Decizia civilă nr. 3594/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 3594/R/2013
Ședința publică din 23 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: L. D. JUDECĂTOR: D. G. JUDECĂTOR: S. D. GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. N. DE CĂI F. SA B. - S. C. R. DE E. I. și R. CF C. împotriva sentinței civile nr. 7629 din 30 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe reclamantul intimat SS C.
B. C. D. D. C. S. R. C. C., și pe pârâta intimată C. N. DE C. F. "C. " SA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată prin memoriul de recurs pârâta recurentă a solicitat judecarea în lipsă, în conformitate cu art. 242 C.pr.civ.
Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 7629 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._, s-a luat act de renunțarea la judecată în privința membrei de sindicat B. R. M. .
A fost respinsă ca neîntemeiată excepția prescripției extinctive cu privire la drepturile solicitate pentru anii 2007-2008 și s-a respins acțiunea în această privință ca prescrisă.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamantul SS C.
2006 CT 2 D. în contradictoriu cu pârâta C. N. DE CĂI F. " C. "; S.A, în numele membrilor de sindicat: M. V., S. T. C., T. I. V., B. L. J., C. E. D., M. P. G., P. G. C., M. A.
, M. M. C. a, C. D. R., B. S., C. V., T. A. F., D.
N., J. A., R. N. M., M. I., D. L. O., B. S. G., M.
V. G., T. C. E., C. V., I. V., P. I., C. A. D. ,
M. D., R. L. G., H. I. C., B. M. V., P. F. D., M. V.
, R. D. L., S. Z., C. N., B. I. G., P. N. G., P. D.
M. ela, P. M., R. F. R., C. N., V. C., O. I. .
A fost obligată pârâtă să plătească salariul suplimentar, prevăzut de art. 32 din contractul colectiv de muncă la CN C. SA, pentru anii_, în cuantumul salariului de bază de încadrare din luna decembrie a anului respectiv, membrilor de sindicat în numele cărora s-a formulat acțiunea.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Cu privire la membra de sindicat B. R. M., în temeiul art. 246 din codul de procedură civilă instanța a luat act de renunțarea la judecată.
Excepția prescripției extinctive a fost respinsă ca neîntemeiată întrucât termenul de prescripție a fost întrerupt, conform art. 16 lit. a alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, prin recunoașterea acestor drepturi efectuată prin procesul verbal al comisiei mixte sindicat patronate din data de_ (filele 11-16).
Este cu totul irelevant dacă acest proces verbal face sau nu parte din contractul colectiv de muncă și care era obiectul întâlnirii în urma căreia s-a întocmit procesul verbal. Ceea ce este important este că prin acest proces verbal s-a efectuat o recunoaștere a datoriei ceea ce atrage întreruperea prescripției extinctive conform textului de lege menționat anterior.
Pe fond instanța a constatat că acțiunea este întemeiată întrucât drepturile solicitate de reclamant izvorăsc din contractul colectiv de muncă, fiind o recompensă a muncii prestate de angajat, iar acordarea acestor drepturi nu poate să fie influențată de situația financiară a pârâtei.
Pentru repararea prejudiciului cauzat membrilor de sindicat în numele cărora a fost formulată acțiunea prin întârzierea la plată instanța a dispus actualizarea cu rata inflației a sumelor la plata cărora a obligat-o pe pârâtă.
În consecință, instanța a admis acțiunea, în temeiul art. 39 alin. 1 lit. a din Codul muncii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C. N. DE CĂI F. SA B. - S. C. R. DE E. I. și R. CF C.,
solicitând admiterea recursului și în urma rejudecării în fond, respingerea acțiunii formulată de către S. SCB CT 2 D., ca tardivă, nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului s-a arătat că pretenția intimatului reclamant formulată în numele salariaților nominalizați, la plata <salariului suplimentar> prevăzut de art. 32 din CCM pentru anii 2007, 2008 și 2009 este tardivă întrucât aceste pretenții exced termenul general de prescripție de trei ani.
Recurenta a precizat că procesul verbal încheiat în_ de o parte a sindicatelor cu patronatul nu poate modifica <legea pârtilor> care este, CCM 2007/2008, respectiv că părțile nu au căzut de acord, voința acestora nu s-a întâlnit, astfel încât procesul verbal încheiat în_ nu poate fi invocat ca fiind asimilat contractului colectiv și, deci, ca întrerupător al cursului prescripției de trei ani, părțile nestabilind nimic de comun acord în acel proces-verbal.
Referitor la fondul cauzei, s-a arătat că pretențiile intimatului reclamant la plata salariului suplimentar pe anii_ nu sunt justificate întrucât CNCF
SA nu a avut venituri corespunzătoare acoperirii tuturor cheltuielilor, înregistrând pierderi pe anii 2008 și în continuare, având plați restante la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, ceea ce a împiedicat-o să acorde al 13-lea salariu sau orice alte sume de aceasta natura suportate din fondul de salarii.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel reține următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 201 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit. Întrucât cursul prescripției drepturilor solicitate de intimat pentru membrii săi de sindicat a început să curgă sub
imperiul Decretului nr. 167/1958, acesta este actul normativ care guvernează raporturile dintre părți.
Recunoașterea dreptului, cauză de întrerupere a cursului prescripției prevăzută de art. 16 din Decretul nr. 167/1958, pentru a produce efect întreruptiv trebuie să fie voluntară, să fie neîndoielnică (certă, neechivocă), să fie pură și simplă (neafectată de vreo condiție și nici însoțită de vreo rezervă din partea autorului ei) și să fie formulată înăuntrul termenului de prescripție.
Examinând condițiile enunțate prin raportare la conținutul Procesului verbal al ședinței comisiei mixte patronat-sindicate încheiat în data de_ (filele 11-16 dosar fond), Curtea reține în primul rând că, fiind un act juridic unilateral, recunoașterea nu trebuie să fie acceptată de creditor, respectiv sindicat, astfel încât, din această perspectivă, este lipsit de relevanță faptul că părțile semnatare ale procesului verbal menționat nu au ajuns la o înțelegere cu privire la litigiile aflate pe rolul instanțelor de judecată privind drepturile prevăzute de Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate al recurentei.
În consecință, pentru a se putea determina dacă a existat o recunoaștere a drepturilor care fac obiectul prezentei cauze din partea recurentei, trebuie să se analizeze poziția acesteia în cadrul întâlnirii cu sindicatele din_ . Astfel, așa cum rezultă din procesul-verbal menționat anterior, C. N. de Căi F. C. SA B. a propus la întâlnirea cu sindicatele din_: suspendarea la solicitarea reclamanților a judecării tuturor proceselor în cauzele aflate pe rolul instanțelor pe o durată de o lună și jumătate; suspendarea executărilor silite; întocmirea (în termenul de o lună și jumătate) de tabele nominale în care să se evidențieze categoriile de drepturi prevăzute de contractul colectiv de muncă, cuantumul acestora și situația fiecărui salariat referitoare la plata acestor drepturi; acordarea unui termen de grație de 1 an privind plata sumelor cuantificate conform tabelelor menționate anterior; după expirarea termenului de grație, plata eșalonată a sumelor se va face pe o perioadă de trei ani. De asemenea, în cuprinsul procesului verbal se menționează că intimata C. N. de Căi F. C. SA B. "recunoaște drepturile salariale restante prin
întocmirea tabelelor nominale prezentate mai sus";.
Drept urmare, Curtea constată că intimata C. N. de Căi F. C. SA B. a condiționat recunoașterea drepturilor salariale prevăzute de contractul colectiv de muncă de întocmirea tabelelor nominale care să conțină drepturile ce i se cuvine fiecărui salariat, iar întocmirea acestor tabele a condiționat-o de suspendarea judecării cauzelor aflate pe rolul instanțelor de judecată, de acordarea unui termen de grație pentru plata drepturilor, plată care trebuia eșalonată pe parcursul a trei ani. Așadar, având în vedere circumstanțele în care a fost realizată recunoașterea nu se poate reține că aceasta a fost pură și simplă, ea fiind în mod evident afectată de condiții, care, de altfel, nici nu s-au îndeplinit întrucât tabelele care să evidențieze drepturile salariale pentru fiecare angajat nu au fost întocmite.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că intimata C. N. de Căi F. C. SA B. nu a recunoscut drepturile care fac obiectul prezentei cauze prin semnarea Procesului verbal al ședinței comisiei mixte patronat- sindicate încheiat în data de_, prima instanță apreciind eronat în mod contrar. De asemenea, având în vedere data promovării acțiunii (_ ) și data la care erau scadente drepturile salariale solicitate (respectiv anul următor celui pentru care se solicită salariul suplimentar), Curtea reține că acțiunea reclamantului având ca obiect acordarea salariului suplimentar pentru anul 2007 este prescrisă, termenul de 3 ani prevăzut de art. 268 alin. 1 lit. c din Codul muncii fiind împlinit la data înregistrării acțiunii.
Referitor la fondul cauzei (respectiv acordarea salariului suplimentar pentru anii 2008 și 2009), Curtea apreciază că aspectele invocate de către recurentă privind lipsa fondurilor necesare plății acestor drepturi salariale, nu pot fi reținute ca justificare pentru neexecutarea acestor obligații contractuale.
Critica recurentei în sensul că obligația sa de a achita drepturile pretinse era condiționată de încadrarea în buget, este nefondată și pentru că în Contractul colectiv de muncă părțile nu au inserat nici o clauză în care să limiteze sau condiționeze drepturile de ajutor material cuvenite, iar prin aceste contracte nu s-a derogat de la legile care interesează ordinea publică sau bunele moravuri, susținerile recurentelor în acest sens fiind de asemenea nefondate.
În plus, pârâtele aveau obligația să respecte contractele colective de muncă și nu pot să își invoce propria culpă pentru a se exonera de obligațiile care le incumbă din executarea acestui contract. Recurenta avea posibilitatea să negocieze și să încheie acte adiționale ale contractului colectiv de muncă în scopul de a înlătura obligația de plată a unor drepturi de natură salarială, dacă constata că se află în imposibilitate obiectivă de a le achita.
De altfel, chiar condiționarea pe care o invocă cu privire la încadrarea în bugetele de venituri și cheltuieli este de natură a evidenția culpa recurentei, deoarece putea anticipa necesitățile pe care le avea în raport de toate drepturile salariale negociate și trebuia să își stabilească bugetul de venituri și cheltuieli, astfel încât să își execute toate obligațiile.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, reținând incidența în cauză a motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea urmează ca în temeiul art. 312 alin. 1 și 3 Cod procedură civilă să admită în parte recursul declarat de pârâta C. N. DE CĂI F. SA B. - S.
C. R. DE E. I. și R. CF C. împotriva sentinței civile nr. 7629 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._, care va fi modificată în parte în sensul că se va respinge ca prescrisă acțiunea reclamantului SS C. B. 2006 CT 2 D. având ca obiect acordarea salariului suplimentar pentru anul 2007.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Admite în parte recursul declarat de pârâta C.
N.
DE CĂI F. SA
B.
- S. C. R. DE E. I.
și R.
CF C. împotriva
sentinței civile nr. 7629 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr. _
, pe care o modifică în parte în sensul că respinge ca prescrisă acțiunea reclamantului SS C. B. 2006 CT 2 D. având ca obiect acordarea salariului suplimentar pentru anul 2007.
Menține celelalte dispoziții. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 23 septembrie 2013.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
L. D.
D.
G.
DS
GREFIER,
C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./ _
Jud.fond: B. G. Z.
