Decizia civilă nr. 198/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
Dosar nr._ *
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția I Civilă
DECIZIA CIVILĂ Nr. 198/R/2013
Ședința publică din data de 22 ianuarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. G. JUDECĂTOR: G. -L. T. JUDECĂTOR: I. T. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de S. L. AL Î. P.
C. EAN împotriva sentinței civile nr. 7396 din_ a Tribunalului C., privind și pe intimații Ș. DE A. "T. J. "; C. N., C. J. C. și C. LOCAL AL MUNICIPIULUI C. N., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta intimatului C. J. C. - consilier juridic C. Munteanu, lipsind reprezentanții celorlalte părți.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimaților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că unitatea școlară a răspuns adresei instanței în sensul că în perioada 2006-2007 a realizat venituri proprii, iar reclamantul recurent a înregistrat la dosar extras din Contractul Colectiv de Muncă și practică judiciară.
Reprezentanta intimatului depune la dosar la acest termen de judecată delegația sa de reprezentare și arată că nu are cereri de formulat.
Nefiind formulate cereri în probațiune sau de altă natură, Curtea acordă cuvântul asupra recursului formulat.
Reprezentanta C. ui J. C. solicită respingerea recursului ca nefondat conform considerentelor expuse în scris prin întâmpinarea înregistrată la dosar la data de 6 decembrie 2012.
Curtea reține cauza în pronunțare.
Anterior ridicării ședinței de judecată se prezintă în sala de ședință și reprezentanta recurentului - avocat Patricia G. din cadrul Baroului C., care solicită a-i fi consemnată prezența și arată că susține recursul astfel cum a fost formulat în scris.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 7396/_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._ *
, s-a luat act de renunțarea reclamantului la judecata cererii în contradictoriu cu pârâtul C. Local al Municipiului C. -N. .
S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții Baciu A., C. u I., C. V., Jakabffy E., G. as F., Moga Melinda,
Murariu C., Stramturean Ana, Voinea Ilario, D. F., Ciupe Dragos, Tutui V., Biris V. ita, Tutui I., P. escu A., Lukacs M., Ardelanu I. prin S. L. al Î. P. C. în contradictoriu cu pârâții Ș. de A. "T. J. "; și C. J. C., ca neîntemeiată.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către pârâți.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
În fapt, în perioada anilor școlari pentru care se solicită obligarea pârâților la plata primei de vacanță, respectiv_ -2008 și 2008-2009, reclamanții au fost angajați ai pârâtei Ș. P. ulară de A. "T. J. ", după cum sunt detaliate perioadele concrete prin tabelele depuse la dosar la filele 23-24, 39-40 din recurs, reclamanții Baciu A., C. u I., Jakabffy E., Strîmturean Ana, Voinea Ilario, P. escu A., Lukacs M. având calitatea de personal didactic, iar reclamanții A. u I., G. as F., Moga Melinda, Murariu C., Dunii F., Ciupe Dragos, Tutui V., Biris V. ita și Tutui I.
, de personal contractual.
Astfel cum rezultă din hotărârile depuse la filele 41-63, pârâta Ș. P. ulară de A. "T. J. " funcționează ca instituție de cultură de interes județean în subordinea C. ui J. C., care are competența de a aproba organigrama și statul de funcții.
În drept, potrivit art. 2 alin. 2 din OUG nr. 118/2006 privind înființarea, organizarea și desfășurarea activității așezămintelor culturale, așezămintele culturale pot fi: căminele culturale, casele de cultură, universitățile populare,
școl ile popul are d e ar te ș i meser ii
, centrele culturale, formaț
iile sau ansamblurile profesioniste pentru promovarea culturii tradiț
ionale, centrele zonale pentru educaț
ia adulț
ilor, centrele pentru conservarea ș
i promovarea culturii tradiț
ionale ș
i altele asemenea.
În conformitate cu prevederile art. 5 alin. 1 din același act normativ așezămintele culturale, instituții publice, se înființează și funcționează în subordinea autorităților administrației publice centrale sau locale.
Totodată, potrivit art. 13 din OUG nr. 118/2006: ";Personalul de specialitate care desfășoară activități artistice în cadrul așezămintelor culturale, instituții publice, angajat cu contract individual de muncă, este încadrat și salarizat în funcție de pregătirea profesională, potrivit legislației in vigoare aplicabile personalului bugetar. Personalul de specialitate care desfasoara activitati de educatie permanenta in cadrul asezamintelor culturale, institutii publice, angajat cu contract individual de munca, este incadrat si salarizat conform legislatiei in vigoare, in functie de pregatirea profesionala. Pentru personalul didactic din invatamantul preuniversitar si universitar, care desfasoara activitati de educatie permanenta in cadrul asezamintelor culturale, institutii publice, nivelurile de salarizare se stabilesc conform prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare.";
Analizând dispozițiile Legii nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, la care face trimitere articolul precitat, instanța a constatat că, în cuprinsul acestui act normativ, nu se regăsește dreptul salarial primă de vacanță solicitat de reclamanți.
Posibilitatea acordării primei de vacanță a fost instituită prin art. 59 alin.
3 din Contractele Colective de Muncă Unice la nivel național pe anii 2005- 2006, respectiv 2007-2010, potrivit prevederilor căruia, prin contractele colective de muncă de la celelalte niveluri se putea stabili ca, în raport cu posibilitățile economico-financiare ale unității, pe lângă indemnizația de concediu, să se plătească și o primă de vacanță";.
Prin dispozițiile art. 37 lit. g din Contractele Colective de Muncă încheiate la Nivel de Ramură Învățământ pe perioada vizată prin prezenta cerere de chemare în judecată (anii școlari 2006-2009), în acest domeniu s-a convenit ca personalul din învățământ să beneficieze și de "o primă de vacanță din venituri proprii";, care urma să se acorde odată cu indemnizația de concediu, respectiv cu cel puțin 10 zile înainte de plecarea în concediu (art. 29 alin. 4).
Instanța a constatat ca părți ale acestor contracte colective de muncă încheiate la nivel de ramură învățământ au fost federațiile sindicale reprezentative din învățământ și M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
Astfel cum stipula art. 12 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, în vigoare în perioada pentru care se solicită drepturile salariale, contractele colective de muncă se puteau încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare, la nivelul unităților, la nivelul administrației sau al serviciilor publice locale, pentru instituțiile din subordinea acestora, și la nivel departamental, pentru instituțiile subordonate.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 13 din același act normativ, părțile aveau obligația să precizeze, în fiecare contract colectiv de munca încheiat la nivel de grup de unități și de ramura de activitate, unitățile în cadrul cărora se aplica clauzele negociate, iar în cazul contractelor colective de munca încheiate la nivelul ramurilor de activitate, unitățile componente ale acestora se stabilesc și se precizează de către părțile care negociază contractul colectiv de munca.
Analizând anexa 6 a contractelor colective de muncă încheiate la nivel de ramură învățământ, instanța a constatat că lista unităților în care se aplică aceste contracte cuprinde: inspectoratele școlare, instituțiile de învățământ superior de stat, bibliotecile centrale universitare și pedagogice, Regia autonomă Editura Didactică și Pedagogică și instituțiile de învățământ superior private acreditate.
Ori, în raport de mențiunile din această listă și, având în vedere împrejurarea că Ș. P. ulară de A. "T. J. " este o instituție de cultură de interes județean în subordinea C. ui J. C., care, la rândul său este o autoritate a administrației publice locale ce își desfășoară activitatea sub îndrumarea M. ui Administrației și Internelor, s-a constatat că, deși reclamanții sunt membri ai S. L. al învățământului P. C., acestora nu le sunt aplicabile dispozițiile privitoare la prima de vacanță prevăzută în contractele colective de muncă încheiate la nivel de ramură învățământ.
Astfel, în ceea ce privește reclamanții care au calitatea de personal contractual, din lecturarea dispozițiilor art. 13 din OUG nr. 118/2006, se constată că legiuitorul face trimitere fie la legislația aplicabilă personalului bugetar, fie la legislația corespunzătoare pregătirii profesionale a acestora, nicidecum la salarizarea personalului didactic, astfel că pretențiile acestora sunt în mod vădit neîntemeiate.
În ceea ce privește reclamanții care au calitatea de personal didactic, instanța a constatat că legiuitorul face trimitere la nivelurile de salarizare prevăzute Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, astfel că acestei categorii de personal li se vor acorda aceleași drepturi salariale acordate personalului didactic care funcționează în cadrul unităților subordonate M. ui Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
Cu toate acestea, prima de vacanță în cauză nefiind un drept salarial acordat prin Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, ci printr-un contract colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ, legiuitorul
nefăcând nicio referire cu privire la posibilitatea aplicării și acestei categorii de personal a clauzelor conținute în contractele colective de muncă specifice ramurii învățământ, personalul didactic din cadrul Școlii P. ulare de A. "T.
J. " nu ar putea beneficia de acest drept salarial decât în situația în care angajatorul său, în sens larg, ar fi parte semnatară a acestor contracte colective de muncă, situație care nu se regăsește însă în cauză.
Astfel, instanța a constatat că Ș. P. ulară de A. "T. J. " nu este o instituție subordonată M. ui Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, semnatar al contractelor colective, iar C. J. C., respectiv M. Administrației și Internelor, cărora Ș. P. ulară de A. "T. J. " li se subordonează, nu au participat la încheierea acestor contracte, astfel că dispozițiile acestora nu le pot fi opozabile.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul S. L. al Î.
P. C.,
solicitând modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii introductive precizate, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, reclamantul a arătat că potrivit art.48 alin.1 din Legea nr.128/1997, salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, stabilit conform legii și o parte variabilă, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi.
Salarizarea personalului didactic, a cadrelor didactice de predare și a personalului didactic auxiliar se face în principal conform prevederilor Legii nr. 128/1997, care prevede în art. 50 alin. 12 că "personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă".
De asemenea, potrivit art. 146 din aceeași lege "în măsura în care prezentul statut nu dispune altfel, personalului didactic i se aplică în totalitate normele din legislația muncii, respectiv prevederile contractelor colective de muncă, recurentul invocând totodată și prevederile art. 145 din Legea nr. 53/2003, Codul Muncii în forma în vigoare la data introducerii cererii de chemare in judecata.
Precizează că prima de vacanță este prevăzută în contractele colective de muncă unice la nivel național, în contractele colective de muncă încheiate la nivel de ramură învățământ și în Contractul Colectiv de Muncă Unic J. la Nivel Ramura Învățământ C. .
De asemenea, în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Învățământ 2007- 2008, înregistrat la M. Muncii, Familiei și Egalității de Șanse cu nr. 596/_, se prevede în art. 29 alin. 4 că indemnizația de concediu se acordă salariatului cu cel puțin 10 zile înainte de plecarea în concediu de odihnă", iar în art. 37 lit. g se prevede faptul că se acordă "o primă de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii. Prima se acordă odată cu indemnizația de concediu".
Aceste prevederi se regăsesc și în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Învățământ pe anii 2005-2006, precum și în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Ramură Învățământ 2003 - 2004, înregistrat la
M. Muncii, Solidarității Sociale si Familiei cu nr. 5521/01/_ .
Mai mult, Contractul Colectiv de Muncă Unic J. la Nivel Ramura Invatamant C. anul 2008-2009, înregistrat la Direcția de Muncă și Protecție Socială C. cu nr. 35 din_ și prelungit pana la_, prevede în art. 36 lit. g faptul că "o primă de vacanță, În condițiile legii. Prima se acordă odată cu indemnizația de concediu și este egală cu un salariu de bază al angajatului conform O.U.G. nr. 146/2007".
Având în vedere prevederile art. 50 alin. 12 din Legea 128/1997 coroborate cu art. 59 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național, cu prevederile art. 37 Iit. g din Contractul Colectiv de Muncă Unic La Nivel de Ramură Învățământ și cu prevederile art. 36 lit. g din Contractul Colectiv de Muncă Unic J. la Nivel Ramura Invatamant C. anul 2008-2009, apreciază că personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic din învățământ beneficiază și de o primă de vacanță, care trebuie acordată odată cu indemnizația de concediu și care să fie în cuantum de un salariu de bază al angajatului.
Recurentul mai arată că, din interpretarea sistematica a prevederilor art. 50 alin. 12 din Legea nr. 128/1997 rezulta cu claritate ca legiuitorul nu s-a opus acordării si altor drepturi bănești decât cele stabilite enumerativ prin lege, cadrele didactice beneficiind de drepturile prevăzute în lege (respectiv Legea nr. 128/1997) și de drepturile prevăzute în Contractele colective de munca.
În opinia recurentului este greșit punctul de vedere că Ș. de arte "T.
J. " nu este o instituție subordonata M. ui Educației, Cercetării, Tineretului si Sportului. Parata de randul 1 este o instituție de învățământ preuniversitar, care potrivit dispozițiilor Legii nr. 84/1995, respectiv Legii nr. 1/2011 fiind parte componentă a sistemului național de învățământ preuniversitar denumit învățământ de artă (art. 37 si următoarele din Legea nr. 84/1995, respectiv art. 42 si următoarele din Legea nr. 1/2011).
Unitatea de învățământ nu își desfășoară activitatea sub îndrumarea C. județean si M. ui Administrației si Internelor.
C. județean asigura doar finanțarea cheltuielilor curente si de capital potrivit art. 167 alin. 19 din Legea nr. 84/1995 " (19) Finanțarea cheltuielilor curente si de capital ale unităților de învățământ special se asigura din bugetul consiliului județean, respectiv al sectoarelor municipiului București, si din bugetul de stat.", în noua Lege a învățământului nr. 1/2011 finanțarea unităților speciale fiind reglementata la art. 110.
Solicită să se constate ca aceasta unitate de învățământ este înscrisa in anexa școlilor la care se aplica prevederile CCM-ului încheiat la nivelul învățământului preuniversitar din județul C., la poziția 64.
Este corect punctul de vedere al instanței de fond care afirma ca un CCM se aplica tuturor unităților indicate in mod expres intr-un astfel de contract, dar din păcate instanța nu a observat ca parata de rândul 1 era menționata in anexa unităților de învățământ.
In drept, recurentul a invocat art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, art. 145, 165, 241 alin. 1, 243, 269 alin. 1 si 283 alin. 1 lit. c) Codul Muncii; art. 8 alin. 2 si 59 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național 2007- 2010; Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2005-2006; Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național 2003; art. 29 alin. 4 și 37 lit. g din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Învățământ pe anii 2007-2008; Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Învățământ pe anii 2005-2006; Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Ramură Învățământ 2003 - 2004; art. 11 alin. 1 lit. c și d, art. 30 alin. 1, 2 din Legea nr. 130/1996; Contractul Colectiv de Muncă Unic J. la Nivel Ramura învățământ C. 2008-2009.
Intimata pârâtă Ș. P. ulară de A. "T. J. "; a depus la dosar întâmpinare
prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că în mod corect a reținut instanța de fond că activitatea acestei instituții este reglementată de prevederile OUG nr. 118/2006.
Menționează intimata că școlile populare de artă sunt așezăminte culturale și nu unități școlare, că este organizată și funcționează în subordinea
C. ui J. C., iar în contractele colective de muncă invocate au fost părți
federațiile sindicale reprezentative din învățământ și M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
Intimata a mai invocat prevederile art. 16 alin. 2 din OUG nr. 118/2006 potrivit cărora veniturile proprii vor fi utilizate numai pentru finanțarea proiectelor și programelor culturale, considerând că în raport de aceste orice clauză cuprinsă în contracte colective de muncă nu produce efecte.
Totodată, arată faptul că îi sunt aplicabile prevederile art. 14 alin. 4 din Legea nr. 273/2006 potrivit cărora nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și dacă nu are prevederi bugetare și surse de finanțare
Intimatul C. J. C., prin întâmpinare
, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că Ș. P. ulară de A. T. J. este o instituție de cultură, activitatea acesteia este reglementată de OUG nr. 118/2006, iar reclamanții nu mai au calitatea de personal didactic, ca urmare a reîncadrării personalului în funcții de experți conform dispozițiilor OUG nr. 118/2006.
Deși reclamanții sunt membri ai S. ui preuniversitar clujean, acestora nu le sunt aplicabile prevederile cuprinse în contractele colective de muncă la nivel de ramură învățământ, având în vedere că Ș. P. ulară de A.
T. J. este o instituție de cultură.
Intimatul invocă, de asemenea, prevederile art. 6 și art. 16 alin. 2 din OUG nr. 118/2006, precum și p e cele ale art. 14 alin. 4 din Legea nr. 273/2006.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente Curtea de Apel reține următoarele:
Prin acțiunea formulată, astfel cum a fost precizată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei Ș. P. ulară de A. "T. J. "; la plata în favoarea membrilor de sindicat reprezentați în cauză a primelor de vacanță aferente anilor școlari_ -2008 și 2008-2009 și obligarea pârâtului C. J.
C. la alocarea fondurilor necesare plății sumelor pretinse.
Raportat la perioada pentru care se solicită acordarea drepturilor bănești, Curtea constată că statutul instituției angajatoare era reglementat prin dispozițiile Legii nr. nr.292/2003, iar mai apoi, începând cu data de 28 decembrie 2006, prin cele ale OUG nr. 118/2006.
Potrivit prevederilor art. 2 alin. 1 din Legea nr.292/2003 privind organizarea și funcționarea așezămintelor culturale (act normativ în vigoare până la data de 28 decembrie 2006, când a fost abrogat prin dispozițiile art.28 din OUG nr. 118/2006) "Așezămintele culturale, în sensul prezentei legi, sunt instituțiile publice de cultura care desfășoară activități și în domeniul educației permanente, organizate în afară sistemului național de învățământ formal, în colaborare cu acesta, având drept scop păstrarea și promovarea culturii tradiționale.";
Art. 21 din același act normativ prevedea că "Ș. populara de arte și meserii este instituție publica, având personalitate juridică, cu profil de învățământ artistic și de însușire a meșteșugurilor tradiționale, organizată în fiecare județ și în municipiul București, aflată sub autoritatea consiliului județean, respectiv a C. ui General al Municipiului București.";
Totodată, art. 22 prevedea că "Ș. populara de arte și meserii funcționează conform normelor didactice elaborate de Ministerul Educației și Cercetării*) și de M. Culturii și cultelor.";, iar la art. 25 se prevedea că
"Personalul de specialitate al școlii populare de arte și meserii este salarizat conform Legii nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare.";
La data de 28 decembrie 2006 a intrat în vigoare OUG nr. 118/2006 - act normativ aplicabil la datele la care susțin reclamanții că li se cuveneau drepturile pretinse - iar art. 2 din acest act normativ prevede că "(1) În sensul prezentei ordonanțe de urgenta, așezămintele culturale sunt persoane juridice de drept public sau privat, indiferent de forma de organizare si finanțare, care desfășoară activități in domeniul cultural, de informare si de educație permanenta, reprezentând servicii culturale de utilitate publica, cu rol in asigurarea coeziunii sociale si a accesului la informație. (2) Așezămintele culturale pot fi: căminele culturale, casele de cultura, universitățile populare, școlile populare de arte si meserii, centrele culturale, formațiile sau ansamblurile profesioniste pentru promovarea culturii tradiționale, centrele zonale pentru educația adulților, centrele pentru conservarea si promovarea culturii tradiționale si altele asemenea.";
La art. 4 alin. 1 și 2 din același normativ se prevede că "(1) Așezămintele culturale, instituții publice, își desfășoară activitatea, in principal, pe baza de programe si proiecte elaborate de conducerea acestora, in concordanta cu strategiile culturale si educativ-formative stabilite de autoritățile sau de instituțiile in subordinea cărora funcționează.
(2) Desfășurarea activității așezămintelor culturale urmărește, in principal, realizarea următoarelor obiective:
oferirea de produse si servicii culturale diverse pentru satisfacerea nevoilor culturale comunitare, in scopul cresterii gradului de acces si de participare a cetatenilor la viata culturala;
conservarea, cercetarea, protejarea, transmiterea, promovarea si punerea in valoare a culturii traditionale si a patrimoniului cultural imaterial;
educatia permanenta si formarea profesionala continua de interes comunitar in afara sistemelor formale de educatie.";
Pe de altă parte, art. 5 alin. 1 din OUG nr. 118/2006 prevede că asezamintele culturale, institutii publice, se infiinteaza si functioneaza in subordinea autoritatilor administratiei publice centrale sau locale, iar potrivit art. 6 alin. 1 și din același act normativ: "(1) Autoritatile administratiei publice in subordinea carora functioneaza asezamintele culturale, institutii publice, aproba pentru acestea, in conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta: a) regulamentele de organizare si functionare proprii; b) numarul de posturi; c) statul de funcții; d) bugetul de venituri si cheltuieli.
(2) Orice modificare a modului de organizare si functionare a asezamintelor culturale, institutii publice, se aproba prin actul autoritatii administratiei publice centrale, respectiv prin hotarare a consiliului local sau a consiliului judetean, dupa caz, adoptata cu votul a doua treimi din numarul total de consilieri.";
În raport de toate aceste prevederi legale speciale și având în vedere și înscrisurile depuse la filele 41-63 din dosarul nr._, Curtea constată că în mod corect a reținut instanța de fond că pârâta Ș. P. ulară de A. "T. J. "; reprezintă o instituție de cultură de interes județean în subordinea C. ui
J. C. .
Susținerile recurentului potrivit cărora Ș. P. ulară de A. T. J. este o instituție de învățământ preuniversitar și că aceasta nu își desfășoară activitatea sub îndrumarea C. ui J. se dovedesc a fi nefondate, întrucât nici una dintre probele administrate în cauză nu conduce la concluzia că Ș.
P. ulară de A. T. J. ar reprezenta o unitate de învățământ preuniversitar
în sensul prevederilor art. 37-40 din Legea nr. 84/1995 și, respectiv, ale art. 42 din Legea nr. 1/2011.
De asemenea, Curtea apreciază eronată interpretarea recurentului în sensul că pârâtul C. J. C. asigură doar finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale pârâtei Ș. P. ulară de A. "T. J. "; în temeiul prevederilor art. 167 alin. 19 din Legea nr. 84/1995, întrucât aceste dispoziții legale vizează finanțarea învățământului special, iar Ș. P. ulară de A. "T.
J. "; nu poate fi considerată ca fiind instituție de învățământ special.
În acest sens Curtea reține că potrivit prevederilor art. 41 din Legea nr. 84/1995 "învățământul special se organizează de M. Educației, Cercetării și Inovării, pentru prescolarii si elevii cu deficiente mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective si de comportament sau cu deficiente asociate, in scopul instruirii si educarii, al recuperarii si integrarii lor sociale.";
Potrivit dispozițiilor art. 13 din OUG nr. 118/2006, dispoziții legale aplicabile la data scadenței drepturilor pretinse de reclamanți, "(1) Personalul de specialitate care desfasoara activitati artistice in cadrul așezămintelor culturale, institutii publice, angajat cu contract individual de munca, este incadrat si salarizat in funcție de pregătirea profesionala, potrivit legislației in vigoare aplicabile personalului bugetar.
Personalul de specialitate care desfasoara activitati de educație permanenta in cadrul asezamintelor culturale, instituții publice, angajat cu contract individual de munca, este incadrat si salarizat conform legislatiei in vigoare, in functie de pregatirea profesionala.
Pentru personalul didactic din invatamantul preuniversitar si universitar, care desfasoara activitati de educație permanenta in cadrul așezămintelor culturale, instituții publice, nivelurile de salarizare se stabilesc conform prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare.";
Din adeverința nr. 306/2011 emisă de Ș. P. ulară de arte "T. J. "; (fila 39 din dosarul nr._ al Curții de Apel C. ) rezultă că în anii școlari_ -2008 reclamanții Baciu A., C. u I., C. V., Jakabffy E., Stramturean Ana, Voinea Ilarion, P. escu A., Lukacs M. au fost angajații pârâtei menționate în calitate de profesori, în timp ce ceilalți salariați ai pârâtei reprezentați în cauză au ocupat posturi de altă natură (profesor expert, instructor, secretar tehnician, administrator, îngrijitor sau paznic).
În ce privește anul școlar 2008-2009, în aceeași adeverință se evidențiază faptul că salariații reprezentați au ocupat aceleași funcții ca și în anul școlar precedent, până la data de_, începând cu data de_ fiind modificate funcțiile din profesor în expert.
De asemenea, din tabelul depus la filele 45-46 din același dosar rezultă că salariații Baciu A., C. u I., C. V., Jakabffy E., Stramturean Ana, Voinea Ilarion, P. escu A., Lukacs M. au funcționat în cadrul pârâtei Ș. P. ulară de arte "T. J. "; cu statut de cadre didactice până la data de_ .
În raport de aceste aspecte Curtea reține că în mod corect a apreciat instanța de fond că acțiunea formulată în numele membrilor de sindicat G. as F., Moga Melinda, Murariu C., D. F., Ciupe Dragos, Tutui V., Biris V. ita, Tutui I. și Ardelanu I. este neîntemeiată.
Având în vedere că pârâta Ș. P. ulară de arte "T. J. "; nu reprezintă o instituție de învățământ, iar salariații menționați nu au avut statutul de cadre didactice, în mod corect a reținut instanța de fond că salarizarea acestor din urmă reclamanți nu se face potrivit legii nr. 128/1997, ci potrivit legislației aplicabile personalului bugetar, respectiv legislației corespunzătoare pregătirii
profesionale a acestora. Curtea constată că, chiar dacă Ș. P. ulară de arte
"T. J. "; este menționată în anexa la Contractul colectiv de muncă unic județean la nivel de ramură de învățământ C. pentru anul 2008-2009, înregistrat la DMPS C. sub nr. 35/_, printre unitățile cărora li se aplică prevederile acestui contract, nu există nici un temei pentru a se aplica salariaților menționați prevederile acestui contract colectiv de muncă, în condițiile în care nu aveau calitatea de personal din învățământ, iar salarizarea acestora era reglementată de legea specială privind personalul bugetar și nu de Legea nr. 128/1997.
Curtea apreciază însă că în mod greșit a reținut instanța de fond că reclamanților care au avut calitatea de personal didactic nu li se cuvenea prima de vacanță pentru anul școlar 2007-2008, pe considerentul că acordarea acesteia nu este prevăzută prin Legea nr. 128/1997, care reglementează salarizarea și statutul personalului didactic, precum și că în speță contractul colectiv de muncă pe care se întemeiază reclamanții nu le este aplicabil întrucât angajatorul acestora, în sens larg, respectiv C. J. C.
, nu a fost parte în acel contract.
Astfel cum s-a arătat mai sus, art. 13 alin. 3 din OUG nr. 118/2006 prevede că pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar si universitar, care desfășoară activități de educație permanenta în cadrul așezămintelor culturale, instituții publice, nivelurile de salarizare se stabilesc conform prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare
Conform dispozițiilor art. 48 alin. 2 din Legea nr.128/1997 "(…)Salariul personalului didactic se compune din salariul de baza, stabilit conform legii, și o parte variabila, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare.
Drepturile salariale suplimentare, drepturile cu caracter social, alte drepturi și facilități ale personalului didactic auxiliar și nedidactic, al căror cuantum este stabilit de lege între limite minime și maxime, se negociază, în
limitele legii, prin contracte colective de muncă încheiate între angajatori și organizațiile sindicale reprezentative din învățământ, potrivit legii.";
Pe de altă parte, se reține că potrivit prevederilor art. 50 alin. 12 din Legea nr. 128/1997 (în vigoare în perioada de referință) personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de munca.
În consecință, Curtea apreciază că dispozițiile art. 13 alin. 3 din OUG nr. 118/2006 trebuie interpretate în sensul că angajaților Școlii P. ulare de Artă
"T. J. "; care aveau calitatea de personal didactic le sunt aplicabile toate prevederile Legii nr. 128/1997 privitoare la salarizarea personalului didactic, inclusiv cele care conferă acestei categorii de salariați facultatea de a beneficia de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.
Într-adevăr, în conformitate cu dispozițiile art. 12 din Legea nr. 130/1996 prin contractele colective de muncă nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale, însă, în condițiile în care însăși legea specială referitoare la stabilirea sistemului de salarizare al personalului didactic conferă acestei categorii de salariați prin art. 50 alin. 12 din Legea nr. 128/1997 facultatea de a beneficia de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă, este evident că, în temeiul acestei dispoziții legale, prin contractul colectiv de muncă puteau fi negociate asemenea drepturi în favoarea personalului didactic.
Având în vedere dispozițiile art. 50 alin. 12 din Legea nr. 128/1997 (în vigoare în perioada pentru care se solicită în cauză drepturile bănești), Curtea reține că art.157 alin. 2 din Codul muncii, referitor la stabilirea prin lege a sistemului de salarizare a personalului din autoritățile și instituțiile publice, nu poate exclude stabilirea prin contractele colective de muncă a unor prime de vacanță în favoarea personalului didactic.
De asemenea, se mai reține că potrivit art. 146 din aceeași lege, "în măsura în care prezentul statut nu dispune altfel, personalului didactic i se aplică celelalte dispoziții din legislația muncii";.
Trecând la analiza aspectului privind îndreptățirea personalului didactic la plata primelor de vacanță, pentru perioadele indicate în acțiune, în temeiul prevederilor contractelor colective de muncă invocate, Curtea reține următoarele:
Prin dispozițiile art. 59 alin. 3 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2005-2006 și din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 s-a statuat că prin contractele colective de muncă de la celelalte niveluri se poate stabili ca, în raport cu posibilitățile economico-financiare ale unității, pe lângă indemnizația de concediu, să se plătească și o primă de vacanță.
Așadar, contractele colective de muncă la nivel național aplicabile în perioada de referință prevăd posibilitatea acordării prin contractele colective de muncă încheiate la nivel inferior a unei prime de vacanță, în raport de posibilitățile economico-financiare ale unității.
Potrivit precizării depuse în recurs la data de_ (fila 33) recurentul și-a întemeiat pretențiile privind prima de vacanță aferentă anului școlar 2006- 2007 pe prevederile Contractului colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2005-2006, contract înregistrat la data de_ la M. Muncii Solidarității Sociale și Familiei.
Chiar dacă la data încheierii anului școlar 2006-2007 acest contract colectiv de muncă își încetase valabilitatea, Curtea reține că la data respectivă era în vigoare contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007- 2010 înregistrat la M. Muncii, Solidarității Sociale si Familiei cu nr. 2895/21/_, art. 59 alin. 3 din acest contract fiind identic cu cel din contractul colectiv de muncă la nivel național pe anii 2005-2006.
În raport de această prevedere contractuală Curtea constată ca fiind neîntemeiată solicitarea recurentului reclamant de acordare a primei de vacanță aferente anului școlar 2006-2007, întrucât prin contractul colectiv de muncă unic la nivel național nu se reglementează un drept al salariaților la prima de vacanță, ci se prevede doar posibilitatea stabilirii, prin contractele colective de muncă de la celelalte niveluri, ca, în funcție de posibilitățile economico-financiare ale unității, pe lângă indemnizația de concediu, să se plătească și o primă de vacanță.
În consecință, în lipsa prevederii prin contractele colective de muncă la nivel inferior aplicabile reclamanților a unui drept al acestora la primă de vacanță, Curtea constată ca fiind lipsită de temei solicitarea acestora de acordare a primei de vacanță pentru anul școlar menționat.
Prin motivele de recurs recurentul a făcut trimitere la prevederile Contractului colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ, arătând că art.
37 lit. g f din acest contract prevede că se acordă "o primă de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii.";
În măsura în care s-ar considera, dincolo de precizarea din data de _
, că reclamantul și-a întemeiat pretențiile și pe aceste prevederi din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ, Curtea reține că această
prevedere contractuală condiționează plata primei de vacanță de existența veniturilor proprii ale angajatorului.
Prin adresa nr. 35/_ pârâta Ș. P. ulară de arte "T. J. ";, a comunicat că în perioada 2006-2007 a avut venituri proprii, însă a invocat prevederile art. 16 alin. 2 din OUG nr. 118/2006.
Față de aceste din urmă dispoziții legale Curtea consideră că, chiar dacă reclamanților care în perioada 2006-2007 au avut calitatea de cadre didactice le sunt aplicabile inclusiv prevederile din contractul colectiv de muncă prin care se prevede îndreptățirea cadrelor didactice la prima de vacanță, în raport de conținutul complet al acestei clauze contractuale, respectiv având în vedere faptul că se prevede acordarea primei de vacanță din veniturile proprii ale unității angajatoare, se constată că în cazul reclamanților cadre didactice nu se poate da eficiență acestei clauze din contractul colectiv de muncă, întrucât dispoziții legale speciale imperative interzic angajatorului utilizarea veniturilor proprii în alt scop decât acela al finanțării proiectelor și programelor culturale.
În ce privește prima de vacanță pentru anul școlar 2007-2008 Curtea reține că reclamanții și-au întemeiat pretențiile și pe prevederile Contractului Colectiv de Muncă Unic J. la nivel de Ramură Învățământ C. pe anii 2007-2008.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că acest contract colectiv de muncă a fost înregistrat la Direcția de Muncă și Protecție Socială a Județului
C. la data de_, fiind prelungit până la_, iar la art. 36 lit. g din acest contract se prevede că personalul din învățământ beneficiază de "o primă de vacanță, în condițiile legii. Prima se acordă odată cu indemnizația de concediu și este egală cu un salariu de bază al angajatului conform O.U.G. nr.146/2007";.
Se constată că prin prevederile Contractului Colectiv de Muncă Unic J. la nivel de Ramură Învățământ C. pe anii 2007-2008 dreptul la prima de vacanță nu a fost supus vreunei modalități (condiție ori termen).
De asemenea, Curtea constată că în anexa 6 la acest Contract colectiv de muncă, cuprinzând lista unităților și instituțiilor cărora li se aplică acest contract, este menționată și pârâta Ș. P. ulară de A. "T. J. ";.
Potrivit art. 25 alin. 3 din Legea nr. 130/1996, contractele colective de muncă se aplică de la data înregistrării la DMPS, sau la o dată ulterioară în măsura în care părțile își manifestă voința în acest sens.
Prin urmare, având în vedere considerentele expuse mai sus privind îndreptățirea reclamanților care au avut calitatea de cadre didactice de a beneficia inclusiv de drepturile prevăzute prin contractele colective de muncă pentru cadrele didactice, Curtea apreciază că pentru anul școlar 2007-2008 membrii de sindicat care au avut calitatea de cadre didactice în perioada 2007- 2008 sunt îndreptățiți la plata primei de vacanță, în temeiul dispozițiilor art. 36 lit. g din Contractul Colectiv de Muncă Unic J. la nivel de Ramură Învățământ C. pe anii 2007-2008, care nu mai impune plata acesteia din veniturile proprii ale unității angajatoare.
Referitor la prima de vacanță pentru anul școlar 2008-2009, Curtea reține că începând cu data de_ reclamanții care funcționau cu statut de personal didactic au fost reîncadrați pe funcția de expert astfel încât, în condițiile în care aceștia nu mai sunt încadrați ca și cadre didactice, nu se mai poate reține aplicabilitatea dispozițiilor legale care reglementează salarizarea personalului didactic și în consecință nici a contractelor colective de muncă prin care sunt stabilite alte drepturi de natură salarială în favoarea personalului didactic.
Contractul colectiv de muncă unic județean la nivel de ramură de învățământ C. pentru anul 2008-2009 a fost înregistrat la DMPS C. sub nr. 35/_, din partea angajatorilor participând la negociere inspectorul școlar general al județului, astfel încât acest contract își produce efectele legale, fiind opozabil autorităților implicate în alocarea de fonduri pentru asigurarea plății drepturilor salariale pentru angajații cărora le este aplicabil acest contract.
Curtea apreciază astfel ca fiind fondată și cererea de obligare a C. ui
J. C. la alocarea fondurilor necesare plății primelor de vacanță aferente anului școlar 2007-2008 pentru salariații menționați, având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 15 din OUG nr. 118/2006 "finanțarea așezămintelor culturale, instituții publice, se realizează din venituri proprii si subvenții acordate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, după caz, precum si din alte surse, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență";, iar instituția pârâtă Ș. P. ulară de A. "T. J. "; este organizată în subordinea
C. ui J. C. .
De asemenea, se reține că potrivit prevederilor art. 6 alin. 1 din OUG nr. 118/2006 "Autoritatile administratiei publice in subordinea carora functioneaza asezamintele culturale, institutii publice, aproba pentru acestea, in conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta: a) regulamentele de organizare si functionare proprii; b) numarul de posturi; c) statul de funcții; d) bugetul de venituri si cheltuieli.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1-3 C.proc.civ., raportat la art. 304 pct. 9 cod procedură civilă, Curtea urmează să admită recursul declarat de S. L. din Învățământul P. C., în numele membrilor de sindicat reprezentați menționați anterior și va modifica în parte sentința primei instanțe, în sensul că va admite în parte acțiunea formulată, pârâta Ș. P. ulară de A. "T. J. "; urmând a fi obligată să plătească membrilor de sindicat Baciu A., C. u I., C. V., Jakabffy
E., Stramturean Ana, Voinea Ilario, P. escu A., Lukacs M., prima de vacanță pentru anul școlar 2007-2008, în cuantum de un salariu de bază.
Totodată, pârâtul C. județean C. va fi obligat la alocarea fondurilor necesare plății acestor prime de vacanță.
Va fi menținută dispoziția tribunalului de respingere a celorlalte pretenții.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de S. L. AL Î. P. C. EAN împotriva sentinței civile nr. 7396 din 27 iunie 2012 a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._ * pe care o modifică în parte în sensul că :
Admite în parte acțiunea formulată de S. L. al Î. P.
C. în numele membrilor de sindicat BACIU A., C. U I., C. V., JAKABFFY E., G. AS F., MOGA MELINDA, MURARIU C., STRAMTUREAN ANA, VOINEA ILARIO, D. F., CIUPE DRAGOS, TUTUI V.
, BIRIS V. ITA, TUTUI I., P. ESCU A., LUKACS M., ARDELANU I. în
contradictoriu cu pârâții Ș. DE A. "T. J. "; și C. J. C. și în consecință:
Obligă pârâta Ș. DE A. "T. J. "; să calculeze și să plătească prima de vacanță pentru anul școlar 2007-2008 în cuantum de un salariu de bază
pentru membrii de sindicat BACIU A., C. U I., C. V., JAKABFFY E.
, STRAMTUREAN ANA, VOINEA ILARIO, P. ESCU A., LUKACS M. .
Obligă pârâtul C. J. C. la alocarea fondurilor necesare plății acestui drept.
Menține dispoziția tribunalului de respingere a celorlalte pretenții. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 22 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. C. G. G. -L. T. I. T.
GREFIER
N. N.
Red.GLT/dact.MS 3 ex./_
Jud.fond: A.M.I.
