevăzută de art. 179 lit. e din CCM la N. de U. 2006-2007, respectiv art. 179 lit. f din CCM la N. de U. 2007-2008, nu intră în categoria „celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul";, menționată în titlul executoriu.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de contestatoarea R. A. A. R. A S. DE T. A. - R. împotriva sentinței civile nr. 2386 din 5 martie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), pe care o modifică în tot în sensul că admite contestația la titlu formulată de contestatoarea R. A. A. R. A S. DE T. A. - R. în contradictoriu cu intimatul S. E. și, în consecință:
Dispune lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării dispozitivului sentinței civile nr. 998 din 18 aprilie 2007 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), în sensul că drepturile bănești reprezentând compensația de 24 salarii de bază, prevăzută de art. 179 lit. e din CCM la N. de U. 2006-2007, respectiv art. 179 lit. f din CCM la N. de U. 2007-2008, nu intră în categoria „celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul";, menționate în titlul executoriu.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 26 iunie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. M. S.-C. B. I.-R. M.
Red.SCB Dact.SzM/2ex. (...)
Jud. fond: M.F. B.
G. C.
GREFIER
| ← Decizia nr. 3154/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 1802/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
