Decizia civilă nr. 3830/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 3830/R/2013
Ședința publică din data de 2 octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. -C. B. JUDECĂTORI: I. -R. M.
C. M.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtele S. N. DE T.
F. C. "C. C. "; SA - S. DE T. F. DE C. C. și S. N. DE T. F. C. "C. C. "; SA B. împotriva sentinței civile nr. 729 din 10 mai 2013, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._, privind și pe reclamantul intimat S. L. ȘI I. AL M. D. R. DE LS M., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 25 septembrie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar din partea reclamantului intimat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului și judecarea în lipsă.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare, având în vedere că și prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 729 din_ a T. ui Maramureș, pronunțată în dosarul nr._, a fost respinsă excepția prescripției dreptului la acțiune a pârâtei S. N. de T. F. C. "C. C. "; SA B., invocate de acesta prin întâmpinare.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul S. L. și I. al M. F. i din Remisa de LS M. în contradictoriu cu pârâta S. N. de T. F. C. "C. C. "; SA B. și în consecință:
A fost obligată pârâta să plătească reclamanților, membri de sindicat: Benta SS, Bocicorec L., Boiciuc M., Borca Patru, C. S., Coman I., Coșa G., Cuciurean N., Dubiuc V., Galben I., Gubini G., Glavatchi
S., Harini D., Hotico I., Hrin N., Levay Eugen, Lupșac V., Lupșac Volodea, Michnea Petru, Mircea Dragoș, N. Grigore, Neamț C., O. V., Peter V., Plaier Tiberiu, P. V. III, P. V. IV, Rahovan M., R. neac Ș., Sacalos N., Tomsa I., Turc I., Urdas S., Vida S., M. Petru, drepturile salariale calculate la salariul de bază minim brut de 700 lei stabilit la nivelul ramurii transporturi (valabil din data de_ ) pentru perioada_ -_, în funcție de salariul de încadrare al fiecăruia, în conformitate cu
legislația, în conformitate cu legislația muncii și cu Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură T. uri valabil pentru anii 2008-2010.
A fost obligată pârâta să plătească fiecărui reclamant pentru perioada _
-_ diferența dintre drepturile salariale de care au beneficiat, corespunzător salariului de încadrare avut, care a fost calculat prin luarea în considerare a salariului de bază minim brut de 570 lei corespunzător clasei 1 de salarizare cu aplicarea coeficientului de ierarhizare și drepturile salariale de care ar fi trebuit să beneficieze, calculate la salariul de încadrare avut pentru o valoare a salariului minim brut de 700 lei corespunzător clasei 1 de salarizare cu aplicarea coeficientului de ierarhizare corespunzător clasei de salarizare avute și sporurile aferente.
A fost obligată pârâta să plătească fiecărui reclamant pentru perioada _
-_ (începând cu data de_ salariul de bază minim brut a fost majorat la 600 lei conform act adițional 106/90/_ la CCM) diferența dintre drepturile salariale de care au beneficiat, corespunzător salariului de încadrare avut, care a fost calculat prin luarea în considerare a salariului de bază minim brut de 600 lei corespunzător clasei 1 de salarizare cu aplicarea coeficientului de ierarhizare și drepturile salariale de care ar fi trebuit să beneficieze, calculate la salariul de încadrare avut pentru o valoare a salariului minim brut de 700 lei corespunzător clasei 1 de salarizare cu aplicarea coeficientului de ierarhizare corespunzător clasei de salarizare avute și sporurile aferente.
Pârâta a fost obligată la plata sumelor de bani actualizate cu indicele de inflației la data plății.
A fost respinsă cererea de acordare a dobânzii legale aferente acestor
sume.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Reclamanții au solicitat drepturi salariale aferente perioadei_ -_ ,_ -_ fiind aplicabile prevederile art. 268 al. 1 lit. c) Codul muncii potrivit cărora termenul de prescripție este de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune. Drepturile bănești sunt solicitate începând cu_ iar acțiunea a fost
înregistrată la_ în termenul de prescripție de 3 ani.
Așa fiind excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârât a fost respinsă ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut:
Conform Contractului colectiv de muncă Unic la Nivel de Ramură T. uri nr. 722 pe anii 2008-2010, art. 41 al. 3 lit. a), salariul de bază minim brut la nivelul ramurii transporturi, valabil din data de_ și negociat pentru un program complet de lucru de 170 ore medie/lună, este de 700 lei, adică 4,12 lei/oră, salariul fiind stabilit fără alte sporuri, adaosuri sau indemnizații incluse în acesta. Litera b) a art. 41 prevede că părțile implicate în negocierile colective la nivel de grup de unități și unitate, vor lua ca bază de la care pornesc negocierile valoarea salariului de bază minim brut la nivel de ramură transporturi, stipulate la art. 41 pct. 3 lit. a), pentru stabilirea salariului de bază minim brut la nivelul respectiv, adică de 700 lei și nu 570 lei, pentru perioada_ -_, respectiv 600 lei, pentru perioada_ -_, iar stabilirea salariilor de bază minime brute pentru fiecare categorie de salariați vor fi adoptați coeficienți minimi de ierarhizare stabiliți la art. 41 (1) din prezentul Contract colectiv de muncă.
Aceste prevederi contractuale nu au fost aplicate de către aceasta, pe motiv că nu are obligația de a aplica prevederile din contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură de T. uri pe anii 2008-2010.
Clauzele contractuale enunțate nu condiționează acordarea acestor drepturi de preluarea lor în contractul colectiv de muncă, încheiat la nivel de unitate fiind, în modul de redactare, imperative pentru angajator, după cum
prevăd dispozițiile art. 3 din CCM unic la nivel de ramură transporturi pe anii 2008-2010: (1) Clauzele acestui contract colectiv de muncă la nivel de ramură transporturi produc efecte pentru toți salariații încadrați în unitățile de transporturi și activități conexe din țară, indiferent de structura capitalului acestora. (3) În cazul în care părțile au încheiat contract colectiv de muncă la nivel de unitate sau grup de unități înaintea semnării, înregistrării și publicării contractului colectiv de muncă unic la nivel de ramură transporturi, cele de la nivelurile inferioare acestuia se vor adapta la prevederile sale, acolo unde prevederile minimale din prezentul contract nu au fost atinse sau ale cărui clauze nu se regăsesc incluse.
Pârâta nu a respectata aceste obligații contractuale, deși prevederile contractelor încheiate la nivel superior sunt obligatorii și au caracter pentru nivelurile inferioare.
Contractele colective de muncă încheiate la nivel de unitate nu pot să prevadă sub sancțiunea neluării în seamă drepturile cu caracter inferior reglementate de CCM încheiat la nivel de ramură.
În caz de neconformare clauzele contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate contrare clauzelor contractului colectiv de muncă unic la nivel de ramură transporturi sunt ipso jure înlocuite de acestea din urmă.
Mai mult, prin adresa nr. 282/_, M. Muncii Familiei și Protecției Sociale a pus în vedere pârâtei ca la înregistrarea actului adițional nr. 437/_ nu a respectat salariul minim prevăzut în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior (respectiv Ramura T. uri).
Susținerile pârâtei că CCM Unic la Nivel de Ramură T. uri pe anii 2008- 2010 nu-i este aplicabil, și nu s-a invocat nulitatea clauzelor acestuia în perioada de valabilitate este nefondată.
Prin sentința civilă nr. 920/M/_ pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr._ definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 2317/R/_ a Curții de Apel B., instanța a constatat nulitatea Anexei 1 la Contractul colectiv de muncă pe anii 2009-2010 încheiat la nivelul pârâtei, pe motiv că salariul minim de 570 lei prevăzut de clasa 1 de salarizare a fost negociat fără a respecta prevederile art. 238 alin. 1 din Codul muncii referitoare la salariul minim de 700 lei prevăzut de art. 41 pct. 3 lit. a din Contractul Colectiv de muncă Unic la Nivel de Ramură de T. uri nr. 722 pe anii 2008-2010.
Nulitatea Anexei 1 la Contractul colectiv de muncă pe anii 2009 -2010 înregistrat sub nr. 2572/_ în ceea ce privește stabilirea cuantumului salariului minim corespunzător claselor de salarizare subsecvente, având în vedere coeficienții de ierarhizare indicați în Anexa 1.
Întrucât în anexa ce face parte integrantă din contractele colective de muncă pe anii 2009 - 2010 și 2010 - 2011 rezultă că salariul brut minim stabilit pentru clasa 1 de salarizare este sub nivelul de 700 lei, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 24 alin. 1 din Legea nr. 130/1996 (în vigoarea la data încheierii și înregistrării contractelor colective de muncă, potrivit cărora clauzele cuprinse în contractul colectiv de muncă negociate cu încălcarea art. 8 sunt lovite de nulitate).
În această situație au incidență dispozițiile art. 24 alin. 3 și 4 din Legea nr. 130/1996, republicată, cu consecința aplicării dispozițiilor din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, pe întreaga perioadă pentru care reclamanții au solicitat diferențele de drepturi salariale.
La poziția 1 din anexa 5 la acest CCM, care nominalizează unitățile la care se aplică acest contract colectiv de muncă, se află societatea pârâtă SNTCF C. C. SA B. .
Pârâta susține că prevederile Contractului colectiv de muncă unic la nivel de ramură transporturi nr. 722 pe anii 2008-201, nu-i sunt aplicabile și prin cererea înregistrată pe rolul T. ui B. sub nr._ a solicitat să se constate nulitatea absolută a art. 41 alin. 3 lit. a din Contractul Colectiv de muncă unic la nivel de ramură T. uri nr. 722 care are următorul conținut:
"salariul de bază minim brut la nivelul ramurii transporturi, valabil din data de_ și negociat pentru un program de lucru de 170 ore medie/lună, este de 700 lei, adică 4,12 lei/oră, salariul fiind stabilit fără alte sporuri, adaosuri sau indemnizații incluse în acesta"; și în subsidiar excluderea sa și a filialelor sale din Anexa nr. 5 la CCM la nivel de ramură T. uri.
Cererea a fost respinsă și soluționată irevocabil prin decizia civilă nr.
1211/_ pronunțată de Curtea de Apel B. în dosarul nr._ .
Prin decizia civilă nr. 1211/_ pronunțată de Curtea de Apel B. în dosarul nr._, s-a constatat în mod irevocabil că acest CCM este aplicabil pârâtei și obligația acesteia de a aplica prevederile art. 41 alin. 3 lit. b din CCM unic la Nivel de Ramură T. uri pentru întreaga perioadă de valabilitate 2008- 2010.
În ceea ce privește susținerea pârâtei că reclamanții au avut un salariu mult mai mare decât salariul minim brut de 700 lei, se reține că potrivit art. 41 lit. b din Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură T. uri nr. 722 pe anii 2008-2010 coeficienții minimi de ierarhizare de la alin. 1 se aplică la salariul de bază minim brut la nivel de ramură transporturi stabilit prin art. 41 alin. 3 lit. a.
Deci nu este vorba de salariul minim de 700 lei, ci acesta reprezintă baza la care se aplică coeficienții din aliniatul 2. Or, coeficienții în cazul reclamanților s-au aplicat la salariul de bază stabilit prin contractul colectiv încheiat la nivel de unitate de 570 lei respectiv 600 lei.
Prin contractele individuale de muncă părțile au negociat nu numai cuantumul salariului, dar și corespondența acestuia cu o clasă de salarizare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtele S. N. de T.
F. de C. "C. C. "; S.A. B. și SNTFC "C. C. "; SA B. - S. de
T. F. de C. C.
, au solicitat modificarea în tot a sentinței civile atacate, în sensul respingerii acțiunii formulate.
În motivare consideră că sentința pronunțata, de admitere a acțiunii în sensul acordării reclamanților a diferențelor de salariu rezultate din salariul de baza minim brut negociat în cuantum de 700 lei, prevăzut în CCM la nivel de ramura de transport pe anii 2008 - 2010 și sumele efectiv primite de reclamanți în perioada_ -_ calculate și acordate având la baza salariul minim brut negociat în CCM la nivel de societate, este data cu aplicarea greșita a legii, ceea ce constituie motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ..
Atât în Contractul colectiv de munca la nivel de ramura cât și în Contractul colectiv de munca la nivel de unitate salariul de încadrare al fiecărui salariat se obține prin înmulțirea a doua componente: salariul de baza minim brut înmulțit cu coeficientul de ierarhizare, la care se adaugă sporurile de care beneficiază fiecare salariat.
Aceste componente au fost reglementate distinct în fiecare contract: la art.
41 în CCM Ramura transporturi și în Anexa 1 în CCM pe unitate.
Având în vedere ca prin sentința civila nr. 920/M/_ pronunțata de Tribunalul Brașov în dosarul nr._, Anexa 1 la Contractul Colectiv de Munca la nivel de societate/unitate pe anii 2009 - 2010 a fost declarata nula în întregime, atât cu privire la salariul de baza minim brut de 570 lei (respectiv 600 lei) cat și cu privire la coeficienții de ierarhizare, în temeiul art. 24 alin. 3 și 4 din Legea 130/1996 aplicabila acestor contracte, după pronunțarea acestei sentințe
partea interesata avea posibilitatea de a cere renegocierea drepturilor respective, iar, în temeiul art. 24 alin. 4 din Legea 130/2006, până la renegocierea drepturilor, clauzele a căror nulitate a fost constatată sunt înlocuite cu prevederile mai favorabile cuprinse în lege sau în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior.
În consecința, Anexa 1 la CCM pe unitate fiind nula, instanța de fond a T. ui Maramureș, la soluționarea prezentei cauze, trebuia sa dea eficienta prevederilor art. 24 alin. 4 și sa constate ca reclamanților li se pot aplica în întregime doar dispozițiile cuprinse în art. 41 alin 1 și 3 din CCM ia nivel de ramura transporturi valabil pe anii 2008 - 2010.
Având în vedere ca salariului de baza brut al fiecărui salariat se obține prin înmulțirea a doua componente: salariul de baza minim brut, corespunzător clasei 1 de salarizare și coeficientul de ierarhizare corespunzător clasei de salarizare a fiecărui salariat, în sentința pronunțata, instanța de fond putea acorda doar diferențele dintre salariile acordate reclamanților în temeiul prevederilor CCM pe unitate valabil pe anii 2009 - 2010, obținute prin înmulțirea salariul de baza minim brut, corespunzător clasei 1 de salarizare de 570 lei (600 lei) și coeficientul de ierarhizare corespunzător clasei de salarizare a fiecărui salariat cuprins în Anexa 1 din CCM pe unitate și salariile de care ar fi beneficiat prin înmulțirea acelorași componente prevăzute în CCM la nivel de ramura - respectiv salariul de baza minim brut de 700 lei prevăzut la art. 41 alin 3 lit. a) din CCM Ramura transporturi înmulțit cu indicii de ierarhizare minimi prevăzuți la art. 41 alin 1 din același CCM.
Reclamanții nu au solicitat aplicarea simpla a dispozițiilor din contractul colectiv de munca la nivel de ramura transporturi privitoare la salarizare - cum ar fi fost firesc avându-se în vedere Sentința de anulare a prevederilor Anexei 1 din CCM pe unitate, ci au solicitat stabilirea unor noi drepturi salariale calculate cu luarea în considerare a salariului de baza minim brut la nivelul ramurii, conjugat cu coeficienții de ierarhizare și clasa de salarizare din contractul colectiv de munca la nivel de unitate, coeficienți declarați nuli de o alta instanța judecătoreasca.
În concluzie au solicitat combinarea elementelor mai avantajoase din cele doua contracte colective de munca - respectiv salariul de baza minim brut de 700 lei prevăzut de art. 41 pct. 3 lit. a în CCM Ramura cu coeficienții de ierarhizare prevăzuți în CCM la nivel de unitate.
Solicitarea de combinare a dispozițiilor contractuale mai avantajoase din cele doua contracte colective de munca și admiterea de către instanța de judecata a unei astfel de acțiuni conduc la crearea unei "legi tertia"; de către instanța de judecata, lege noua care nu a fost avuta în vedere de niciuna dintre părțile care au negociat și semnat contractele colective de munca, indiferent de nivel.
De asemenea, consideră ca la pronunțarea prezentei sentințe întemeiata cu luarea în considerare a Deciziei 1211/2012 a Curții de Apel B. prin care s-a respins acțiunea privind nulitatea absoluta a art. 41 al. 3 lit. a din CCM ramura și a Sentinței 920/2012 a T. ui B., instanța de fond trebuia sa privească nuanțat aceste aspecte, raportat la următoarele:
Reclamanții nu solicita aplicarea simpla a dispozițiilor CCM Ramura privitoare la salarizare, ci solicita a se lua în considerare doar elementul referitor la salariul de baza minim brut în cuantum de 700 lei din acest contract la stabilirea drepturilor salariale.
Este real ca la negocierea Contractului Colectiv de munca la nivel de unitate nu a fost respectat acest element, ci s-a luat ca baza de calcul un alt nivel al salariului de baza minim brut, cu o valoare inferioara, respectiv de 570 lei pana în_, majorat la 600 lei după aceasta data. Dar, din cuprinsul Anexei 1
la CCM pe unitate rezulta cu claritate ca, la nivelul unității au fost negociați coeficienți de ierarhizare superiori celor menționați la art. 41 al. 1 din CCM ramura.
La stabilirea drepturilor salariale individuale ale salariaților au fost avute în vedere cele doua elemente, produsul lor conducând la obținerea salariului de baza brut.
În conformitate cu prevederile art. 41 alin. 5 și 6 din CCM la nivel de ramura, "pe toata perioada de valabilitate a prezentului contract colectiv de munca, în fiecare an, începând cu luna octombrie, părțile semnatare se vor întruni în vederea negocierii și stabilirii noului salariu de baza minim brut și a altor drepturi salariale ce vor fi aplicate cu începere de la 1 ianuarie a anului următor.";
"La nivel de unitate și în cadrul fiecărei negocieri anuale, părțile implicate în negocierile colective vor stabili, pe anul respectiv, limita maxima a fondului de salarii aferent personalului angajat pe baza de contract individual de munca, stabilit prin bugetul de venituri și cheltuieli aplicabil de la 1 ianuarie";.
Or, o interpretare în sensul cerut de reclamanți de a se lua în considerare în mod individual și necorelat cu celelalte elemente de salarizare, dispozițiile art.
41 al. 3 lit. a) din CCM la nivel de ramura sunt în evidenta contradicție cu dispozițiile din articolele mai sus menționate care fixează negocierilor o limita superioara, data de fondul de salarii negociat și stabilit prin bugetul de venituri și cheltuieli.
Mai mult, recurenta este o societate cu capital de stat aflate sub autoritatea
M. ui T. urilor, astfel ca în speța sunt incidente și dispozițiile Legii nr. 329/2009 privind disciplina Financiar-bugetara la nivelul regiilor autonome, societăților și companiilor naționale, al societăților la care statul este acționar unic sau majoritar precum și al filialelor acestora, dispoziții referitoare la aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli, precum și dispozițiile OUG nr. 79/2008.
În drept, a invocat prevederile art. 299, art. 304 și 3041Cod procedura civila, art. 9, art. 41 alin. 5 și 6 din CCM unic la nivel de ramura de transporturi publicat în Monitorul Oficial partea a V-a nr. 3/_, Contractul colectiv de munca încheiat la nivel de grup de unități din transporturi pe anii 2006-2008, înregistrat Ia MMSSF B. sub nr. 2836/_, prin Actul Adițional înregistrat la MMFES B. sub nr. 370/_, cap. II și Anexa nr. 1 la CCM la nivel de unitate și modificările la aceasta făcute prin Actele Adiționale la CCM pe unitate, Legea 53/2003 republicat, art. 24 din Legea 130/1996, H.G. 309/_, H.G. 1342/_ - privind Bugetul SNTFC C. C., art. 969 cod civil și ale art. 982 Cod civil, Legea nr. 329/2009, OUG nr. 79/2008.
Prin întâmpinarea înregistrată reclamantul S. L. ȘI I. AL M.
D. R. DE LS M.,
a solicitat respingerea recursului formulat ca fiind nefondat, cu consecința menținerii sentinței civile atacate, ca fiind temeinică și legală.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este fondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Reclamanții se prevalează în cauză de dispozițiile art. 41 alin. 3 lit. a din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură T. uri nr. 722/2008, încheiat pe anii 2008-2010, potrivit cărora salariul de bază minim brut la nivelul ramurii transporturi, valabil din data de 1 ianuarie 2008 și negociat pentru un program complet de lucru de 170 ore medie/lună, este de 700 lei, adică 4,12 lei/oră, salariul fiind stabilit fără alte sporuri, adaosuri ori indemnizații incluse în acesta.
Conform prevederilor art. 41 alin. 3 lit. b, părțile implicate în negocierile colective la nivel de grup de unități și unitate vor lua ca bază de la care pornesc negocierile valoarea salariului de bază minim brut la nivel de ramură transporturi, stipulat la art. 41, pct. (3), lit. a), pentru stabilirea salariului de bază minim brut la nivelul respectiv, iar la stabilirea salariilor de bază minime brute pentru fiecare categorie de salariați vor fi adoptați coeficienții minimi de ierarhizare stabiliți la art. 41, pct. (1) din prezentul contract colectiv de muncă.
Conform dispozițiilor art. 157 alin. 1 din C.muncii, în vigoare la data negocierii drepturilor salariale solicitate în cauză, salariile se stabilesc prin negocieri individuale și/sau colective între angajator și salariați sau reprezentanții acestora.
Potrivit dispozițiilor art. 162 alin.1 din C.muncii republicat, nivelurile salariale minime se stabilesc prin contractele colective de muncă aplicabile.
Curtea reține că, în speță, verificând îndeplinirea de către angajator a obligației sale de a plăti reclamanților drepturile salariale, în integralitatea lor, cu respectarea dispozițiilor legale și contractuale aplicabile, pentru perioada august 2009 - decembrie 2010, în mod greșit prima instanță a constatat că pretențiile reclamanților sunt întemeiate.
Astfel, în ceea ce privește dispozițiile art. 41 alin. 3 lit. a din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură transporturi pe anii 2008-2010, înregistrat la M. Muncii, Familiei și Egalității de Șanse sub nr. 722/03/_
, se constată, în primul rând, că acestea și-au încetat valabilitatea la data de _
, astfel cum rezultă din adresa nr. 141/DDS/_ a M. ui Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
În ceea ce privește perioada iunie 2009 - decembrie 2010, pentru a se verifica dacă art. 41 alin. 3 lit. a din contractul colectiv menționat anterior cuprinde o clauză suficient de clară și necondiționată, care prevede drepturi salariale la nivel superior celor prevăzute în Anexa nr.1 la Contractele colective de muncă încheiate la nivel de unitate pe anii 2009, 2010, trebuie analizate toate prevederile art.41 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură transporturi pe anii 2008-2010, respectiv, nu numai cele menționate la alin. 3, de care se prevalează reclamanții, ci și cele ale alin. 5 și 6.
Astfel, în cadrul aceluiași articol din contractul la nivel de ramură, partenerii sociali au prevăzut la alin. 5 că "Pe toată perioada de valabilitate a prezentului contract colectiv, în fiecare an, începând cu luna octombrie, părțile semnatare se vor întruni în vederea negocierii și stabilirii noului salariu de bază minim brut și a altor drepturi salariale ce vor fi aplicate cu începere de la 1 ianuarie a anului următor.
De asemenea, alin. 6 al aceluiași articol prevede că: "La nivel de unitate și în cadrul fiecărei negocieri anuale, părțile implicate în negocierile colective vor stabili, pentru anul respectiv, limita maximă a fondului de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă, stabilit prin bugetul de venituri și cheltuieli aplicabil de la 1 ianuarie";.
Prin urmare, conform dispozițiilor art. 1267 din Codul civil, interpretând sistematic această clauză prevăzută în art. 41 alin. 3 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, atribuindu-i înțelesul ce rezultă din conținutul întregului articol, rezultă că aceasta nu este suficient de clară și necondiționată încât să fie considerată o clauză mai favorabilă față de cele prevăzute în Anexa nr.1 la Contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2009 și 2010.
Astfel, partenerii sociali au prevăzut, în cadrul aceluiași articol, că salariul de bază minim brut la nivel de ramură și la nivel de unitate trebuie de fapt negociat și stabilit în fiecare an, cu încadrarea în limita maximă a fondului de salarii aprobat prin bugetul de venituri și cheltuieli.
În consecință, și în aplicarea acestor prevederi, societatea angajatoare a negociat cu sindicatele și a stabilit, prin Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate că nivelului clasei de salarizare 1 îi corespunde salariul de bază brut de 570 lei, iar începând cu data de_ pentru clasa de salarizare 1 au stabilit un salariu de bază brut de 600 lei.
Art.1 lit. d din Legea nr. 329/2009 reglementează și măsuri privind disciplina financiar-bugetară la nivelul regiilor autonome, societăților și companiilor naționale, al societăților comerciale la care statul sau unitățile administrative-teritoriale au calitatea de acționar unic ori majoritar, precum și al filialelor acestora;
În acest sens, potrivit art. 27 alin. 1 din Legea nr. 329/2009, anual, prin legea bugetului de stat, se stabilesc și obiectivele de politică salarială ale regiilor autonome, societăților și companiilor naționale, ale societăților comerciale la care statul ori unitățile administrativ-teritoriale au calitatea de acționar unic, precum și ale filialelor acestora, denumite în continuare operatori economici.
Conform art. 30 din Legea nr. 329/2009, contractele colective de muncă se negociază, în condițiile legii, după aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale operatorilor economici, în limitele și în condițiile stabilite prin bugete.
În realitate, prin prezentul demers judiciar, reclamanții urmăresc aplicarea, în ceea ce privește stabilirea salariului, atât a prevederilor cuprinse la art. 41 alin. 3 din CCM la Nivel de Ramură, pentru stabilirea salariului de bază cât și cele cuprinse în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, referitor la coeficienții de multiplicare, aceștia fiind superiori celor cuprinși la art. 41 menționat anterior, ceea ce nu este posibil.
Prin urmare, având în vedere faptul că în cauză nu se poate reține încălcarea de către angajator, în ceea ce privește stabilirea salarizării reclamanților, a dispozițiilor art. 8 alin. 2 din Legea nr. 130/1996, în vigoare în perioada pentru care se solicită acordarea drepturilor salariale, se constată a fi nefondate pretențiile reclamanților în ceea ce privește acordarea diferențelor de salariu de bază.
Considerentele primei instanțe cu referire la soluțiile pronunțate în dosarul nr._ al Curții de Apel B. și în dosarul nr._ al Curții de Apel B.
, urmează a fi înlăturate, acestea neimpunându-se în prezenta cauză cu autoritate de lucru judecat.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin.1 și 3 c.pr.civ., Curtea va admite recursul declarat, cu consecința modificării în parte a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul de pârâtele S.
N.
DE T.
F.
C.
"C. C.
"; SA B. prin S. N. de T.
F.
C.
"C. C.
"; SA - S.
de T. F. C. C. împotriva Sentinței civile nr. 729 din_ a T. ui Maramureș, pronunțată în dosarul nr._, pe care o modifică în parte în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul S. L. și I. al
M. F. i din R. de LS M. . Menține restul dispozițiilor sentinței atacate. Irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 02 octombrie 2013.
PREȘEDINTE JUDECATORI
S. -C. B. I. -R. M. C. M.
G.
G. C.
Red. I.R.M/Dact. S.M 2 ex./_
Jud. fond: C. M.
