Decizia nr. 358/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 358/R/2012
Ședința din 30 ianuarie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : D. G. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : L. D.
G. : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta D. G. DE A. S. ȘI P. D. C. M. împotriva sentinței civile nr. 1705 din 23 septembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe reclamanta intimată B. P., având ca obiect contestație decizie suspendare contract de muncă.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul pârâtei recurente D. G. de A. S. și P. D. C. M., consilier juridic G. S. G., lipsă fiind reclamanta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 23 ianuarie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, reclamanta intimată a transmis prin fax la dosar întâmpinare care ulterior a fost trimisă și prin poștă la data de 25 ianuarie 2012, un exemplar înmânându-se reprezentantului pârâtei recurente.
Reprezentantul pârâtei recurente arată că nu solicită lăsarea cauzei la a doua strigare în vederea studierii întâmpinării și depune la dosar o adresă a
M.ui P. - Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației prin care pârâta recurentă a fost înștiințată că dispus începerea urmării penale față de reclamanta intimată, copia Dispoziției nr. 638 din (...) emisă de D. G. de A. S. și P. D. C. M., copiile a trei certificate medicale ale reclamantei recurente, copia Dispoziției nr. 732 din (...) emisă de D. G. de A. S. și P. D. C. M. și copia dispoziției nr. 734 din (...) emisă de D. G. de A. S. și P. D. C. M..
Reprezentantul pârâtei recurente arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul pârâtei recurente solicită admiterea așa cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței recurate în sensul respingerii contestației formulate de reclamanta intimată și exonerarea pârâtei recurente de la plata cheltuielilor de judecată, susținând pe larg motivele expuse în scris prin memoriul de recurs și concluziile scrise pe care le depune la dosar. Nu solicită obligarea reclamantei intimate la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1705 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar numărul (...), a fost admisă contestația precizată, formulată de contestatoarea B. P. în contradictoriu cu intimata D. G. DE A. S. ȘI P. C. M. și în consecință s-a anulat dispoziția nr. 734/(...) emisă de intimată.
În temeiul art. 246 Cod procedură civilă s-a luat act că s-a renunțat la judecata capătului de cerere privind repunerea contestatoarei în drepturi.
A fost obligată intimata la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Contestatoarea este angajata intimatei în funcția de instructor cu educa-
ția din cadrul CTF Ș. cel M. S. M..
Prin dispoziția 638/(...), intimata, în temeiul art. 52 alin. 1 lit. a Codul muncii, a dispus suspendarea contractul individual de muncă al contestatoa- rei, începând cu data de (...), pe durata cercetării disciplinare prealabile.
Prin Dispoziția 732/(...), emisă de intimată, s-a dispus revocarea dispoziției nr. 638/(...).
Ulterior intimata a emis Dispoziția nr. 734/(...), care face obiectul prezentei contestații, prin care s-a dispus suspendarea contractului individual de muncă al contestatoarei, începând cu data de (...), până la finalizarea cercetării disciplinare prealabile care se desfășoară cu privire la aceasta. C. disciplinară pornită față de contestatoare vizează aceleași fapte care au determinat emiterea dispoziției 638/(...).
Art. 251 alin. (1) din Codul muncii [1] (art. 267 înainte de modificarea
C. muncii) prevede că nici o sancțiune disciplinară, cu excepția avertismen- tului scris nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
Angajatorul are posibilitatea ca pe perioada cât durează cercetarea menționată să suspende contractul celui în cauză în temeiul art. 52 alin. (1) lit. a) din Codul muncii. Prin angajator trebuie înțeleasă din acest punct de vedere persoana fizică desemnată a reprezenta persoana juridică, în speță directorul instituției, astfel că excepția invocată de contestatoare în sensul că directorul instituției nu are atribuții de suspendarea a contractului individual de muncă al angajaților este neîntemeiată.
Decizia îi aparține exclusiv angajatorului, dar aceasta nu trebuie să constituie un abuz de drept. S. contractului este necesar să se bazeze pe criterii obiective, să fie dispusă cu bună credință și să asigure o cercetare pre- alabilă corectă a abaterii disciplinare.
Legea nu prevede perioada suspendării. Dar nu trebuie să confundăm această perioadă de suspendare cu perioada de 10 zile la care se referă art. 264 alin. (1) lit. b) din Codul muncii înainte de modificare, potrivit căruia una dintre sancțiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârșește o abatere disciplinară este suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă ce nu poate depăși 10 zile lucrătoare. Cele două suspendări au rațiuni și momente diferite - prima se impune ca o măsură de protecție pentru activitatea unității pe durata cercetării prealabile, iar cea de a doua este o sancțiune ce poate interveni după realizarea cercetării prealabile.
Având în vedere că art. 252 alin. (1) din Codul muncii prevede că anga- jatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei, deducem că în termenul de 30 de zile poate intra și suspenda-rea contractul pe perioada cât durează cercetarea disciplinara a celui în cauză în temeiul art. 52 alin. (1) lit. a) din același cod. Deci suspendarea nu poate de- păși termenul de 30 de zile.
În speță, angajatorul a luat la cunoștință despre săvârșirea abaterii, anterior emiterii primei dispoziții de suspendarea a contractului individual de muncă, respectiv la data de (...), pentru perioada (...)-(...) când s-a emis dispoziția 732/(...) de revocare a dispoziției din (...), contractul individual de muncă al contestatoarei a fost suspendat, iar în conformitate cu dispoziția
734/(...) s-a dispus din nou suspendarea fără a se indica perioada de suspendare. La momentul înregistrării contestației, contractul individual de muncă al contestatoarei era încă suspendat în baza dispoziției atacate, și abia la data de (...) prin dispoziția nr. 781 s-a dispus reintegrarea acesteia începând cu data de (...).
Față de starea de fapt reținută, raportată la temeiurile de drept indicate, s-a constatat că prin dispoziția nr. 734/(...), contractul individual de muncă al contestatoarei a fost suspendat în continuare peste durata maximă de 30 de zile, contestația acesteia fiind apreciată întemeiată și în consecință a fost admisă conform dispozitivului.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, intimata a fost obligată la su- portarea cheltuielilor de judecată ocazionate contestatoarei, în sumă de 300 lei reprezentând onorariu de avocat justificat cu chitanța depusă la dosar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. DE A. S. ȘI P. D.
C. M. solicitând modificarea sentinței atacate în sensul respingerii contestațieiformulată de reclamantă.
În motivarea recursului pârâta a arătat după ce a reiterat starea de fapt că instanța de fond a apreciat greșit asupra perioadei de suspendare, împrejurare în care sentința recurată devine inaptă a produce consecințe juridice și se impune modificarea ei potrivit: a) art.304 pct.8 "când instanța interpretând greșit actul dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia" instanța a apreciat în mod greșit natura juridică a suspendărilor contractului individual de muncă al contestatoarei și le-a suprapus, fapt ce a dus la rețineri eronate;
- inițial s-a dispus suspendarea pe durata cercetării disciplinare începând din data de (...), dar această suspendare nu a mai putut opera întrucât , încă din data de (...) a intervenit suspendarea de drept pentru concediu medical, suspendare de drept ce a operat inclusiv în data de (...)- suspendare care primează celeilalte;
- cum cercetarea disciplinară nu s-a putut efectua pentru că intimata lipsea din serviciu, revenind din data de (...), de la această dată s-a efectuat cercetarea disciplinară și a operat și suspendarea pentru această perioadă, suspendare dispusă din data de (...) prin dispoziția contestată în prezenta cauză;
- greșit a reținut instanța că suspendarea a durat peste 30 zile, deși niciun text de lege nu arată că această cercetare disciplinară poate dura 30 zile; b) art.304 pct.9 când hotărârea este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea ori cu aplicarea greșită a legii":
- nu există nicio normă de drept care să dispună în concret numărul de zile sau termenul în care se realizează cercetarea disciplinară, cercetarea penală sau cercetarea judecătorească; desigur, sunt termene de recomandare, dar acelea nu sunt prevăzute sub nicio sancțiune iar în cazul de față, cercetarea disciplinară a avut loc cu respectarea dispozițiilor legale în materie,împrejurare apreciată în acest fel și de intimată care a renunțat la capătul de cerere privind repunerea sa în drepturi, prin urmare nu a fost nedreptățită sau prejudiciată prin dispoziția contestată în prezenta cauză.
În drept, pârâta a invocat prevederile art.304 pct. 8, 9 304 1, art.242 alin.ultim din C.proc.civ.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 25 ianuarie 2012 (f.10-11), reclamanta B. P. a solicitat respingerea recursului formulat de pârâtă șimenținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate, cu obligarea recurentei pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
În probațiune s-au depus înscrisuri.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Deși Codul muncii nu prevede expres care este termenul în care trebuie să se realizeze cercetarea disciplinară, coroborând dispozițiile art. 251 alin. 1 din Codul muncii (care prevăd că „sub sancțiunea nulității absolute, nicio măsură, cu excepția celei prevăzute la art. 248 alin. 1 lit. a, nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare";) și art. 252 alin.
1 din Codul muncii (conform cărora „angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei";), Curtea apreciază, la fel ca instanța de fond, că cercetarea disciplinară trebuie să se realizeze într-un termen maxim de 30 de zile de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, întrucât cercetarea disciplinară precede aplicarea sancțiunii, care se realizează în termenul de 30 de zile. D. urmare, motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă nu este întemeiat.
În mod evident, termenul de 30 de zile este un termen maxim cercetarea disciplinară putând să se efectueze și într-un termen mai scurt, motiv pentru care în mod corect în Dispoziția nr. 734/(...) s-a menționat că suspendarea contractului individual de muncă în temeiul art. 52 lit. a) se dispune pe durata cercetării disciplinare.
Contrar celor reținute de instanța de fond, Curtea constată că deși contractul individual de muncă al intimatei-reclamante a fost suspendat pe o durată mai mare de 30 de zile, aceasta s-a datorat suspendării de drept în temeiul art. 50 lit. b din Codul muncii (concediu pentru incapacitate temporară de muncă în perioada (...)- (...)), care a determinat amânarea începutului curgerii termenului de 30 de zile, precum și revocarea deciziei anterioare de suspendare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului și nu suspendării din inițiativa angajatorului pentru efectuarea cercetării disciplinare.
Pentru aceste considerente, și reținând și faptul că așa cum se statuează în mod constant în doctrină și jurisprudență, termenul de 30 de zile este un termen de prescripție, care poate fi întrerupt și suspendat, se apreciază că în mod greșit instanța de fond a dispus anularea Dispoziției nr.
734/(...) pe motiv că suspendarea dispusă prin această decizie a depășit 30 de zile.
În consecință, în temeiul art. 304 pct. 8, 3041 și 312 alin. 1 Cod procedură civilă se va admite recursul declarat de pârâta D. G. DE A. S. ȘI P. D. C. M. împotriva sentinței civile numărul 1705 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar numărul (...), care va fi modificată în parte și, în consecință, se va respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta B. P. încontradictoriu cu pârâta D. G. de A. S. și P. D. C. M. având ca obiect anularea Dispoziției nr. 734/(...). Se vor menține restul dispozițiilor sentinței de fond care nu au făcut obiectul prezentului recurs. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite recursul declarat de pârâta D. G. DE A. S. ȘI P. D. C. M. împotriva sentinței civile numărul 1705 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o modifică în parte și, în consecință, respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta B. P. în contradictoriu cu pârâta D. G. de A. S. și P. D. C. M. având ca obiect anularea Dispoziției nr. 734/(...). Menține restul dispozițiilor. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 30 ianuarie 2012. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, D. G. S. D. L. D. G., C. M. Red.L.D./Dact.S.M. 2 ex./ (...) Jud.fond: C. V.
| ← Decizia nr. 3600/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 1490/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
