Decizia civilă nr. 3489/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 3489/R/2013
Ședința publică din 16 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. D. JUDECĂTOR: I. -R. M. JUDECĂTOR: D. G. GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC V. -TEL SRL împotriva sentinței civile nr. 13518 din 13 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe reclamantul intimat F. DAN N., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prezenta cauză a fost suspendată în temeiul prevederilor art. 242 alin. 1 pct. 2 Cod proc. civ., din lipsa părților, la data de 20 mai 2013.
De asemenea, se constată că la data de 02 iulie 2013, reclamantul intimat
F. Dan N. a formulat cerere de repunere a cauzei pe rol.
Totodată, se constată că prin cererea de repunere pe rol reclamantul intimat F. Dan N. a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
Curtea admite cererea formulată de reclamantul intimat F. Dan N., dispune repunerea cauzei pe rol și, constatând recursul în stare de judecată, reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.13518 din_, pronunțată de TRIBUNALUL CLUJ în dosarul nr._, a fost admisă acțiunea formulată de către reclamantul F. DAN N., în contradictoriu cu pârâta S.C. V. - TEL S.R.L..
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 4000 lei reprezentând drepturile salariale și indemnizațiile aferente perioadei martie - aprilie 2010.
A fost respinsă cererea privind plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul a fost angajat al societății pârâte în baza contractului individual de muncă nr. 1309/_, în funcția de inginer constructor instalații, având prevăzut un salariu de bază lunar brut de 1.200 lei.
Conform contractului individual de muncă, pârâta era obligată să-i achite reclamantului salariul de bază lunar convenit, corespunzător timpului lucrat. Potrivit dispozițiilor Codului Muncii, drepturile salariale cuvenite personalului se
1
plătesc înaintea oricăror obligații ale societăți, iar acestea nu pot face obiectul unor rețineri decât în cazurile și în condițiile prevăzute de lege. Potrivit art.159, alin 1 și 2 C. Muncii salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă, fiecare salariat având dreptul la un salariu pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă.
Conform prevederilor art. 168, alin. 1 C. Muncii, plata salariilor se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
În conformitate cu dispozițiile art.272 C. Muncii, angajatorului îi revine sarcina probei în situația litigiilor de muncă. Pârâta a depus la dosarul cauzei state de plată și centralizatoare privind plata salariilor (f.8-12), însă niciunul din înscrisuri nu poartă semnătura reclamantului, fapt care să ateste încasarea sumelor de către acesta. În situația prevăzută de art. 166, alin. 2 C. Muncii, respectiv plata salariului prin virament bancar, pârâta avea obligația de a depune documente justificative, respectiv ordin de plată, în vederea confirmării alimentării contului reclamantului.
Raportat la toate aceste considerente, instanța a admis acțiunea și a obligat pârâta să plătească reclamantului drepturile salariale și indemnizațiile cuvenite pe perioada martie - aprilie 2010, în cuantum total de 4.000 lei.
Cu toate că reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, iar aceasta este parte căzută în pretenții, potrivit art. 274 C. proc. Civ, instanța a respins cererea privind plata cheltuielilor de judecată întrucât reclamantul nu a dovedit ocazionarea acestora.
Împotriva acestei hotărâri, pârâta S.C. V. Tel SRL a declarat recurs prin care a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului, pârâta a susținut că i-a calculat reclamantului drepturile salariale până la data de_, când au încetat raporturile de muncă prin acordul părților în baza art.55lit. b din Codul muncii.
Dovada plății drepturilor salariale o reprezintă, în opinia pârâtei, conform art.168 alin.1 și art.166 alin.2 Codul Muncii, înscrisurile care atestă efectuarea viramentului în conturile bancare ale reclamantului.
Salariul lunar brut al reclamantului a fost de 1200 de lei brut, nefiind convenită plata unei indemnizații de 800 de lei lunar.
Reclamantul F. Dan și-a exprimat poziția procesuală
prin cererea de repunere a cauzei pe rol, în urma suspendării dispuse conform art.242 alin.1 pct.2 C.pr.civ., susținând că nu i s-au plătit drepturile salariale.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel reține următoarele:
Deși pârâta susține a plătit drepturile salariale cuvenite reclamantului prin virament bancar efectuat în conturile deschise pe numele reclamantului la două unități bancare, sens în care invocă înscrisurile depuse în fața primei instanțe, Curtea de Apel constată că în realitate înscrisul intitulat "situația veniturilor salariale obținute de F. Dan N. pe anul 2010"; (fila 8 fond) nu reprezintă un ordin de plată care să probeze stingerea obligației pârâtei.
Această situație nu poate fi asimilară statelor de plată, deoarece nu este semnată de către reclamant, contrar exigențelor art.163 alin.1 din Codul muncii (în forma în vigoare în anul 2010) care limitează probațiunea în ceea ce privește plata salariului la statele de plată semnate și la documentele justificative care demonstrează efectuarea plății către salariat.
În ultima categorie nu intră "situația " întocmită de pârâtă și nesemnată de reclamant, neavând semnificația de document justificativ.
2
Prin urmare, Curtea de Apel împărtășește soluția primei instanțe sub aspectul obligării pârâtei la plata către reclamant a drepturilor salariale corespunzătoare salariului brut lunar de 1200 de lei pentru 2 luni.
Cu toate acestea, este întemeiată critica pârâtei privind lipsa unui temei legal sau contractual de plată către reclamant a unei indemnizații lunare de 800 de lei.
Astfel, deși în contractul individual de muncă (fila 4 al dosarului Tribunalului B. ) este completată lit. j (salarizare), pct.2 lit. b (alte elemente constitutive sau indemnizații) cu cuvântul "DA";, nu este precizat cuantumul corect (în sumă sau în procent) al indemnizației.
Contractul de muncă nu cuprinde niciun element care să facă posibilă determinarea cuantumului indemnizației, iar statele de plată nesemnate de la dosar (filele 10 și 12 fond), chiar interpretate în contra pârâtei, nu reflectă obligația acesteia de plată a unei indemnizații. În atare situație, clauza neclară privind indemnizația trebuie interpretată în favoarea debitorului, conform art.983 Cod Civil, având în vedere că nu se poate verifica susținerea salariatului că beneficiază de o indemnizație de 800 de lei, așadar 2/3 din salariul de bază brut lunar.
Însuși cuantumul indemnizației pretinse de reclamant în raport de salariul de bază pune sub semnul îndoielii existența unei obligații a pârâtei de plată a sumei, considerată ca element constitutiv al salariului, având în vedere că nici sporurile acordate în mod obișnuit salariaților de către angajator nu depășesc 50% și, aceasta, în cazuri excepționale.
Prin urmare, Curtea de Apel constată că nu s-a făcut dovada cuantumului indemnizației pretinse de reclamant, ceea ce o lipsește de caracter cert, determinat și determinabil și nu poate genera în sarcina pârâtei obligația corelativă de plată.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de apel în temeiul art.312 alin.3 raportat la art.304 pct.9 C.pr.civ., va admite în parte recursul, va modifica în parte hotărârea în sensul diminuării la 2400 de lei (2 x 1200 lei/lunar) cuantumul drepturilor salariale brute datorate de pârâtă reclamantului F. Dan. Vor fi menținute celelalte dispoziții ale hotărârii.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de pârâta SC V. -TEL SRL împotriva sentinței civile nr. 13518 din_ a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr._, pe care o modifică în parte în sensul că diminuează la 2400 de lei, cuantumul drepturilor salariale brute datorate de pârâtă reclamantului F. DAN N. .
Menține celelalte dispoziții. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S. D. I. -R. M. D. G.
Red.S.D./S.M.D.
2 ex./_ Jud.fond.Roxana Veres
GREFIER
C. M.
3
