Decizia nr. 4464/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4464/R/2012
Ședința din 29 octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : L. D. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : D. G. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul I. Ș. J. B.-N. împotriva sentinței civile nr. 1. din 09 iulie 2012, pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr. (...), privind și pe reclamanta intimată H. S. și pe pârâtul intimat G. Ș. A. B., având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamanta intimată
H. S. personal, lipsă fiind reprezentantul pârâtului recurent și reprezentantul pârâtului intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantei intimate și pârâtului intimat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reclamanta intimată arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamanta intimată solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate și arată că a beneficiat și este în drept a beneficia și în continuare de sporul de 15% pentru condiții periculoase și vătămătoare de muncă, întrucât își desfășoară activitatea în aceleași condiții și mai ales că asigură împrumutul cărților la domiciliu, fapt ce presupune un risc sporit. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
În urma deliberării, reține că la data de (...), prin sentința civilă nr. 1., pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosar nr. (...), s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta H. S., împotriva pârâților I. Ș. J. B.-N. și G. Ș. A. B., ca fiind întemeiată și, în consecință, a fost obligat pârâtul G. Ș. A. B. să plătească reclamantei sporul pentru condiții vătămătoare sau periculoase în procent de 15% din salariul de bază, cu începere din data de 1 ianuarie 2010 și până la data de 31 martie 2012, sumă actualizată cu rata inflației, începând cu data scadenței și până la momentul plății efective. Fără cheltuieli de judecată.
Soluția menționată a avut la bază următoarele considerente:
Reclamanta este angajata G.ui Ș. A. B. pe postul de bibliotecar. A. abeneficiat de sporul de 15%, până la data de 1 ianuarie 2010, dată de la care plata acestuia a încetat, așa cum rezultă din cuprinsul adresei nr. 675/(...), emisă de unitatea de învățământ unde este angajată reclamanta (f.5).
T. a constat că, potrivit înscrisului emis de pârâtul angajator f.6, consiliul de administrație a aprobat cererea acesteia și a dispus ca reclamantei să i se plătească începând cu data de 01 aprilie 2012, sporul pentru condiții vătămătoare sau periculoase de muncă în cuantum de 15%.
La data de 23 aprilie 2012, I. Ș. J. B.-N. comunică unității de învățământ faptul că acordarea sporului trebuie să aibă la bază buletinele de determinare sau de expertizare emise de I. de S. P. și de reprezentanții I. teritorial de muncă f.
11.
Comparând statele de plată emise de pârâtă, T. a constatat că reclamanta a beneficia de sporul menționat în luna decembrie 2009, însă în luna ianuarie
2010 nu i s-a mai acordat acest spor f.31-32.
La data de 1 ianuarie 2010, de la care a încetat plata sporului (sporul de
15% era inițial prevăzut de art. 51 din L. nr. 334/2002, normă abrogată prin L.- cadru nr. 3.), pentru fiecare an au fost adoptate legi de salarizare a personalului salarizat din fonduri publice.
Astfel, pentru anul 2010 a fost în vigoare L.-cadru nr. 3. privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Prin art. 30 alin. 5 și 6 din L.- cadru nr. 3. s-a instituit principiul păstrării în plată a drepturilor avute la data de
31 decembrie 2009.
În acest sens, prin alin. 5 lit. a și b a art. 30 din actul normativ menționat s-au stabilit următoarele principii: a) noul salariu de bază va fi cel corespunzător funcțiilor din luna decembrie
2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta potrivit anexelor la L. nr. 3. b) sporurile prevăzute în anexele la L. nr. 3. rămase în afara salariului de bază se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.
În scopul păstrării salariului avut la 31 decembrie 2009 în alin. 6 al art. 30 din L.-cadru nr. 3. s-a prevăzut că pentru persoanele ale căror sporuri cu caracter permanent acordate în luna decembrie 2009 nu se mai regăsesc în anexele la noua lege și nu au fost incluse în salariile de bază, sumele corespunzătoare acestor sporuri vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare, până la acoperirea integrală a acestora.
Prin art. 3 alin. 1 lit. a din anexa II la L.-cadru nr. 3., aplicabilă din 1 ianuarie 2010, personalului din învățământ (salarizat conform anexei II/1) i s-a recunoscut posibilitatea de a beneficia de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare, de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective.
S-a prevăzut că locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare ale acestuia urmează a se stabili prin regulament de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanților salariaților, care se aprobă prin hotărâre a G.
Cu toate că s-a stabilit că un asemenea spor urmează a fi reglementat detaliat printr-un regulament, în domeniul învățământului, a cărui salarizare este cuprinsă în anexa II la L.-cadru nr. 3., acesta nu a fost adoptat. Singurele regulamente au fost cele adoptate prin O. nr. 5. mai 2010, aplicabil conform art. 2 numai funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul M. Sănătății și direcțiilor de sănătate publică, precum și O. nr. 547 din 26 mai 2010 aplicabil personalului salarizat conform anexei II/2 din L.-cadru nr. 3. (cel din unitățile sanitare de asistență socială și de asistență medico-socială), precum și unităților sanitare din subordinea ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, din subordinea Academiei Române, Institutului Național de E. M. și R. a C. de M.,unităților de asistență socială, unităților de asistență medico-socială, precum și unităților și structurilor sanitare al căror management a fost transferat către autoritățile administrației publice locale.
La data de 31 decembrie 2009 reclamanta beneficia de salariul de încadrare, de spor pentru condiții vătămătoare de 15%, de salariu de merit în procent de 15% și de spor de stabilitate, conform statului de plată aferent lunii decembrie 2009, depus în copie la dosar.
Pentru anul 2011 s-a adoptat L. nr. 284/2010, aplicabilă începând din 1 ianuarie 2011, care reglementează salarizarea personalului din învățământ. În anexa II, s-a prevăzut la art. 14 dreptul personalului din învățământ de a beneficia de un spor de până la 15 % din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, condiții periculoase sau vătămătoare.
La fel ca în L.-cadru nr. 3., s-a prevăzut că locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestuia urmează a se stabili de către ordonatorul de credite, cu consultarea partenerilor sociali, în limita prevederilor din regulamentul prevăzut la art. 21 din L. nr. 284/2010, elaborat potrivit legii, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens.
În anul 2012 salarizarea personalului din învățământ este reglementată prin L. nr. 6., așa cum rezultă din prevederile art. 1 alin. 4 din L. nr. 283/2011 introduse prin art. II al legii. În anul 2012, cuantumul brut al salariilor de încadrare, al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, în conformitate cu prevederile Legii nr. 6. privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, s-a prevăzut a fi menținut la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții (art. 1 alin. 3 din L. nr. 283/2011 introdus prin art. II al legii).
Conform O.ui nr. 42/77 din 13 ianuarie 2011 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice (pct. II Stabilirea salariilor lunare brute în anul 2011 lit. B), în privința personalului din învățământ, s-a prevăzut că sporurile pentru condiții de muncă stabilite în baza Legii-cadru nr. 3. se acordă până la aprobarea regulamentelor prevăzute la art. 21 din L.-cadru nr.
284/2010 numai persoanelor care au beneficiat de aceste sporuri și numai în măsura în care activitatea se desfășoară în aceleași condiții de muncă.
Art. 9 al Legii nr. 6. prevede posibilitatea personalului salarizat conform acestei legi de a beneficia de un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, condiții periculoase sau vătămătoare.
Totodată, conform Legii nr. 6. locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestuia urmează a se stabili de către ordonatorul de credite, cu consultarea partenerilor sociali, în limita prevederilor din regulamentul aprobat, prin hotărâre a G., la propunerea M. E., C., T. și S., având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare emise de către autoritățile abilitate în acest sens.
Până la aprobarea regulamentului sporurile pentru condiții de muncă, aprobate în condițiile legii, se acordă numai persoanelor care au beneficiat de aceste sporuri și numai în măsura în care activitatea se desfășoară în aceleași condiții. Nici ulterior intrării în vigoare a acestei legi nu s-a adoptat vreun regulament în privința sporului pentru condiții vătămătoare sau periculoase.
Prevederile art. 21 din L.-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, conform cărora „locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexele nr. I - VIII, precum și condițiile de acordare a acestuia se stabilesc prin regulament elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară
- administrație, sănătate, învățământ, justiție, cultură, diplomație, de către instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și de către autoritățile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a G., la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, fiecăreia dintre instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională sau autoritățile publice centrale autonome, cu avizul M. Muncii, Familiei și Protecției Sociale și al M. F.lor P.e și cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate„ se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2013.
Se poate constata așadar, din succesiunea actelor normative privitoare la salarizarea personalului din învățământul preuniversitar, faptul că în intervalul 1 ianuarie 2010 și până în prezent nu s-a adoptat vreun regulament care să prevadă locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiții vătămătoare sau periculoase, precum și condițiile de acordare a acestuia. Cu toate acestea dreptul la un asemenea spor a fost menținut în cuprinsul fiecărei legi de salarizare, fiind expres prevăzut prin lege sau ordin.
Legile succesive de salarizare, începând cu L.-cadru nr. 3., au instituit principiul menținerii în plată a drepturilor avut la finele lunii decembrie (atât sporurile avute și care sunt prevăzute și de noua lege, cum este sporul în cauză, cât și cele avute, dar neprevăzute de noua lege, care se acordă ca sumă tranzitorie compensatorie).
Totodată, atât L. nr. 3., cât și O. nr. (...) și L. nr. 6. au prevăzut că până la aprobarea regulamentului sporurile pentru condiții de muncă, aprobate în condițiile legii, se acordă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: persoana să fi beneficiat de acest spor și activitatea persoanei să se desfășoare în aceleași condiții, iar reclamanta îndeplinește aceste cerințe cumulative.
Astfel, dreptul său a fost recunoscut prin hotărâre judecătorească, prevăzându-se în cuprinsul său că sporul se acordă atât timp cât se mențin condițiile care au justificat acordarea sporului. Dreptul reclamantei a existat la data de (...). Activitatea reclamantei se desfășoară în aceleași condiții, aspect necontestat de pârâți, conform buletinului de determinare toxicologică f.8-10, 23-
26 locul de muncă al reclamantei prezentând risc pentru sănătate.
Întrucât L.-cadru nr. 3. prevede obligația menținerii drepturilor avute la 31 decembrie 2009, care în cazul reclamantei cuprindeau și sporul pentru condiții vătămătoare sau periculoase în procent de 15%, iar la 1 ianuarie 2010 reclamanta îndeplinea condițiile pentru a beneficia de un asemenea spor, tribunalul a constatat că în mod nelegal i s-a refuzat plata sporului până la data de 01 aprilie 2012, dată la care pârâtul a hotărât că reclamanta va beneficia începând cu data de 01 aprilie 2012 de sporul pentru condiții vătămătoare sau periculoase de muncă în cuantum de 15%.
În condițiile în care până în prezent nu s-a adoptat vreun regulament care să prevadă cuantumul concret al sporului, condițiile de acordare, iar actele normative ulterioare referitoare la salarizare (O. nr. 47/2011, L. nr. 6., art. 9 alin.
3) prevăd menținerea în plată a sporului pentru condiții vătămătoare sau periculoase în situația persoanelor care au fost beneficiare ale acestui spor, a căror activitate se desfășoară în aceleași condiții, tribunalul a apreciat că reclamantei i se cuvine plata sporului de 15% pentru condiții vătămătoare sau periculoase începând cu data de 1 ianuarie 2010.
Este adevărat că atât L.-cadru nr. 3. (art. 22 alin. 2), cât și L. nr. 284/2010 (art. 22 alin. 2) și L. nr. 6. (art. 1 alin. 7) prevăd că suma sporurilor, compensațiilor, primelor și indemnizațiilor individuale nu va depăși 30% din salariul de bază. Însă, această reglementare este incidentă nu pentru sporurile de care persoana beneficia la data de 31 decembrie 2009, ci pentru noi sporuri recunoscute de legile de salarizare, de care persoana nu beneficia la 31 decembrie
2009, care se acordă numai după intrarea în vigoare a noilor legi de salarizare. Cu alte cuvinte, dispoziția se aplică numai pentru sporurile ce reprezintă drepturi noi, neacordate până la 31 decembrie 2009.
A. întrucât, așa cum s-a arătat mai sus, inițial L.-cadru nr. 3. a prevăzut menținerea în plată a drepturilor avute în decembrie 2009. Ulterior, reglementările succesive privitoare la salarizare au prevăzut și ele menținerea în plată a drepturilor avute în luna decembrie.
În baza considerentelor relevate și a textelor legale invocate, tribunalul a admis, în parte, acțiunea formulată și, în consecință, a obligat unitatea de învățământ să plătească reclamantei sporul pentru condiții vătămătoare sau periculoase în procent de 15% din salariul de bază cu începere din data de 1 ianuarie 2010 și până la data de 01 aprilie 2012, sumă actualizată cu rata inflației începând cu data scadenței și până la momentul plății.
Deoarece pârâtul angajator a recunoscut și acordat sporul în discuție începând cu data de 01 aprilie 2012 conform deciziei anterior menționate nu se mai impune obligarea acestuia să calculeze și să plătească acest spor pentru perioada ulterioară, atât timp cât angajatorul a recunoscut acest drept.
Chiar dacă I. Ș. J. B.-N. nu calculează și nu achită drepturile salariale, hotărârea se impune a fi pronunțată și în contradictoriu cu această entitate, întrucât din poziția unității de învățământ rezultă că acest pârât are rol de avizare a statului de funcții.
Conform art. 2 din O. nr. (...) din 11 iulie 2011 privind validarea fluxurilor financiare pentru cheltuielile de personal în învățământul preuniversitar de stat, statele de personal ale unităților de învățământ, pentru toate categoriile de personal, se întocmesc de unitățile de învățământ și se avizează de inspectoratele școlare, la începutul fiecărui an școlar sau ori de câte ori apar modificări. Anexa
1 privitoare la statul de personal la lit. E cuprinde rubrica „spor condiții vătămătoare";. De asemenea, anexa 2 la lit. A cuprinde rubrica „condiții periculoase";, iar la recapitulație salarii cuprinde rubrica „spor condiții vătămătoare";.
Potrivit art. 3 alin. 2 și 3 capitolul II, unitatea de învățământ preuniversitar de stat trimite inspectoratului școlar statul de personal, pe suport hârtie pentru avizare și electronic pentru validare. Responsabilii cu avizarea statelor de personal din partea inspectoratului școlar, respectiv șeful compartimentului salarizare sau auditorul examinează statul de personal. D. statul de personal corespunde modului de calcul legal, îl avizează. D. statul de personal nu corespunde modului de calcul legal atunci dacă aceasta este prima examinare a statului de personal de către inspectoratul școlar, responsabilii cu avizarea notează observațiile și îl resping; dacă statul de personal a mai fost o dată respins conform acestui flux de lucru, apoi corectat și retrimis pentru avizare, atunci inspectoratul școlar convoacă de urgență directorul unității de învățământ preuniversitar de stat pentru corectarea și avizarea statului de personal.
D. statul de personal a fost avizat, unitatea de învățământ preuniversitar de stat poate trece la întocmirea statului de plată.
Întrucât pârâtul inspectoratul școlar este entitatea care avizează statul de personal, pentru a se putea asigura punerea în executare a hotărârii, pentru a se recunoaște dreptul unității de învățământ obligată la plata sporului de a faceaceastă plată și de a întocmi în continuare statul de plată cuprinzând și acest spor, hotărârea trebuie să fie opozabilă și inspectoratului școlar.
Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
În termen legal, a declarat recurs pârâtul I. Ș. J. B.-N., solicitând admiterea prezentului recurs, casarea hotărârii recurate și, rejudecând cauza pe fond, respingerea acțiunii.
După o expunere pe larg a considerentelor reținute de către prima instanță, recurentul învederează că aceasta a pronunțat hotărârea, fără a avea în vedere și prevederile OUG nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar.
Din cuprinsul adresei nr. 53/DGBFPI/(...) a M. E.. C., T. și S. - D. G. B. -
F., P. și I. reiese faptul că sporul pentru condiții vătămătoare în procent de 15%, acordat reclamantei în baza dispozițiilor art. 51 din L. nr. 334/2002, normă abrogată prin L.-cadru nr. 3., în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2010, nu a mai putut fi acordat prin reîncadrare, începând cu data de 1 ianuarie 2010.
De asemenea, recurentul menționează că reclamanta nu a făcut dovada contestării modului de stabilire a drepturilor salariale, a modului de reîncadrare, începând cu data de 1 ianuarie 2010, deși această posibilitate este reglementată prin prevederile art. 34 din L.-cadru nr. 3., context în care solicitarea acesteia este tardivă.
Mai mult, aceasta nu a contestat în termen nici modul de stabilire a salariului începând cu data de 1 ianuarie 2011, potrivit prevederilor art. 7 din L. nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2010 a personalului plătit din fonduri publice și prevederilor art. 30 din L.-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătiți din fonduri publice.
În drept, se invocă dispozițiile art. 304 ind. 1, pct.9 Cod procedură civilă și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, art. 34 din L.-cadru nr. 3., art. 30 din L.-cadru nr. 284/1995, art. 7 din L. nr. 285/2011.
Intimații nu au depus întâmpinare în recurs.
Nu au fost administrate probe noi.
Recursul este nefondat.
Un prim aspect criticat de către recurent privește caracterul definitiv al deciziilor de reîncadrare a reclamantei emise în baza prevederilor legii nr. 3.,respectiv legii 285/2010, ceea ce în opinia acestuia exclude repunerea în discuțiea drepturilor salariale stabilite prin aceste decizii și impune respingerea acțiunii.
Aceste critici nu pot fi primite ca urmare a faptului că din documentația dela dosar nu rezultă împrejurarea că deciziile de reîncadrare, ar fi fost comunicate reclamantei, astfel că nu se poate reține că termenul pentru contestarea acestora s-ar fi împlinit, respectiv că acestea ar fi rămas definitive în privința drepturilor salariate stabilite în cuprinsul lor.
Or, în contextul expus, nefiind dovedită nerespectarea procedurii prealabilede către reclamanta intimată, critica recurentului nu poate fi valorificată însensul solicitat.
De menționat este faptul că, dată fiind natura litigiului dedus judecății, în conformitate cu art. 272 din Codul Muncii sarcina probei este inversată, astfel că aceasta nu aparține reclamantei intimate, cum greșit apreciază recurentul.
OUG nr. 1/2010 nu prezintă relevanță în cauză, întrucât conform art. 1, sfera de aplicabilitate a acestui act normativ privește exclusiv „salarizarea personalului autorităților și instituțiilor publice care și-au schimbat regimul de finanțare, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și
Fondul Monetar Internațional, din instituții finanțate integral din venituri proprii în instituții finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat…"; Or, în speță, instituțiile pârâte nu se subsumează sferei menționate anterior.
Adresa nr.53/DGBFPI/(...) emisă de M. E. C., T. și S. - D. G. B. - F., P. și I. la care face referiri recurentul nu poate constitui fundamentul refuzului acordării sporului solicitat, prin prisma faptului că potrivit prevederilor art. 162 al. 3 din Codul Muncii, salarizarea personalului bugetar se realizează prin lege și nicidecum printr-o adresă emisă de către ministerul de resort.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 312 al. 1 Cod de procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul I. Ș. J. B. N. împotriva sentinței civile nr. 1309 din (...) a T.ui B. N. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER L. D. S. D. D. G. C. M.
Red. /dact./ DG
2 ex./(...) Jud.fond: M.L.B.
| ← Decizia nr. 1388/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 1631/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
