Decizia civilă nr. 27/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția I Civilă
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 27/R/2013
Ședința publică din data de 8 ianuarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. -L. T. JUDECĂTOR: I. T.
JUDECĂTOR: D. C. G.
G.: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul L. T. "E. R. "; fuzionat cu C. T. "C. S. "; B. M. împotriva sentinței civile 1450 din_ pronunțate de Tribunalul Maramureș în dosar nr._ privind și pe intimata reclamantă L. E. IA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și, având în vedere și solicitarea reclamantului recurent de judecată în lipsă, o reține în pronunțare în baza actelor aflate la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1450 din_ a T. ui Maramureș pronunțată în dosar nr._, a fost admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată din oficiu și a respins ca prescrisă acțiunea în ceea ce privește prima de vacanță aferentă anului școlar 2007-2008.
A fost admisă în parte acțiunea și a fost obligat pârâtul C. T. "C. S. "; B. M. să plătească reclamantei L. E. IA prima de vacanță în cuantum de un salariu de bază avut în luna anterioară plecării în concediu, aferentă concediului de odihnă pentru anul școlar 2008-2009, actualizată cu indicele de inflație la data efectivă a plății.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată din oficiu, instanța a reținut că raportat la momentul introducerii acțiunii, respectiv_, în temeiul art. 268 alin.1 lit.c) din Codul muncii, republicat, pretențiile aferente perioadei 2007-2008 sunt prescrise, nefiind solicitate în termenul de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.
Trecând la soluționarea fondului cauzei, examinând actele de la dosar, tribunalul a constatat următoarele:
Potrivit art.11 alin.1 lit.a, c și d din Legea nr. 130/1996 a contractelor colective de muncă, în vigoare în perioada pentru care se solicită drepturile bănești, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte "pentru toți salariații din unitate, în cazul contractelor colective de muncă încheiate la acest
nivel";, "pentru toți salariați încadrați în toate unitățile din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă";, respectiv "pentru toți salariații încadrați în toate unitățile din țară, în cazul contractelor colective de muncă la nivel - național";, iar, potrivit art. 8 alin.2 din același act normativ,
"contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior";.
Art. 48 alin.2 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic prevede că sunt supuse negocierii unele drepturi salariale suplimentare și materiale, în afara salariului de bază și a sporului de vechime.
Prevederile oricărui contract colectiv de muncă la nivel superior sunt considerate niveluri minime de la care începe negocierea contractelor de muncă la nivelurile inferioare, astfel încât contractele colective de muncă la nivel național sau la nivel de ramură constituie izvor de drept la încheierea contractelor colective de muncă la nivel de unitate, acestea din urmă neputând conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.
Potrivit art.37 lit.g) din contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură-învățământ pentru anii 2003-2004, părțile contractante au convenit ca personalul din învățământ să beneficieze de o primă de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii, urmând ca prima să se acorde o dată cu indemnizația de concediu.
Prin art. 36 lit.g din Contractul colectiv de muncă unic la nivelul Inspectoratului Școlar al județului Maramureș pentru anii 2008-2009 s-a stipulat că "toți salariații din învățământ primesc o primă de vacanță, în cuantumul unui salariu de bază avut în luna anterioară, care se acordă odată cu indemnizația de concediu";.
Acest contract colectiv de muncă a fost înregistrat la Direcția de Muncă și Protecție Socială a Județului Maramureș la data de_ și a fost în vigoare până la data de_ .
Reclamanta a dovedit prin adeverința depusă în probațiune că a fost încadrată la unitatea școlară pârâtă și nu a beneficiat de prima de vacanță pentru perioada solicitată.
Față de aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 36 lit.g din Contractul colectiv de muncă unic la nivelul Inspectoratului Școlar al județului Maramureș pentru anii 2008-2009, instanța a admis în parte cererea conform dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul,
solicitând respingerea acțiunii.
În motivare s-a arătat că potrivit art.10 din O.U.G. nr. 1/2010 privind unele masuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar "În conformitate cu prevederile art. 30 din Legea cadru nr. 330/2009, la stabilirea salariilor personalului bugetar începând cu 1 ianuarie 2010 nu vor fi luate în considerare drepturi salariale stabilite prin contractele și acordurile colective și contracte individuale de munca încheiate cu nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare la data încheierii lor sau prin acte administrative emise cu încălcarea normelor în vigoare la data emiterii lor și care excedează prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009";.
Din contractul de munca dintre cele doua părți nu reiese obligația de plata din partea angajatorului a primei de vacanță în cuantum de un salariu de baza avut în luna anterioara plecării în concediu.
Potrivit dispozițiilor art. 268 lit. c Codul muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de munca pot fi formulate în termen de 3 ani de la data
nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului constă în plata unor drepturi salariale neacordate, sau a unor despăgubiri către salariat, drept pentru care acțiunea este tardiv introdusă.
Nefiind obligație contractuala însușită de angajator prin contractul de munca, nu s-a aprobat de ordonatorul principal de credite buget pentru cheltuieli de personal - prima de vacanta, iar conf. art. 4 alin 3 și 4 din Legea 273/2006
"angajarea cheltuielilor din bugete se face numai în limita creditelor aprobate";, și
"angajarea și utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovați, în condițiile legii";.
Atâta timp cât prima de vacantă se plătește din venituri proprii și nu din sumele acordate de ordonatorul de credite, nu pot fi obligați la plata retroactivă atâta vreme cât nu dispune de venituri proprii care să îi permită efectuarea unor astfel de plăți dat fiind faptul ca în conformitate cu art. 16 alin 1 din Legea 213/1998 "sumele încasate din închirierea sau din concesionarea bunurilor proprietate publică se fac, după caz, venit la bugetul de stat sau la bugetele locale";, "sume care îi sunt impuse retroactiv pe perioada 2006-2011 integral prin Decizia nr.1554/_ de către Direcția de Venituri.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare.
Apare ca insuficient conturat primul motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art.10 din O.U.G. nr. 1/2010, citate in extenso în cererea de recurs, întrucât nu s-au adus argumente în susținerea aplicabilității în speță a acestui text de lege, anume, în sensul afirmării și justificării unei eventuale nelegalități a contractului colectiv de muncă pe care s-a întemeiat reclamanta și prima instanță în admiterea acțiunii. Or, in excipiendo, reus fit actor (în apărare, pârâtul se transformă în reclamant), revenindu-i sarcina de a contura cauza juridică a apărării sale și a o proba, eventual. Neafirmând practic nici un motiv de nelegalitate a contractului colectiv de muncă ce stă la baza pretențiilor în litigiu, apărarea formulată de recurent este ineficientă și nu poate fi cercetată, motivul de recurs astfel invocat urmând a fi înlăturat.
Nu se poate interpreta invocarea acestui text de lege nici ca trimițând la o eventuală încălcare a dispozițiilor Legii nr. 330/2009, în condițiile în care plata primei de vacanță pentru anul școlar 2008-2009 era scadentă în anul 2009, deci anterior intrării în vigoare a Legii nr. 330/2009 (_ ).
Al doilea motiv de recurs vizează neprevederea dreptului litigios în contractul individual de muncă încheiat între părți.
Nici acest motiv de recurs nu poate fi admis, fiind nepertinent, în condițiile în care reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile contractului colectiv de muncă unic la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Maramureș, obligatoriu în egală măsură pentru angajator, în temeiul art. 229 Codul muncii.
Nefondat este și motivul de recurs prin care se invocă prescripția de 3 ani reglementată de art. 268 lit. c Codul muncii, întrucât drepturile bănești acordate prin sentință, anume, prima de vacanță aferentă concediului de odihnă pentru anul școlar 2008-2009, erau scadente în vara anului 2009, iar acțiunea a fost
înregistrată la data de_, deci în cadrul termenului de prescripție de 3 ani.
Situația necuprinderii în bugetul instituției a sumei acordate prin sentință este irelevantă, atâta timp cât ordonatorii de credite, în elaborarea bugetelor instituțiilor, au obligația de a respecta dispozițiile legale care reglementează drepturile salariale ale angajaților.
De altfel, acest aspect aparține etapei executării hotărârii, neputând fi opus drepturilor de natură salarială obiect al acțiunii, care au caracter pur și simplu, nedepinzând de o atare pretinsă condiție suspensivă.
Un ultim motiv de recurs are la bază afirmația că prima de vacanță se plătește din venituri proprii și nu din sumele acordate de ordonatorul de credite, or această ipoteză nu se verifică, clauza contractuală pe care s-a întemeiat reclamanta, anume, art. 36 lit. g) din contractului colectiv de muncă unic la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Maramureș pe anii 2008-2009 necuprinzând o atare specificație, cum că prima de vacanță ar trebui achitată din venituri proprii. Prin urmare, și acest motiv de recurs va fi înlăturat, ca nefondat.
Văzând dispozițiile art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 C.proc.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul L. | T. | "E. R. "; | |
B. | M. împotriva sentinței civile nr. 1450 din_ a T. | ui Maramureș |
pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 08 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||||
G. | -L. T. | I. | T. | D. C. | G. |
G. ,
N. N.
Red.I.T./S.M.
2 ex./_
Jud.fond. H. D. M.
