Decizia civilă nr. 2870/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 2870/R/2013
Ședința publică din data de 29 mai 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. -C. B. JUDECĂTORI: I. -R. M.
C.
M.
GREFIER:
G.
C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul C. J. C. împotriva sentinței civile nr. 12452 din 22 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._ *, privind și pe reclamantul intimat S. L. AL Î. P. C. EAN și pe pârâții intimați L. PENTRU D. DE V. CU C. I-XII C. -N. și C. LOCAL AL MUNICIPIULUI C. -N., având ca
obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, față de lipsa răspunsului solicitat la termenul anterior, instanța constată că nu se mai impune revenirea cu adresă.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
După terminarea dezbaterilor se prezintă în cauză reprezentanta reclamantului intimat, av. Gherman Patricia, căreia i se aduce la cunoștință faptul că instanța a constatat că nu se mai impune revenirea cu adresă către pârâtul intimat și a lăsat cauza în pronunțare.
Reprezentanta reclamantului intimat arată că răspunsul solicitat de instanță la termenul anterior a fost comunicat Inspectoratului J. C., răspuns pe care îl depune la dosar și din care reiese că unitatea de învățământ nu a avut venituri proprii și nu s-a primit prima de vacanță pentru perioada în litigiu.
Instanța redeschide dezbaterile în cauză și nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantului intimat solicită respingerea recursului, menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate arătând că în motivare că prima de vacanță pentru anul școlar 2006-2007 trebuia achitată din fondurile proprii ale unității de învățământ, iar pentru anii școlari 2007-2008 și 2008-2009 când exista deja un contract colectiv de muncă pentru unitățile de învățământ din județul C. finanțarea de bază urma să se facă din fondului C. ui J. . Nu solicită cheltuieli de judecată.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 12452 din 22 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._ *,
s-a admis acțiunea formulată și precizată de către reclamantul S. L. AL Î. P. C. EAN în contradictoriu cu pârâții L. PENTRU D. DE V. CU C. I - XII, și C. J. C. .
Pârâta de rândul 1 a fost obligată să calculeze și să plătească membrilor de sindicat reprezentați prima de vacanță în cuantum de un salariu de bază, actualizată cu indicele de inflație până la data efectivă a plății, astfel:
pentru anul scolar 2006 - 2007 pentru membrii de sindicat: PASCALAU I., SCHIOPU I. L., HOMPOT ANA, PODOSU ION, VUTCOVICI L. C., MIHAESCU E.
D., CZINER ROXANA E., BIRLE L. E., PASCALAU I. ADA, HOLOU HAJNALKA, ILAS C., GHEORGHIU R., U. AS ANA, MOSORA M. A., H. PAUL PETRU, CIMPEAN I. M., BUCUR E., POP S., MAGYARI ANIKO ZSUZSANNA, OSTRICEANU SIMFORA, BALOGH ROZA, PALFI JANOS, ALBU I. DIANA, ALBU V., ALBU ANA, BRIE I. D., BARTHA D. E. ,HALMI EDITH, NICORA E., KOBLOS C.
N., STERM C. A I., BOJAN I., BUJOR M., COTIA M., BURZ ANA, SOCACIU CODRUTA ILENA, VADAN CRACIUN CALIN, B. ANA I., MURESAN I. D.
, PINTEA B., BARNA ADELA I., C. ANA SIMINA, JARDA A. AURORA, M. SIMA
G., CENGERI AURORA G., FURDA TIBERIU DAMIAN, TANASE GEORG., MARC R.
, TATAR R., CIMPAN CORINA, N. A., CIUREAN A., CURTA ADAM, FELDEREAN ANA, TOPAN CORINA, PINTI. E., MARIS M. CLAPA C.
pentru anul scolar 2007 - 2008 pentru membrii de sindicat: PASCALAU I., SCHIOPU I. L., HOMPOT ANA, PODOSU ION, VUTCOVICI L. C., MIHAESCU E.
D., CZINER ROXANA E., BIRLE L. E., MURESAN RAMONA IONELA, PASCALAU I. ADA, HOLOU HAJNALKA, ILAS C., GHEORGHIU R., U. AS ANA, MOSORA M. A., H. PAUL PETRU, CIMPEAN I. M., BUCUR E., POP S., MAGYARI ANIKO ZSUZSANNA, CRET GEORGE FLAVIU, OSTRICEANU SIMFORA, CLAPA C., BALOGH ROZA, PALFI JANOS, ALBU I. DIANA, ALBU V., ALBU ANA, BRIE I. D., BARTHA D. E., HALMI EDITH, NICORA E., STERM C. A I., BUJOR M., COTIA M., BURZ ANA, SOCACIU CODRUTA I., VADAN CRACIUN CALIN, B. ANA I., MURESAN ADELA I., C. ANA SIMINA, JARDA A. AURORA, M.
L. G., COZONAC A. C., BUDEAN E., CENGERI AURORA G., FURDA TIBERIU DAMIAN, MARC R., POIENAR E., TATAR R., CIMPAN CORINA, N. A.
, CIUREAN A., CURTA ADAM, FELDEREAN ANA, TOPAN CORINA, PINTI. E., MARIS M.
pentru anul scolar 2008 - 2009 pentru membrii de sindicat: PASCALAU I., SCHIOPU I. L., HOMPOT ANA, PODOSU ION, VUTCOVICI L. C. ,BIRLE L. D.
, MIHAESCU E. D., CZINER ROXANA E., BIRLE L. E., MURESAN RAMONA IONELA, PASCALAU I. ADA, HOLOU HAJNALKA, ILAS C., GHEORGHIU R., U. AS ANA, MOSORA M. A., H. PAUL PETRU, CIMPEAN I. M., BUCUR E., POP S., MAGYARI ANIKO ZSUZSANNA, CRET GEORGE FLAVIU, OSTRICEANU SIMFORA, CLAPA C., BALOGH ROZA, PALFI JANOS, ALBU I. DIANA, ALBU V., ALBU ANA, BRIE I. D., BARTHA D. E., HALMI EDITH, NICORA E., STERM C. A I., BUJOR M., BOJAN ILENA, COTIA M., BURZ ANA, SOCACIU CODRUTA I., VADAN CRACIUN CALIN, B. ANA I., MURESAN ADELA I., PINTEA B., BARNA ADELA I., M. E. AGNES, C. ANA SIMINA, JARDA A. AURORA, M. L. G., COZONAC A. C., BUDEAN E., CENGERI AURORA G., FURDA TIBERIU DAMIAN, TANASE GEORG., MARC R., CORCHES A., POIENAR E., TATAR R., CIMPAN CORINA, N. A., CIUREAN A., CURTA ADAM, FELDEREAN ANA, TOPAN CORINA, MARIS M. .
Pârâta de rândul 2 a fost obligată să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că în perioada anului școlar 2006-2007 membrii de sindicat reprezentați Pascalau I., Schiopu I. L., Hompot Ana, Podosu Ion, Vutcovici L. C., Mihaescu E. D., Cziner Roxana E., Birle L.
E., Pascalau I. Ada, Holou Hajnalka, Ilas C., Gheorghiu R., U. as Ana, Mosora M.
A., H. Paul Petru, Cimpean I. M., Bucur E., Pop S., Magyari Aniko Zsuzsanna, Ostriceanu Simfora, Balogh Roza, Palfi Janos, Albu I. Diana, Albu V., Albu Ana, Brie
I. D., Bartha D. E. ,Halmi Edith, Nicora E., Koblos C. N., Sterm C. a I.
, Bojan I., Bujor M., Cotia M., Burz Ana, Socaciu Codruta Ilena, Vadan Craciun Calin, B. Ana I., Muresan I. D., Pintea B., Barna Adela I., C. Ana Simina, Jarda A. Aurora, M. Sima G., Cengeri Aurora G., Furda Tiberiu Damian, Tanase Georgina, Marc R., Tatar R., Cimpan Corina, N. A., Ciurean A., Curta Adam, Felderean Ana, Topan Corina, Pintilie E., Maris M. Clapa C. au fost angajați pârâtei de rând 1 în funcția de cadru didactic.
În perioada anului școlar 2007-2008 membrii de sindicat Pascalau I., Schiopu
I. L., Hompot Ana, Podosu Ion, Vutcovici L. C., Mihaescu E. D., Cziner Roxana E., Birle L. E., Muresan Ramona Ionela, Pascalau I. Ada, Holou Hajnalka, Ilas C., Gheorghiu R., U. as Ana, Mosora M. A., H. Paul Petru, Cimpean I. M., Bucur E., Pop S., Magyari Aniko Zsuzsanna, Cret George Flaviu, Ostriceanu Simfora, Clapa C., Balogh Roza, Palfi Janos, Albu I. Diana, Albu V., Albu Ana, Brie I. D., Bartha D. E., Halmi Edith, Nicora E., Sterm C. a I., Bujor M., Cotia M., Burz Ana, Socaciu Codruta I., Vadan Craciun Calin, B. Ana I., Muresan Adela I., C. Ana Simina, Jarda A. Aurora, M. L. G., Cozonac
A. C., Budean E., Cengeri Aurora G., Furda Tiberiu Damian, Marc R., Poienar E., Tatar R., Cimpan Corina, N. A., Ciurean A., Curta Adam, Felderean Ana, Topan Corina, Pintilie E., Maris M. au fost angajați pârâtei de rând 1 în funcția de cadru didactic.
În perioada anului școlar 2008-2009 membrii de sindicat Pascalau I., Schiopu I.
L., Hompot Ana, Podosu Ion, Vutcovici L. C. ,Birle L. D., Mihaescu E. D.
, Cziner Roxana E., Birle L. E., Muresan Ramona Ionela, Pascalau I. Ada, Holou Hajnalka, Ilas C., Gheorghiu R., U. as Ana, Mosora M. A., H. Paul Petru, Cimpean I. M., Bucur E., Pop S., Magyari Aniko Zsuzsanna, Cret George Flaviu, Ostriceanu Simfora, Clapa C., Balogh Roza, Palfi Janos, Albu I. Diana, Albu V., Albu Ana, Brie I. D., Bartha D. E., Halmi Edith, Nicora E., Sterm C. a I., Bujor M., Bojan Ilena, Cotia M., Burz Ana, Socaciu Codruta I., Vadan Craciun Calin, B. Ana I., Muresan Adela I., Pintea B., Barna Adela I., M. E. Agnes,
C. Ana Simina, Jarda A. Aurora, M. L. G., Cozonac A. C., Budean E., Cengeri Aurora G., Furda Tiberiu Damian, Tanase Georgina, Marc R., Corches A., Poienar E., Tatar R., Cimpan Corina, N. A., Ciurean A., Curta Adam, Felderean Ana, Topan Corina, Maris M. au fost angajați pârâtei de rând 1 în funcția de cadru didactic.
potrivit art. 59 alin. 3 din contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii_ -2010, "prin contractele colective de muncă de la celelalte niveluri se poate stabili ca, în raport cu posibilitățile economico- financiare ale unității, pe lângă indemnizația de concediu, să se plătească și o primă de vacanță";, iar prin dispozițiile art. 37 lit. g din Contractele Colective de Muncă încheiate la Nivel de Ramură Învățământ pe perioada vizată prin prezenta cerere de chemare în judecată (anii școlari 2007-2009), în acest domeniu s-a convenit ca personalul din învățământ să beneficieze și de "o primă de vacanță din venituri proprii";, care urma să se acorde odată cu indemnizația de concediu, respectiv cu cel puțin 10 zile înainte de plecarea în concediu (art. 29 alin. 4).
În analiza cauzei de față s-a procedat la verificarea aspectelor care vizează legalitatea clauzei din CCM la nivelul de ramură de învățământ prin care părțile au convenit plata unor prime de vacanță în cuantumul unui salariu de baza avut în luna anterioară plecării în concediu, care se acordă odată cu indemnizația de concediu.
Conform prevederilor art. 8 alin 1, 3 și 4 din Legea nr. 130/1996 (aplicabilă la acea dată), "Clauzele contractelor colective de muncă pot fi stabilite numai in limitele și în condițiile prevăzute de prezenta lege.
(2) Contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.(…)
(4) La încheierea contractului colectiv de muncă, prevederile legale referitoare la drepturile salariaților au un caracter minimal";.
În situația instituțiilor bugetare, categorie din care fac parte semnatarii Contractelor colective de muncă supuse atenției instanței, dispozițiile legale mai sus citate se completează cu prevederile art. 12 alin 1 din același act normativ, potrivit cărora "Contractele colective de muncă se pot încheia și pentru salariații
instituțiilor bugetare. Prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile a căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale";.
Interpretând sistemic și per a contrario prevederile legale mai sus citate, ținând seama și de principiile care stau la baza raporturilor de muncă, a rezultat că salariații bugetari pot negocia, prin contracte colective de muncă, clauze referitoare la drepturile a căror acordare și cuantum nu sunt stabilite prin dispoziții legale.
Un alt argument în susținerea validității raționamentului expus a venit și din interpretarea teleologică a dispozițiilor legale citate. Astfel, scopul vizat de legiuitor a fost acela de a limita posibilitatea de negociere a drepturilor salariale prin CCM-uri exclusiv în privința drepturilor ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
Apoi, pe aceeași linie logică, s-a reținut că salarizarea personalului didactic era reglementată prin Legea nr. 128/1997 care, prin art. 48 statuează că salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, stabilit conform legii și o parte variabilă, constând în sporuri și alte drepturi salariale suplimentare. Potrivit alin. 2 al art. 48 din Legea nr. 128/1997, drepturile salariale suplimentare al căror cuantum este stabilit de lege între limite minime și maxime, se negociază, în limitele legii, prin contracte colective de muncă încheiate între angajatori și organizațiile sindicale reprezentative din învățământ, potrivit legii. Apoi, potrivit art. 50 alin. 12, "personalul didactic beneficiază de premii și alte drepturi bănești prevăzută de lege și de contractul colectiv de muncă"; iar potrivit prevederilor art. 146 din aceeași lege, "în măsura în care prezentul statut nu dispune altfel, personalului didactic i se aplică în totalitate normele din legislația muncii, respectiv prevederile contractelor colective de muncă";.
Concluzionând, din interpretarea tuturor textelor legale mai sus citate a rezultat că personalul didactic are dreptul de a negocia prin contracte colective de muncă acele drepturi salariale suplimentare a căror acordare și cuantum nu au fost stabilite prin dispoziții legale.
Întrucât legea specială aplicabilă raporturilor de muncă ce se derulează între părțile din litigiul de față reglementează exclusiv acordarea și modul de calcul a salariului de bază, recunoscând existenta unei părți variabile a salariului, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare (a căror acordare și mod de calcul nu o reglementează), a rezultat ca această parte variabilă a salariului poate face obiectul negocierii prin CCM-uri.
Ca un argument suplimentar s-a remarcat faptul că la înregistrarea contractelor colective de muncă la nivel de ramură, supuse analizei instanței, M. Muncii și Protecției Sociale nu a sesizat încălcarea prevederilor art. 8 din Legea nr. 130/1996, cu toate că, în conformitate cu prevederile art. 27 din același act normativ, intră în atribuțiile acestei instituții să verifice legalitatea clauzelor contractuale.
În considerarea argumentelor mai sus expuse, în soluționarea litigiului dedus judecății se pornește de la premisa legalității clauzei inserate în cuprinsul
Contractelor colective de munca, privind obligația angajatorului de a plăti o prima de vacanță.
Pornind de la aceasta premisă și în conformitate cu prevederile art. 236 alin. 4 din Codul muncii aplicabil perioadei solicitate, contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților. Pe cale de consecință, încălcarea obligațiilor de către părțile semnatare a atras răspunderea contractuală a părții aflate în culpă.
În CCM la nivel de ramură de învățământ 2005-2006, părțile au inserat clauza potrivit căreia angajatul "are dreptul la o prima de vacanță din venituri proprii";. Conform prevederilor art. 170 alin. 3 din Legea învățământului nr. 84/1995, "Instituțiile și unitățile de învățământ pot beneficia și de alte surse de venituri dobândite în condițiile legii: venituri proprii, subvenții, donații, sponsorizări și taxe de la persoane juridice și fizice";.
Or, clauzele CCM evocate trebuie interpretate având în vedere prevederile art. 977-985 Cod civil. Astfel, a rezultat fără îndoială că acordarea primei de vacanță reprezintă o obligație contractuală iar nu o facultate a angajatorului.
De altfel, însăși modalitatea în care părțile au înțeles să formuleze clauza reclamată a exclus ipoteza afectării obligației de modalitatea condiției. Astfel, părțile nu au menționat "plata primei de vacanță se va face dacă se obțin venituri proprii"; ci "plata primei de vacanță se face din venituri proprii";, înțelegând, așadar, să indice sursa de finanțare a acestor cheltuieli.
Necuprinderea în fondul de salarii inclus în bugetul de venituri și cheltuieli supus aprobării a fondului necesar acordării primei de vacanță s-a făcut din culpa pârâtei de rând 1 iar aceasta nu se poate prevala de propria culpă pentru a justifica neexecutarea obligațiilor asumate prin Contractele Colective de Muncă.
A condiționa plata primelor de vacanță (ca, de altfel, a oricăror drepturi salariale) de existența veniturilor angajatorului și a lăsa la latitudinea angajatorului cuprinderea acestor sume în buget a fost de natură a scoate raporturile de muncă din matca lor firească și a deschide calea abuzului.
În privința mențiunilor cuprinse în CCM unic județean la nivel de ramură învățământ 2008-2009, prelungit până la_, conform cărora "prima se acordă odată cu indemnizația de concediu și este egală cu un salariu de bază al angajatului, conform O.U.G. nr.146/2007";, această trimitere nu impietează asupra existenței dreptului la prima de vacanță, aceasta neavând decât scopul de a stabili un criteriu de cuantificare a primei.
De altfel, admițând că acest criteriu de cuantificare nu mai este valabil urmare a suspendării O.U.G. nr. 146/2007 prin legile succesive de aprobare a bugetului de stat, mai rămâne un criteriu de cuantificare, prevăzut de aceleași părți, respectiv ";un salariu de bază al angajatului";.
Pentru considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, tribunalul a constatat că în cauza dedusă judecății se angajează răspunderea contractuală a părții care nu și-a îndeplinit culpabil obligațiile contractuale.
De asemenea, în temeiul art. 161 alin. 4 teza finală din Codul muncii, primele datorate vor fi actualizate în funcție de indicele de inflație până la data efectivă a plății.
În temeiul art. 40 din HG 2192/2004, pârâtul C. J. C. a fost obligat să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale obiect al prezentei cauze.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul C. J. C.
solicitând respingerea acțiunii reclamantului față de recurent.
În motivarea recursului întemeiat s-a invocat excepția de ordine publică a lipsei calității procesuale pasive a C. ui J. C. .
S-a invocat art. 7 alin. 3, art. 167 alin. 1 și art. 170, alin.l din Legea învățământului nr. 84/1995.
Având în vedere faptul că fondurile salariale sunt asigurate din bugetul de stat, consideră că instituția recurentă nu poate fi chemată în judecată pentru a răspunde de modul în care suma distribuită prin bugetul de stat pentru salarizare este administrată, respectiv pentru modul în care sunt calculate salariile cadrelor didactice si personalului didactic auxiliar si administrativ. C.
J. Clui neavând atribuții în acest sens.
Pe fond se arată că între C. J. C. și personalul din învățământ nu există raporturi de muncă și nu poate fi angajată răspunderea juridică a instituției, cu atât mai mult cu cât acesta nu este răspunzător de încadrarea în gradul de salarizare și calculul salariilor personalului didactic. Cadrele didactice și personalul auxiliar și administrativ sunt angajații unităților de învățământ, care au personalitate juridică.
Unitățile de învățământ sunt subordonate M. ui Educației, Cercetării și Inovării prin intermediul Inspectoratelor Școlare.
Atribuțiile privind stabilirea salariilor, cu respectarea normelor legale, revine unităților de învățământ, care trebuie să aplice legislația în materie privind salarizarea personalului angajat. Așadar, C. J. C. nu are competențe în ceea ce privește încadrarea și calculul salariului personalului din învățământ.
S-a invocat art. 35 alin. 3 și 4 din HG nr. 2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat.
Prin art. 37 lit. g) din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ, părțile contractante au convenit ca personalul din învățământ să beneficieze de următoarele premii: "- o primă de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii", iar art. 59 alin. (3) din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pentru anii 2007-2010 prevede posibilitatea acordării unei prime de vacanță în raport de posibilitățile economico-financiare ale unității.
Reclamanții nu se încadrează în categoriile de personal care beneficiază prin lege de acordarea primelor de vacanță, iar Contractele colective de muncă invocate prevăd doar o vosibilitate și nu o obligație a unității școlare cu privire la acordarea acestor drepturi, posibilitate condiționată de existența fondurilor si în condițiile legii.
Potrivit prevederilor contractelor colective de muncă invocate, părțile contractante au convenit ca personalul din învățământ să beneficieze de premii sub forma unei prime de vacanță, din venituri proprii, în condițiile legii.
Cea de-a doua condiție prevăzută de text, aceea ca plata dreptului să se facă în condițiile legii, trimite în mod evident la prevederile legale imperative în materie, care raportat la segmentul de drept material relevant, se identifică cu cele ale Legii nr.128/1997, care nu stipulează niciun drept cu privire la plata primei de concediu, coroborate cu prevederile art. 12 din Legea nr. 130/1996, potrivit cărora contractele colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare, cu precizarea că prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturi a căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale. Reiese deci că părțile pot negocia acordarea dreptului la prime de vacanță.
Dispozițiile contractului colectiv de muncă la nivel de ramură restrâng acordarea acestei prime la instituțiile în care se realizează venituri proprii de către unitatea de învățământ. Această interpretare este susținută și de stipulațiile contractului colectiv de muncă la nivel național, care prevede la art. 59 alin. (3) că "prin contractele colective de muncă de la celelalte niveluri se poate stabili că,
în raport cu posibilitățile economico-financiare ale unității, pe lângă indemnizația de concediu, să se plătească și o primă de vacanță".
Este adevărat că, potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr.130/1996, contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior, însă în speță nu este încălcată această condiție, întrucât contractul colectiv de muncă la nivel de ramură nu diminuează posibilitatea de a se acorda prima de vacanță, așa cum este ea stabilită prin contractul colectiv de muncă la nivel național.
Totodată, menționează că plata retroactivă a primei de vacanță solicitată, nu se poate realiza motivat și de faptul că, în bugetul C. ui J. C. nu au fost prevăzute sume care să fie alocate în acest sens.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, Curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 157 alin. 2 din Codul muncii în forma anterioră republicării, sistemul de salarizare a personalului din autoritățile si instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale se stabilește prin lege, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative, iar art. 12 din Legea nr. 130/1996 prevedea că prin contractele colective de muncă nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale, însă legea specială referitoare la stabilirea sistemului de salarizare a reclamanților, respectiv Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic (în vigoare în perioada pentru care se solicită în cauză drepturile bănești), prin art. 50 alin. 12, conferă personalului didactic posibilitatea de a beneficia de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.
Față de dispozițiile speciale ale art. 50 alin. 12 din Legea nr. 128/1997, Curtea reține că art. 157 alin. 2 din Codul muncii, referitor la stabilirea prin lege a sistemului de salarizare a personalului din autoritățile și instituțiile publice, nu poate exclude stabilirea prin contractele colective de muncă a unor prime de vacanță în favoarea personalului didactic.
De asemenea, se mai reține că potrivit art. 146 din același act normativ, "în măsura în care prezentul statut nu dispune altfel, personalului didactic i se aplică celelalte dispoziții din legislația muncii";.
Prin dispozițiile art. 59 alin. 3 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 s-a statuat că prin contractele colective de muncă de la celelalte niveluri se poate stabili ca, în raport cu posibilitățile economico-financiare ale unității, pe lângă indemnizația de concediu, să se plătească și o primă de vacanță.
Așadar, contractul colectiv de muncă la nivel național aplicabil în perioada de referință prevede posibilitatea acordării prin contractele colective de muncă încheiate la nivel inferior a unei prime de vacanță, în raport de posibilitățile economico-financiare ale unității.
La data de 7 februarie 2008 a fost înregistrat la Direcția de Muncă și Protecție Socială a Județului C. Contractul Colectiv de Muncă Unic J. la nivel de Ramură Învățământ C. pe anii 2007-2008, prelungit până la_, care la art. 36 lit. g prevede că personalul din învățământ beneficiază de "o primă de vacanță, în condițiile legii. Prima se acordă odată cu indemnizația de concediu și este egală cu un salariu de bază al angajatului conform O.U.G. nr.146/2007";.
Curtea constată că prin prevederile Contractului Colectiv de Muncă Unic J. la nivel de Ramură Învățământ C. pe anii 2007-2008 dreptul la prima de vacanță nu a fost supus vreunei modalități (condiție ori termen), astfel că nu pot
fi reținute criticile recurentului referitoare la condiționarea acordării acestei prime de existența unor venituri proprii ale unității de învățământ angajatoare.
Potrivit prevederilor art. 8 alin. 2 din Legea nr. 130/1996, în vigoare în perioada de referință, contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.
În consecință, Curtea reține că prin contractele colective încheiate la un nivel inferior pot fi negociate clauze mai favorabile salariaților, astfel că, chiar dacă prin contractele colective de muncă încheiate nivel național și la nivel de ramură învățământ acordarea primelor de vacanță era condiționată de existența veniturilor proprii, în raport de prevederile legale menționate se impune a se da eficiență clauzei din contractul colectiv de muncă la nivel județean care cuprinde prevederi mai favorabile personalului din învățământ.
Prin urmare, având în vedere că dispozițiile art. 36 lit. g din Contractul Colectiv de Muncă Unic J. la nivel de Ramură Învățământ C. pe anii 2007- 2008 nu mai condiționează plata primei de vacanță de existența veniturilor proprii ale unităților școlare, Curtea apreciază că în mod corect a statuat instanța de fond că pentru anii școlari 2007-2008 și 2008-2009 membrii de sindicat reprezentați de reclamant sunt îndreptățiți la plata acestei prime.
În cauză, calitatea procesuală pasivă a recurentului pârât C. J. C. este justificată pentru anii școlari 2007 - 2008 și 2008 - 2009, prin prisma faptului că în cuprinsul dispozițiilor art. 17 alin. 3 din HG nr. 2192/2004, s-a stabilit că "Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale unităților de învățământ special se asigură din bugetul consiliului județean, respectiv al sectoarelor municipiului București, și din bugetul de stat.";
Neprevederea în bugetul a fondurilor necesare achitării drepturilor salariale solicitate de reclamanți și neîndeplinirea procedurii prealabile plății drepturilor (identificarea surselor, stabilirea criteriilor, negocieri ale partenerilor de dialog social) nu poate determina sistarea plății acestor drepturi salariale, atât timp cât ordonatorii principali de credite, în elaborarea bugetelor instituțiilor din subordine, au obligația de a respecta inclusiv dispozițiile legale care reglementează drepturile salariale ale angajaților.
De altfel, acest aspect aparține etapei executării hotărârii, neputând fi opusă drepturilor de natură salarială ale reclamanților, care au caracter pur și simplu, nedepinzând de o atare pretinsă condiție suspensivă.
În ceea ce privește anul școlar 2006-2007, Curtea notează că obligația plății și a alocării drepturile salariale pretinse de către reclamanți subzistă exclusiv în sarcina unității de învățământ angajatoare, recurentul pârât neavând calitate procesuală pasivă cu privire la alocarea acestora pentru perioada menționată.
Astfel, se constată că intenția părților semnatare a Contractului colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ pentru anii 2005-2006, contract prelungit ulterior și pentru perioada 2006-2007, a fost în sensul acordării primei de vacanță "din veniturile proprii"; ale unității de învățământ, astfel că în acest context obligarea recurentului la alocarea sumelor pretinse și pentru anul școlar 2006-2007 este lipsită de orice fundament legal.
Pentru aceste considerente, apreciind că motivele de recurs sunt parțial întemeiate, Curtea urmează ca, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și ale art. 312 alin. 1 C.proc.civ., să admită în parte recursul pârâtului C. J.
C. și să modifice în parte sentința atacată, în sensul înlăturării dispoziției de obligare a acestui pârât la alocarea fondurilor necesare pentru plata primei de concediu aferente anului școlar 2006-2007. Va menține restul dispozițiilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite în parte recursul declarat de pârâtul C. J. C. împotriva sentinței civile nr. 12452 din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr._ *, pe care o modifică în parte în sensul că înlătură dispoziția de obligare a pârâtului la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale aferente perioadei 2006-2007.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 29 mai 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S. -C. B. I. -R. M. C. M.
GREFIER
G. C.
Red. S.C.B.
Dact. V.R./2ex. _
Jud. fond: Roxana-M. Vereș
