Decizia nr. 4960/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4960/R/2012
Ședința publică din data de 28 noiembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: S.-C. B.
S. D.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC O. P. SA împotriva sentinței civile nr. 3928 din 25 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată C. D., având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantei intimate, av. C. A., lipsă fiind reprezentanta pârâtei recurente și reclamanta intimată.
P. de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 28 noiembrie
2012, prin serviciul de registratură al instanței, s-au depus la dosar toate documentele solicitate de instanță la termenele anterioare.
Reprezentanta reclamantei intimate arată că nu are alte cereri de formulat. Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate, pentru motivele expuse în întâmpinarea formulată, arătând în esență că din întreg probatoriul administrat în cauză nu rezultă că reclamanta intimată ar fi sustras bunuri care să aparțină pârâtei recurente, deși sarcina probei îi revenea nu a reușit să facă nici o dovadă în acest sens. Solicită cheltuieli de judecată conform chitanțelor pe care le depune la dosar.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
După terminarea dezbaterilor se prezintă reprezentanta pârâtei recurente și depune concluzii scrise.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 3928 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosarul nr. (...), a fost admisă contestația formulată de contestatoarea C. D. și s-a dispus anularea deciziei nr. 35/(...) emisă de intimata SC O. P. SA B.
A fost obligată intimata să o reintegreze în muncă pe contestatoarea C. D. pe postul deținut anterior desfacerii contractului de muncă al acesteia și să îi plătească drepturile salariale începând cu data desfacerii contractului individual de muncă, respectiv (...) și până la reintegrarea efectivă în funcția deținută anterior.
Pârâta a fost obligată la plata sumei de 1.000 lei către reclamanta, reprezentând cheltuieli de judecata.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Contestatoarea a fost angajatul societății intimate având funcția de operator parc la S. O. P. S.
Prin referatul nr. 6223/(...) s-a stabilit că contestatoarea a comercializat fără acte de proveniență cantitatea de 900 de litri de produs petrolier, astfel că se propune convocarea comisie de disciplină.
Astfel, a fost întocmit referatul comisiei de disciplină locală a societății intimate nr. 6852/(...), prin care se propune desfacerea contractului individual de muncă al contestatoarei în cazul în care se demonstrează furtul de către poliție.
Prin ordonanța procurorului din data de (...) s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a contestatoarei în baza art. 11 pct. 1 lit. b raportat la art. 10 lit. d din C. de P. Penală, soluție menținută prin rezoluția nr. 557/II/2/2011/(...) a Prim Procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj.
Răspunderea disciplinara este acea forma a răspunderii juridice, specifică dreptului muncii, ce constă în sancționarea faptelor de încălcare cu vinovăție de către orice salariat a normelor legale, regulamentului intern, contractului individual si/sau colectiv de munca, ordinelor și dispozițiilor legale ale conducătorilor ierarhici, fiind de natura contractuala, și având o forma de răspundere independenta de toate celelalte forme ale răspunderii juridice.
Răspunderea disciplinara intervine în cazurile în care un salariat săvârșește cu vinovăție o abatere disciplinara, având elemente esențiale definitorii, fără a căror existenta cumulata nu poate exista răspunderea disciplinara. Acestea sunt calitatea de salariat, existenta unei fapte ilicite, săvârșirea unei fapte cu vinovăție, un rezultat dăunător și legătura de cauzalitate intre fapta și rezultat.
În conformitate cu art. 263 alin. 2 din C. Muncii, „abaterea disciplinara este o fapta în legătura cu munca și care consta într-o acțiune sau inacțiune săvârșita cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici";.
Răspunderea disciplinara poate fi angajata numai daca sunt întrunite toate elementele constitutive ale abaterii, absenta oricăreia dintre ele face ca abaterea, și, pe cale de consecința, răspunderea sa nu poată exista, ori în speță nu a fost dovedită vinovăția și existența unei fapte ilicite pentru a putea fi angajată răspunderea disciplinară a reclamantei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta S. O. P. S., solicitând caîn temeiul art. 312 alin.2 și 3 C.pr.civ., raportat la art.304 pct.7 și 9 și art.3041
C.pr.civ., modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca nelegală și temeinică.
În motivarea recursului pârâta a arătat că sentința de fond nu cuprinde toate motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, fiind pronunțata cu încălcarea prevederilor art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod pr. civ. (motiv de recurs încadrat în dispozițiile art. 304 pct. 7 și art. 3041 Cod pr. civ). Considerentele sentinței instanței de fond reprezintă o analiza superficiala a derulării evenimentelor precum și a apărărilor formulate de către aceasta. Astfel s-a constatat prin O. de neîncepere a urmăririi penale ca reclamanta a vândut la prețul de 1,5 lei/litru o cantitate de 900 litri condens de sonda numitului B. C. și ca aceasta a mai depozitat o cantitate de 897 litri la locuința mamei sale numita H. A. Din declarațiile data în fata organelor de cercetare, mama reclamantei arata ca produsul a fost adus și depozitat la ea de către reclamanta. În urma acțiunii penale reclamanta a fost achitata în temeiul art. 10 lit. d Cod pr. pen. adică: "faptei săvârșite îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii" Cu alte cuvinte fapta exista, făptuitorul este persoana reclamanta iar faptul ca nu constituite în viziunea organelor de cercetare ca fiind infracțiune nu o absolvă de răspunderea disciplinara pentru săvârșirea faptei comise. Fundamentul pentru care organele de cercetare penala au apreciat ca faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii este mențiunea făcuta pe buletinul de analiza a probei de condens și anume faptul ca "analiza este rudimentara". Dat fiind faptul ca operațiunile de prelevare a probelor prezentate spre analiza de către organele judiciare nu au fost cele standard precum și faptul ca acestea s-au depozitat în recipiente de plastic care conduc la modificarea densității și proprietăților fizico-chimice ale produselor și având în vedere cantitatea insuficienta de produs pentru realizarea tuturor procedeelor au determinat ca personalul din laborator sa înscrie în Buletinul de analiza emis ca este o analiza "rudimentara" . În plus, face mențiunea ca laboratorul este unul intern, specializat pe analize ale produselor petroliere acesta realizează toate analizele produselor petroliere brute extrase din câmpurile petroliere din zona Bihor - Satu Mare - S. - Arad - Timiș nefiind autorizat pentru efectuarea de analize către terți. Organele de cercetare judiciara aveau cunoștința de acest aspect știind ca laboratorul căruia iau solicitat efectuarea analizelor este unul intern dar au apreciat ca rezultatul va avea valoare pertinenta și concludenta desfășurării cercetării penale. În speța de fata nu trebuie demonstrata efectiv compoziția fizico-chimica a produsului petrolier în structura sa integrala deoarece acesta nu urmează a fi supus procedurilor de prelucrare pentru obținerea produsului finit fiind suficient sa se demonstreze ca este vorba de un produs petrolier provenit din sonda de extracție. Starea de fapt reținuta de instanța de fond este contradictorie cu starea reala, instanța de fond în mod greșit a reținut doar faptul ca în urma percheziției la locuința mamei s-a găsit cantitatea de 897 litri și ca acesta ar fi fost singurul argument care ne-a determinat sa trecem la desfacerea C. Instanța nu s-a pronunțat asupra declarațiilor date de cele 2 persoane cărora reclamanta le-a vândut efectiv produs petrolier și nici asupra solicitării noastre de încuviințare a audierii ca martor a conducătorului auto surprins în trafic de organele de politie în timp ce transporta produsul petrolier. Solicitarea de încuviințare a audierii martorului am formulat-o și depus-o odată cu întâmpinarea, dar instanța nu s-a pronunțat asupra acestei probe. De altfel, constatările Postului de P. prezentate prin adresa cu nr. de înregistrare 6144/(...) sunt un argument probatoriu pertinent care contrazic cele susținute de petenta prin contestația formulata precum și prin declarația data în fata comisiei de disciplina. C. muncii nici nu definește, nici nu enumeră abaterile grave. Abaterea gravă reprezintă fapta săvârșită cu vinovăție care, prin caracterul și urmările sale, face imposibilă continuarea relațiilor de muncă cu angajatorul, justificând desfacerea disciplinară a contractului de muncă. Concedierea disciplinară are și un caracter preventiv. Angajatorul încearcă să protejeze interesele companiei prin eliminarea salariaților care prezintă un potențial de indisciplină și care nu mai prezintă încredere pentru continuarea desfășurării activității în unitate. Recurenta apreciază ca contestatoarea se face vinovata de fapta reținuta în sarcina sa, încălcând astfel art.5.5 lit. d din Regulamentul Intern, și art.143 alin. 1 lit. h din C. C. de M. Individualizarea sancțiunii disciplinare s-a realizat în raport de caracterul grav al abaterii disciplinare săvârșite , care așa cum am mai arătat este expres prevăzut de C. C. de M. (art. 143 a/in.1 lit. h "Este interzis salariaților ... "; și la art. 143 a/in.2 "N. oricăreia dintre interdicțiile de la alin. (1 ) este considerata abatere grava"). Respectarea normelor de disciplină a muncii constituie o condiție esențială pentru desfășurarea normală a raporturilor de muncă. Ea generează obligația salariatului de a respecta normele de disciplină a muncii, atât cele prevăzute în acte normative cât și cele prevăzute în contractele colective de muncă, în contractele individuale de muncă. Prin întâmpinarea înregistrată la data de 29 octombrie 2012 (f.16-18), reclamanta C. D. a solicitat respingerea ca neîntemeiată a recursului declarat de pârâtă, menținând ca fiind legală și temeinică sentința civilă atacată. Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este nefondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare: Prin Decizia nr. 35/(...) emisă de recurenta O. P. s-a aplicat contestatoarei intimate C. D. sancțiunea disciplinară constând în desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă, reținându-se comiterea de către aceasta a abaterii disciplinare prevăzute de art. 5.5 lit. d din Regulamentul intern, constând în sustragerea produsului petrolier și comercializarea acestuia. Antrenarea răspunderii disciplinare a salariatului operează, conform art. 263 alin. 2 C.muncii (în forma în vigoare la data emiterii deciziei de concediere), când salariatul a săvârșit „o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale…";. În speță, deși contestatoarei i se impută sustragerea unei cantități de produs petrolier de la pârâtă, aceasta nu a dovedit că produsul petrolier găsit de organele de poliție la domiciliul mamei reclamantei provine de la unitățile sale de exploatare sau rafinare. Astfel, prin O. din (...) a Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, contestatoarea a fost scos de sub urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunii de furt, reținându-se că în urma analizelor de laborator nu se poate stabili cu certitudine că produsul petrolier găsit la percheziția domiciliară provine de la pârâtă, motiv pentru care a devenit operant principiul „in dubio pro reo";. Pârâta nu a atacat în instanță această ordonanță, în baza art. 2781 C.pr. penală, astfel încât concluzia organului de urmărire penală privind imposibilitatea stabilirii cu certitudine a apartenenței produsului petrolier, se impune în fața instanței civile, conform art.22 alin.1 C.pr.civ.. Este adevărat că neantrenarea răspunderii penale a contestatoarei nu poate, în sine, constitui un motiv de exonerare a acesteia de la răspunderea disciplinară, în condițiile art. 263 și urm. C.muncii, însă pentru aceasta este necesar ca angajatorul să probeze săvârșirea de către contestatoare, cu vinovăție, a unei fapte de încălcare a normelor legale, regulamentului intern, contractului individual și/sau colectiv de munca, ordinelor și dispozițiilor legale ale conducătorilor ierarhici. Potrivit dispozițiilor art. 287 C.muncii (în forma în vigoare la data emiterii deciziei de concediere), sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare. În cauza dedusă judecății, Curtea constată că pârâta recurentă nu a adus dovezi din care să reiasă cu certitudine săvârșirea de către contestatoare a faptei reținută în sarcina ei, respectiv sustragerea produsului petrolier, aceasta fiind fapta calificată ca fiind abatere disciplinară potrivit prevederilor art. 5.5 lit. d din Regulamentul intern, prevederi indicate în decizia de concediere. Deși se invocă de către recurentă faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra probei testimoniale solicitate prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, Curtea constată că pe parcursul judecării cauzei în fața primei instanțe, pârâta nu a mai susținut această cerere în probațiune. Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, nefiind incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 c.pr.civ., în temeiul art. 312 alin.1 c.pr.civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat, urmând a fi menținută ca legală și temeinică hotărârea atacată. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC O. P. SA împotriva Sentinței civile nr. 3928 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține. Obligă pe recurentă să plătească intimatei C. D. suma de 599 lei cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 28 noiembrie 2012. PREȘEDINTE JUDECATORI I.-R. M. S.-C. B. S. D. GREFIER G. C. Red.I.R.M/Dact.S.M 2 ex./(...) Jud. fond: P. A. R.
| ← Decizia nr. 3110/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 2824/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
