Decizia civilă nr. 3624/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 3624/R/2013
Ședința publică din data de 24 septembrie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: I. T.
Judecători: N. M.
D. C. G. Grefier: S. - D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta S.C. "R. C. ";S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 8685 din 20 mai 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._ privind și pe reclamanta P. ANA- M. I., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul pârâtei recurente, domnul avocat Gaziuc V. Todor din cadrul Baroului C., cu împuternicire avocațială la dosar și reprezentantul reclamantei intimate, domnul avocat Nueleanu Constantin R. cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind reclamanta intimată.
P. edura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termenul lega, a fost comunicat cu reclamanta intimată și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin întâmpinarea înregistrată la data de 12 august 2013, reclamanta intimată a solicitat respingerea recursului și obligarea pârâtei recurente la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
Reprezentantul pârâtei recurente depune la dosar o adresă prin care face dovada faptului că reclamanta intimată a fost invitată la sediul societății pentru a ridica drepturile salariale, precizând că plicul s-a întors neridicat, acesta fiind depus în prezent la un alt dosar, respectiv la dosarul de contestație la executare.
Reprezentantul pârâtei recurente precizează că suma datorată reclamantei intimate a fost consemnată la dispoziția reclamantei intimate, în temeiul prevederilor art. 720 C.pr.civ, până la pronunțarea contestației la executare.
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul reclamantei recurente solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței atacate și rejudecând cauza pe fond, respingerea pretențiilor intimatei, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul reclamantei intimate susține motivele depuse în scris prin întâmpinare, solicitând respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâtei recurente depune la dosar chitanța în original care atestă plata onorariului avocațial.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 8685 din 20 mai 2013 a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._, a fost admisă în parte acțiunea formulată și
precizată de reclamanta P. ANA-M. I. în contradictoriu cu pârâta S.C. R.
C. S.R.L. C. -N. și a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de
566 lei net reprezentând drepturile salariale aferente perioadelor 02 - 10 februarie 2012 și 01 - 20 aprilie 2012, actualizate prin aplicarea dobânzii legale, calculată de la data scadenței și până la plata integrală.
A fost respinsă cererea privind plata drepturilor salariale aferente perioadei de preaviz.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale, reprezentând onorariu avocațial.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Potrivit contractului individual de muncă nr. 107/_, reclamanta a fost angajata pârâtei pe perioadă nedeterminată, începând activitatea la data de _
, perioada de probă fiind de 90 de zile calendaristice, iar perioada de preaviz în cazul concedierii fiind de 20 de zile lucrătoare. Salariul de bază lunar brut stabilit de părți a fost de 750 lei pentru o normă întreagă de 8 ore/zi, respectiv 40 de ore/săptămână.
Conform cererii reclamantei adresată pârâtei, reclamanta a solicitat aprobarea unei perioade de acomodare de 9 zile în unitatea pârâtei.
La dosar nu s-a depus o dovadă a aprobării cererii formulate de către reclamantă.
Prin urmare, conform probelor mai sus menționate, data începerii activității reclamantei a fost_ iar încetarea activității a avut loc în perioada de probă de 90 de zile.
Conform art. 31 alin.3 din Codul Muncii, pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta fără preaviz, exclusiv printr-o notificare scrisă, fără a fi necesară motivarea măsurii încetării contractului de muncă, iar conform art. 75 alin.2 din Codul Muncii, în cazul încetării de muncă pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, nu se acordă o perioadă de preaviz.
Contractul individual de muncă al reclamantei a încetat în data de_, reclamanta neprimind o notificare scrisă ci fiind înștiințată telefonic cu privire la faptul încetării raportului de muncă, instanța a apreciat că recunoașterea luării la cunoștință a acestui fapt determină concluzia că reclamantei nu i s-a produs o vătămare atâta timp cât, potrivit legii, nu era necesară motivarea măsurii și nici acordarea unei perioade de preaviz iar cunoașterea de către reclamantă a măsurii încetării raportului de muncă a asigurat aducerea la îndeplinirea scopului normei referitoare la înștiințarea angajatului.
În consecință, pârâta nu datorează reclamantei salariul aferent unei perioade de 20 de zile lucrătoare corespunzătoare unei perioade de preaviz întrucât raportul de muncă a încetat în perioada de probă convenită de părți.
Pârâta nu a făcut dovada plății drepturilor salariale către reclamantă conform art. 168 din Codul Muncii, coroborat cu art.272 din Codul Muncii, prin urmare, perioada pentru care a fost obligată la plata salariului este 02-_ și 01-_, salariul urmând a fi actualizat prin aplicarea dobânzii legale calculată de la data scadenței si până la data plății.
În baza art. 274 alin.1 si alin.3 din Codul Muncii, pârâta căzută în pretenții a fost obligată să plătească reclamantei suma de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale, reprezentând onorariul avocațial, suma menționată rezultând ca urmare a valorii pricinii și muncii prestate de către avocat, respectiv a administrării probei cu înscrisurile si cu interogatoriul pârâtei, precum si a necesității prezentării la trei termene de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta
, solicitând modificarea în parte a sentinței și rejudecând, respingerea cererii de obligare la plata cheltuielilor de judecată și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare arată că prin întâmpinarea depusă la fondul cauzei, nu s-a opus la admiterea în parte a acțiunii reclamantei, perioada în care reclamanta a prestat activitate pe bază de contract corespunzând aproximativ cu cea indicată în cererea de chemare în judecată.
S-a oferit să achite drepturile salariale către intimata-reclamantă, dar aceasta nu s-a prezentat să le ridice, având pretenții mai mari decât valoarea serviciilor prestate în baza contractului, și probabil, întrucât relația contractuală s-a întrerupt ca urmare a unor lipsuri în gestiunea intimatei-reclamante.
Obligarea la plata cheltuielilor de judecată este nelegală în raport de prevederile art. 274 și 275 C.pr.civ. întrucât recurenta nu a căzut în pretenții.
În septembrie 2012 a primit de la Cabinet Avocat Nueleanu o notificare din partea intimatei, comunicată prin poștă cu scrisoare recomandată și nu cum prevede legislația în vigoare, fără a avea atașată o împuternicire avocațială, ca să își dea seama că solicitarea este făcută chiar în numele fostei angajate a acesteia.
Obligarea la plata cheltuielilor de judecată este nejustificată, litigiu fiind născut doar ca urmare a pretențiilor exagerate a intimatei-reclamante.
Nu solicită cheltuieli de judecată în recurs.
Prin întâmpinare, intimata
a solicitat respingerea recursului și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în recurs (onorar avocațial).
În motivare arată, în esență, că sunt întrunite elementele unor infracțiuni în raport de răspunsul la interogatoriu al pârâtei și de neexecutarea hotărâri judecătorești, că intimata preferă viramentul bancar, existând posibilitatea de a fi victima unor acte de violență în cazul în care s-ar prezenta personal pentru a i se achita sumele restante; că nu s-au depus în original dovezile privind plata onorariului avocațial la fond, neexistând practic o plată. Se mai subliniază că recurenta nu a recunoscut pretențiile reclamantei, opunându-se acordării dobânzii la sumele neplătite, așa cum rezultă din întâmpinarea depusă în fond.
Codul civil se referă ia recunoașterea pretențiile reclamantului și NU recunoașterea parțială a pretențiilor reclamantului. În plus, recurenta a fost pusă în întârziere.
Faptul comunicării notificării este probat, notificarea a fost trimisă de intimată care a SEMNAT-O, nefiind necesară nici o împuternicire avocațială, fiind indicat contul acesteia.
Cheltuielile de judecată sunt justificate, având în vedere că nu s-a putut soluționa amiabil prezentul litigiu. Punerea în întârzierea era făcută de drept chiar în lipsa notificării. Între părți există un contract de muncă cu scadența obligației de plată a salariului, ori este evidentă încălcarea acestui contract cât și termenul de plată a salarului prevăzut în acesta. Prin urmare punerea în întârziere operează și în temeiul contractului de muncă coroborat cu dispozițiile codului muncii. Sunt nereale inclusiv datele de identificare. Sediul declarat la ORC ca fiind pe str. E. Zola nr.2 ap. 10 nu există în fapt, tocmai pentru a se prevala de vicii de procedură în demersurile judiciare și extrajudiciare îndreptate împotriva firmei.
În drept, a invocat prevederile art.166 al.2 Codul Muncii, art. 166 alin.4 și art. 272 C. muncii.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și a apărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare.
Practic, singurul motiv de recurs vizează cheltuielile de judecată.
Or, se constată că deși este reală recunoașterea parțială a pretențiilor reclamantei, în cuprinsul întâmpinării depuse la fond, acest fapt nu este de natură a exonera de culpa procesuală pe pârâtă, în condițiile în care anterior pornirii litigiului, fusese notificată de reclamantă pentru aceste restanțe salariale și în plus, în materie de salariu, angajatorul este de drept în întârziere, potrivit prevederilor art. 166 alin. 1 Codul muncii republicat, plata salariului fiind cel puțin lunară.
Ca urmare, neachitarea la scadență a drepturilor salariale îl pune în întârziere pe debitor, fără a fi necesară vreo altă formalitate, astfel încât recunoașterea caracterului datorat al salariului în cadrul litigiului pornit pe marginea acestei obligații contractuale nu îl absolvă de culpa procesuală de a fi declanșat litigiul prin omisiunea achitării de bună voie a salariului anterior procesului.
Nu este eficient nici argumentul conform căruia recurenta și-a manifestat disponibilitatea de a achita drepturile salariale către intimată, în condițiile în care, în cuprinsul notificării trimise de aceasta angajatorului, a fost indicat expres contul său personal, astfel încât plata putea fi făcută în cont, dacă se dorea acest lucru. Invocarea de către recurentă a incertitudinii cu privire la faptul dacă această notificare a fost cu adevărat emisă de reclamantă și dacă nu cumva a fost emisă de către avocatul acesteia, în mod clandestin, nu este nici ea eficientă, întrucât, cum corect subliniază recurenta, această notificare poartă semnătura reclamantei, iar nu a avocatului, acesta din urmă atestând doar faptul redactării, astfel încât nu este înlăturată în acest mod culpa procesuală a pârâtei recurente.
Ca atare, urmează a se dispune respingerea recursului.
Căzând în pretenții în recurs, recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată aferente acestei căi de atac, în cuantum de 350 lei, cuantum rezultat ca urmare a reducerii onorariului achitat de către intimata reclamantă, însumând 2000 lei, raportat la prevederile art. 274 alin. 3 C.proc.civ., luând în considerare valoarea pricinii.
Văzând dispozițiile art. 312 alin. 1 C.proc.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta S.C. R. C. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 8685 din 20 mai 2013 a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimatei P. ANA-M. I. suma de 350 lei, cheltuieli de judecată în recurs, parțiale.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 24 septembrie 2013.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
I. T.
M.
N.
D. C. G.
Red.I.T./S.M.
2 ex./_ Jud.fond. I. P.
GREFIER,
S. - D. G.
