Decizia nr. 4081/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4081/R/2012
Ședința octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : D. G. JUDECĂTOR : L. D. JUDECĂTOR : S. D. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul K. F. împotriva sentinței civile nr. 3039 din 14 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâtele intimate S. C. S. B., S. C. S. B. - R. PRIN ADMINISTRATOR J. B. B. R. S., S. S. (F. S. E.) - S. Z., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul pârâtei intimate SC C. SA, avocat A. R. C., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtelor intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul pârâtei intimate SC C.
SA depune la dosar împuternicire avocațială și întâmpinare la care a anexat un set de acte (filele 45-48) și arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul pârâtei intimate SC C. SA solicită respingerea recursului și menținerea sentinței civile recurate pronunțate de Tribunalul Sălaj ca fiind temeinică și legală, pentru motivele expuse pe larg prin întâmpinarea depusă la dosar, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
În urma deliberării, reține că la data de (...), prin sentința civilă nr. 3., pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...), s-au respins excepțiileinadmisibilității și a lipsei de interes, excepții invocate de parata S. C. S. B., prin administrator judiciar B. B. R. S.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a paratelor S. C. S. B., prin administrator judiciar B. B. R. S. și S. C. S. - S. Z., excepție invocată din oficiu de către instanță și s-a respins în consecință acțiunea formulată de reclamantul K. F., având ca obiect constatarea faptul că activitatea desfășurată de reclamant în perioada (...)-(...) se încadrează în condiții speciale de muncă și în consecință paratele să procedeze la rectificarea declarațiilor nominale în acest sens, și să constate faptul că activitatea desfășurată de reclamant în perioada (...)
- (...) este asimilată stagiului de cotizare în condiții speciale de muncă și să elibereze o adeverință în acest sens.
Soluția menționată a avut la bază următoarele considerente:
Excepțiile inadmisibilității și a lipsei de interes invocate de către pârâta S. C. SA B. - prin administrator judiciar B. B. R. S. nu sunt fondate pentru motivele care succed:
Excepția inadmisibilității nu este fondată deoarece nu există un fine de neprimire care să facă, ca acțiunea reclamantei să devină inadmisibilă pentru acest motiv.
Excepția lipsei de interes nu este fondată deoarece prin acțiunea promovată, reclamantul urmărește un interes legitim, respectiv acela de asimilare a perioadei anterioare anului 2001 ca fiind desfășurată în condiții speciale.
Cu privire la fondul cauzei, T. a reținut că așa cum rezultă din mențiunile efectuate în carnetul de muncă, reclamantul a fost angajat S. E. SA., în perioada
(...) - (...).
La data de 22 octombrie 2004, între S. E. S.A și S. C. SA s-a încheiat protocolul înregistrat la D. pentru Muncă, Familie și Solidaritate Socială S. sub nr. 97/(...) prin care părțile au convenit preluarea de către SC C. SA a salariaților S. E. SA.
Prin același protocol, SC C. SA s-a obligat să se substituie S. E. S.A în toate drepturile și obligațiile față de angajații astfel preluați, așa cum acestea au fost asumate prin contractul colectiv de muncă nr. 9., precum și în contractul individual de muncă.
Ulterior, prin sentința civilă nr. 2588/(...) a T.ui S., irevocabilă în urma respingerii recursului prin decizia civilă nr.811/ (...), S. E. S.A a fost radiată din evidențele registrului comerțului, încetându-și astfel ființa ca persoană juridică.
Prin urmare, așa cum a arătat și reclamantul ulterior promovării acțiunii, pârâtele nu sunt continuatoarele S. E. S., însă acestea și-au asumat prin convenție drepturi și obligați care decurg din contractele de muncă (colectiv și individual) exclusiv în privința foștilor angajați ai societății radiate care au devenit angajații săi.
Activitatea desfășurată de reclamant în perioada (...) - (...) a fost încadrată în grupa I de muncă. Reclamantul solicită încadrarea activității din această din urmă perioadă la condiții speciale.
S-a reținut că metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, respectiv speciale cuprinde o serie de etape, redate în mod exhaustiv în hotărârea instanței de fond, care însă au fost parcurse doar parțial, nefiind finalizate, aspect imputabil sindicatului care nu a înțeles să uzeze de prevederile
L. nr.168/1999 și să declanșeze un conflict de interese.
De asemenea, s-a avut în vedere că pârâta SC C. SA și sucursala Z. nu sunt succesoare în drepturi și obligații a SC E. SA deoarece au dobândit de la această societate, cu titlul particular și onest o serie de active și nu a intervenit o transmisiune de patrimoniu între cele două societăți.
Mai mult decât atât, pârâtele nu dețin arhive în baza în baza cărora să poată da curs solicitărilor reclamantului în cazul în care s-ar fi admis acțiunea.
În aceste circumstanțe acțiunea reclamantului a fost considerată ca fiind îndreptată împotriva unor pârâte fără calitate procesuală pasivă, fiind respinsă în consecință de către instanță.
Față de cele ce preced, instanța a respins excepțiile inadmisibilității și a lipsei de interes, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor și a respins în consecință acțiunea.
Împ o tr iv a aces te i ho tăr âr i a decl ar at recu rs recl aman tul K. F., solicitând înprincipal, casarea sentinței civile recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, iar în subsidiar, respingerea excepției inadmisibilității acțiunii reclamantului, admiterea cererii așa cum a fost ea formulată și motivată,modificarea în totalitate a sentinței civile recurate, cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată.
În susținerea motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 1 C.proc.civ., s- a invocat nulitatea sentinței deoarece a fost pronunțata de o instanța ce nu a fost alcătuita potrivit dispozițiilor legale, respectiv art. 55 alin. 2 din L. nr. 304/2004.
Distinct de cerința de forma, privind semnarea sentinței intr-un litigiu de munca, de către asistenții judiciari, legea ii obliga totodată si la consemnarea opiniilor acestora in cuprinsul considerentelor hotărârii, cu particularitatea ca eventualele opinii separate, se motivează obligatoriu. Ca atare, indiferent ca opiniile acestora sunt convergente sau divergente, fata de opinia judecătorului ce intra in compunerea completului in litigiile de munca, opiniile asistenților judiciari trebuie obligatoriu menționate in hotărâre.
Semnarea de către aceștia a respectivei hotărâri, nu echivalează cu consemnarea opiniei lor in hotărâre, deoarece daca ar fi avut in vedere un asemenea raționament legiuitorul, nu s-ar mai fi referit expres in alinatul 2 al art.55, la consemnarea opiniei in hotărâre distinct de semnare, or, legea trebuie interpretata in sensul aplicării ei, iar nu in sensul neaplicării".
Lipsa opiniei asistenților judiciari sau a mențiunii exprese ca aceștia au participat la deliberare si achiesează la opinia magistratului judecător, echivalează cu lipsa oricărei probațiuni in legătura cu respectarea normei speciale privind compunerea specializata a completului, in etapa procesuala a deliberării .
O astfel de cerința nu poate fi suplinita prin semnăturile olografe ale asistenților judiciari din cadrul sentinței, aspect ce rezulta din iconomia art. 55 alin. 2 care-i obliga deopotrivă si la consemnarea opiniei.
In cauza de fata, motivarea sentinței, nu cuprinde opinia fiecărui asistent judiciar.
Prin urmare, lipsa opiniilor asistenților judiciar din cuprinsul sentinței recurate, atrage nulitatea necondiționata de producerea unei vătămări procesuale a hotărârii recurate, deoarece face imposibila exercitarea controlului judiciar cu privire la compunerea completului de judecata in etapa deliberării.
Compunerea instanței de judecata este reglementata de normele procesuale de ordine publica si constituie o garanție instituita prin legea procesuala naționala in scopul apărării dreptului de acces la un tribunal stabilit de lege, independent si imparțial, care este, in opinia instanței europene de contencios al drepturilor omului, o componenta esențiala a sistemului de garanții instituit prin art. 6 parag. 1 al Convenției, pentru ca orice persoana care este parte intr-un proces civil sau penal sa beneficieze de un proces echitabil.
În susținerea motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ.,reclamantul a arătat ca a fost angajat al unității parate, în perioada (...) - (...), și-a desfășurat activitatea în secția de emailare, activitate prevăzuta pentru a fi încadrata in grupa I de munca conform prevederilor Ordin nr. 125/1990, Anexa I poz. 6.
Intre anii 2001-2004 locul de munca a fost încadrat in condiții deosebite conform Hotărârii nr. 261/2001 privind criteriile si metodologia de încadrare a locurilor de munca in condiții deosebite. Precizează ca pe toata perioada in care a avut calitatea de angajat a lucrat in aceleași condiții grele determinate de specificul laminarii si trefilării metalelor neferoase in cadrul cărora se manifesta factori de risc de îmbolnăvire din cauza noxelor peste limita maxima admisa.
In activitatea desfășurata au existat noxe profesionale, așa cum sunt definite de H. nr. 1. 2003 privind metodologia si criteriile de încadrare a persoanelor in locuri de munca in condiții speciale, noxe evidențiate indocumentele anexate si dovedite cu probele ce urmează a fi administrate in prezenta cauza.
Ca urmare a expunerii îndelungate la acțiunea noxelor peste limitele maxime admise a fost afectata semnificativ starea de sănătate a majorității salariaților, așa cum rezulta din documentele medicale anexate, si din Tabelul Nominal cu salariații înregistrați cu boli profesionale fiind astfel îndeplinite criteriile prevăzute de HG nr. 1. art. 2 alin. l lit. d) si e).
Pornind de la aceasta stare de fapt, angajatorul trebuia sa finalizeze procedura prevăzuta de HG nr. 1., si sa depună dosarul cu documentele prevăzute la art. 5 alin. 3 lit. a-e la C. pentru acordarea avizelor de încadrare in condiții speciale.
Activitatea desfășurata este prevăzuta expres si in Anexa nr. 1 la L. 2., intitulata Lista cuprinzând locurile de munca încadrate in condiții speciale, care prevede astfel:
La Anexa Nr. 3 la L. 2., sunt incluse unitățile care au obținut avizul pentru îndeplinirea procedurilor si criteriilor de încadrare in condiții speciale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. (...), iar la punctul 48 este trecuta si parata, Societatea Comerciala C. - S.
Raportat la criteriile pentru încadrarea persoanelor în locurile de munca în condiții speciale din art. 2 - (1) din HG nr. 1., reclamantul precizează ca la dosarul cauzei au fost depuse documente care atesta îndeplinirea acestora
(dovada încadrării locului de munca în grupa 1, existenta factorilor de risc ca urmare a produselor toxice utilizate in procesul de prelucrare a metalelor neferoase din cupru, tabelul cu bolile profesionale si alte documente medicale care atesta diagnosticul de boala profesionala, buletine de analiza cu rezultatele noxelor, etc.)
Susține reclamantul că pârâtele au calitate procesuală pasivă în cauza dedusă judecății, întrucât prin protocolul încheiat între S. E. S.A și S. C. SA, înregistrat la D. pentru Muncă, Familie și Solidaritate Socială S. sub nr. 97/(...), acestea au convenit preluarea de către SC C. SA a salariaților S. E. SA.
Prin același protocol, SC C. SA s-a obligat să se substituie S. E. S.A în toate drepturile și obligațiile față de angajații astfel preluați, așa cum acestea au fost asumate prin contractul colectiv de muncă nr. 9., precum și în contractul individual de muncă.
Prin urmare pârâtele și-au asumat prin convenție drepturi care decurg din contractele de muncă(colectiv și individual), exclusiv în privința foștilor angajați ai societății radiate care au devenit angajații acesteia.
Potrivit art. 169 din Codul Muncii, protecția drepturilor salariaților este garantată și în cazul în care se produce un transfer al întreprinderii, al unităților sau al unor părți ale acesteia către un alt angajator, drepturile și obligațiile cedentului fiind transferate integral cesionarului, acest articol fiind o transpunere în legislația națională a Directivei nr. 2001/2003 a Consiliului
Europei.
Obligația legală a pârâtelor de a emite adeverințe la solicitarea angajaților rezultă din texte legale precum art. 34 al. 5 din Codul muncii, art. 126 al. 2 din HG nr. 257/2011, de aprobare a normelor metodologice de aplicare a prevederilor L. nr. 263/2010, art. 3 din OUG nr. 4/2005, normele tehnice de aplicare ale L. nr. 2., Raportul final de radiere a SC E. SA, publicat în Monitorul Oficial nr.
5529/(...), partea IV, respectiv practica judiciara în materie.
Menționează că au fost eliberate adeverințe foștilor angajați de către S. Z. care este deținătoarea arhivei.
Pe fond, solicită admiterea acțiunii așa cum aceasta a fost formulată.
Astfel, învederează că ca exista probe care atesta faptul ca sunt îndeplinitecondițiile prevăzute de actele normative in vigoare pentru încadrarea activității desfășurate în condiții speciale.
Chiar dacă parata angajatoare a demarat in buna parte procedura nu a finalizat-o din motive necunoscute și neimputabile salariaților. Instanța este competentă să se pronunțe fie și în legătură cu încadrarea în grupe de muncă competența rezultată din normele constituționale ce reglementează drepturile și interesele legitime ale cetățenilor, deoarece activitatea concretă fiind o stare de fapt poate fi dovedita cu orice mijloc de probă. Mai mult, atât activitatea desfășurata cat si unitatea parata SC C. SA, este înscrisa in anexele la L. nr. 2..
Prin restricționarea accesului la justiție și la un proces echitabil pe motiv ca nu a fost finalizata o procedura prealabila s-ar încălca dispozițiile art. 6 din
CEDO cât și dispozițiile art. 21 din Constituție privind liberul acces la justiție.
Potrivit art. 171 - 180 Codul Muncii, angajatorul fiind cel care veghează la protejarea sănătății și securității salariaților, parata nu a dovedit cu niciun înscris, deși sarcina probei îi incumbă că a făcut o corectă informare, consultare și nominalizare sau că eventualele măsuri luate pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă sunt de natură să înlăture încadrarea într-o grupă superioară de muncă.
Precizează totodată ca încadrarea într-o grupă superioară de muncă, impune obligativitatea existenței buletinelor de determinare a noxelor, înscrisuri care de altfel se regăsesc la dosarul cauzei.
După pronunțarea Deciziei nr. 87/1999 a Curții Constituționale, nu exista nici o rațiune să se mențină un regim discriminatoriu pentru persoanele care au activat în aceleași funcții, în ceea ce privește beneficiul grupelor superioare de muncă.
Referitor la excepția lipsei de interes, s-a susținut că interesul reclamantului în ceea ce privește capătul de cerere prin care solicită asimilarea perioadei anterioare anului 2001 stagiului de cotizare în condiții speciale este legitim, personal, născut și actual. Prejudiciul la care s-ar expune dacă nu ar solicita și considerarea perioadei anterioare anului 2001 ca fiind desfășurata în condiții speciale ar rezulta din faptul ca încadrarea din grupa 1 de munca, s-ar transforma în grupa a II-a (condiții deosebite) conform noilor modificări intervenite în legislația muncii.
Nu este legal și nici moral ca un salariat sa fie decăzut ulterior dintr-un drept câștigat, atâta timp cat condițiile de munca au rămas neschimbate. Acest capăt de cerere se justifica și prin faptul ca în situația în care perioada anterioara anului 2001 nu este asimilata ca fiind desfășurata in condiții speciale, limita de vârsta de pensionare, în privința reclamantului ar fi semnificativ afectata în sensul măririi acesteia. În cauza de fata nu poate fi invocata aceasta excepție deoarece, excepția lipsei de interes vizează inexistența interesului, ori în speța, interesul este evident așa cum a arătat și în fata instanței de fond.
Recurentul a precizat totodată ca, în probațiune, prin cererea de chemareîn judecata, a solicitat încuviințarea probei cu expertiza tehnica în domeniul protecției muncii, pentru a se stabili daca în raport cu activitatea efectiv prestata și nivelul noxelor la care a fost expus, locul lui de munca poate fi încadrat în condiții speciale, proba care nu a mai fost pusa în discuție. De asemenea, acesta a mai arătat că solicită casarea cu trimitere spre rejudecare, deoarece instanța de fond, a invocat din oficiu și a admis excepția inadmisibilității acțiunii, fără a o pune în discuția părților și fără a cerceta fondul cauzei, fiind astfel pus în imposibilitatea probării dreptului pretins. In situația în care instanța de recurs va aprecia ca nu sunt îndeplinite condițiile pentru a se dispune casarea cu trimitere spre rejudecare, in baza art. 304 ind. l C.proc.civ., solicită cercetarea cauzei sub toate aspectele. În drept, recursul se fundamentează pe prevederile art. 304 pct. 1, pct. 9, art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă și celelalte acte normative la care a făcut trimitere. Intimata pârâtă SC C. SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinica și legală. Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs și prin prisma apărărilor din întâmpinare, Curtea rețineurmătoarele: Din verificarea dosarului de fond rezultă că criticile subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 1 C.proc.civ. sunt nefondate, deoarece completul care a soluționat în primă instanță prezenta cauză având ca obiect un conflict de muncă, în mod corect și în concordanță cu prevederile art. 55 alin. 1 din L. nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, acesta a fost constituit dintr- un judecător și 2 asistenți judiciari. În ce privește nulitatea hotărârii atacate, argumentată de faptul că opinia asistenților judiciari nu a fost consemnată în hotărâre, Curtea reține că dispozițiile art. 55 alin. 2 din L. nr. 304/2004 stabilesc că „Asistenții judiciari participă la deliberări cu vot consultativ și semnează hotărârile pronunțate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează";. Din conținutul acestei prevederi rezultă că atunci când opinia asistenților judiciari coincide cu aceea a judecătorului cauzei, nu este necesară menționarea distinctă în minută și, apoi, în dispozitivul sentinței a opiniei acestora, fiind evident că semnarea minutei ce cuprinde soluția fără opinie separată de către aceștia alături de judecător, demonstrează că soluția reflectă și propria lor opinie. În speță, într-adevăr minuta ce cuprinde soluția recurată a fost semnată alături de judecător și de către cei doi asistenți judiciari, fără a se menționa și existența unei opinii, ceea ce înseamnă că nu au existat, între aceștia, diferențe de opinie care să impună menționarea distinctă a opiniei asistenților judiciari. Existența semnăturii asistenților judiciari alături de cea a judecătorului, sub soluția menționată în minută, constituie dovada certă că opinia asistenților judiciari a coincis cu cea a judecătorului, astfel încât din semnarea minutei sub soluția menționată rezultă că aceasta le aparține tuturor acelora care au înțeles să o semneze, respectiv atât judecătorului, cât și celor doi asistenți judiciari. Indicarea distinctă a opiniei, urmată de motivarea acesteia, este necesară numai atunci când opinia asistenților judiciari nu ar coincide, în totul sau în parte, cu aceea a judecătorului. Într-o asemenea situație, menționarea separată a opiniei și apoi motivarea acesteia reprezintă modalități procedurale ce permit a se cunoaște că între opinia judecătorului și aceea a unuia sau a ambilor asistenți judiciari, au existat diferențe, precum și justificarea legală a opiniei asistenților judiciari. Curtea apreciază că nu se poate reține că hotărârea primei instanțe este lovită de nulitate, astfel încât nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C.proc.civ., căruia i se subsumează criticile din cererea de recurs. Recurentul critică sentința atacată și din perspectiva prevederilor art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă, sens în care apreciază ca fiind eronată soluția pronunțată de către instanța de fond cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a societății intimate, în contextul în care, în calitate de continuatoare a activității fostului angajator E., societatea intimată este cea care poate fi obligată să elibereze adeverințele cu privire la încadrarea activității în condiții speciale de muncă. Potrivit carnetului de muncă (f. 8-21), reclamantul recurent K. F. a fost angajat în calitatea de lăcătuș trefilare al SC E. SA Z. (fosta Întreprindere de C. E. E. Z.), începând cu data de (...) până la data de (...), când i-a încetat contractul individual de muncă prin acordul părților, respectiv în temeiul art. 55 lit. b din Codul Muncii, iar începând cu data de (...), reclamantul a fost angajat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată în cadrul societății intimate SC C. SA B. - S. Z., activitatea acestuia încetând la data de (...), în baza prevederilor art. 79 al. 7 din Codul muncii. Este adevărat că prin dispozițiile art. 34 al. 5 din Codul muncii, art. 126 al. 2 din HG nr. 257/2011, de aprobare a normelor metodologice de aplicare a prevederilor L. nr. 263/2010, art. 3 din OUG nr. 4/2005, se instituie în sarcina angajatorilor obligația de a elibera adeverințe salariaților/foștilor salariați privitor la veniturile și datele care rezultă din evidențele acestora, perspectiva din care, societatea intimată, în calitate de deținătoare în fapt a arhivei SC E. SA, are calitate procesuală pasivă. Însă, în cauza dedusă judecății, obiectul cererii nu constă doar într-oobligație de a face, respectiv eliberarea de adeverințe, ci vizează o acțiune în realizare privind încadrarea în condiții speciale de muncă. Prin urmare,solicitarea de eliberare a unei adeverințe apare ca petit subsidiar cererii principale de recunoaștere a condițiilor speciale de muncă. Curtea opinează că în raport de petitul principal societatea nu are calitateprocesuală pasivă în cauză, câtă vreme obligația de încadrare în condiții speciale anterior datei de (...), revenea angajatorului de la acea dată, respectiv SC E. SA, reclamantul fiind angajat al societății intimate doar începând cu data de (...), perioadă pentru care recurentul nu a formulat critici punctuale. Nu pot fi primite susținerile conform cărora societatea intimată și-a asumat prin convenție drepturi și obligații care decurg din contractele de muncă (colectiv și individual) exclusiv în privința foștilor angajați ai societății radiate care au devenit angajații săi, câtă vreme aceasta a dobândit în cadrul procedurii lichidării fostului angajator exclusiv activul patrimonial, iar nu patrimoniul(activ și pasiv) sau o fracțiune din patrimoniul fostului angajator, context în care nu se poate reține că aceasta este continuatoarea fostului angajator S. E. S. Z.. Curtea concluzionează însă că societatea intimată nu continuă activitatea fostului angajator al reclamantului, astfel că obligarea acesteia la încadrarea în condiții speciale de muncă este lipsită de un fundament legal. Nu sunt incidente în cauză dispozițiile art. 169 din Codul Muncii care transpun în legislația națională Directiva nr. 2001/23 a Consiliului Europei privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la menținerea drepturilor salariaților în cazul transferului întreprinderii, stabilimentului sau a unei părți din întreprindere ori stabiliment. Astfel, se observă că prin prevederile OG nr. 4. (în vigoare în perioada de referință), privind stabilirea unor măsuri de protecție socială a salariaților în cazul transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor sau părților sociale ale societăților comerciale, legiuitorul a statuat expres la art. 8 că prevederile prezentei ordonanțe nu se aplica în cazul dobândirii dreptului de proprietate prin executarea unei hotărâri judecătorești definitive și nici în cazul dobândirii acestui drept în urma participării la achiziții de active organizate în executarea procedurilor de lichidare voluntara sau judiciară, după caz. Or, așa cum s-a subliniat anterior, societatea intimată a dobândit un activ al fostului angajator în cadrul procedurii de lichidare judiciară, neavând loc un transfer al dreptului de proprietate asupra acțiunilor, astfel că incidența regulilor aplicabile transferului de întreprindere este exclusă. Constatând că este întemeiată excepția lipsei calității procesuale în raport de petitul principal, Curtea apreciază ca fiind superfluă analizarea cauzei prin prisma celorlalte critici. Ținând seama de considerentele expuse, în temeiul art. 312 al. 1 Cod de procedură civilă va respinge ca nefondat recursul. Fără cheltuieli de judecată. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul K. F. împotriva sentinței civile nr. 3039 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER D. G. L. D. S. D. C. M. Red. /dact./ DG 2 ex./(...)2 Jud.fond: N.C.C.
| ← Decizia nr. 1782/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 1976/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
