Decizia civilă nr. 4412/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4412/R/2013
Ședința publică din data de 12 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. M. JUDECĂTORI: S. -C. B.
I. -R. M.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamanta M. N. M. împotriva sentinței civile nr. 8693 din 20 mai 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, privind și pe pârâta intimată Ș. G. NR. 1 G., având ca obiect drepturi bănești.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 6 noiembrie 2013, încheiere care face parte din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 8693 din 20 mai 2013 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._
s-a respins acțiunea formulată de către reclamanta M.
N. M. (fostă L. ) în contradictoriu cu pârâta Ș. G. NR. 1.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că reclamanta a susținut că este absolventă a studiilor superioare urmate la Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Psihologie-Sociologie din București. Nu a făcut dovada acestor susțineri.
Prin decizia nr. 42/_, a cărei nulitate respectiv netemeinicie s-a invocat, s-a dispus asupra drepturilor salariale ale reclamantei aferente postului de învățător cu studii medii, gr. II. Potrivit înscrisurilor de la f.5, salariul reclamantei a fost modificat de la 1245 lei în luna octombrie 2012 la 1058 lei în luna noiembrie 2012 respectiv la 1130 lei în luna decembrie 2012.
Chiar dacă aceasta ar fi absolvit studiile unei instituții de învățământ superior, nu ar putea fi încadrată în funcția de profesor din mai multe considerente: postul de profesor nu este prevăzut în organigrama și în statul de funcții și nu este finanțat de la bugetul de stat; reclamanta nu a chemat în judecată M. Educației Naționale și Ministerul Finanțelor Publice pentru a solicita obligarea acestora la includerea în structura organizatorică a unor posturi de profesor și de a îi obliga la finanțarea unor posturi de profesor; în cadrul oricărei instituții sau autorități publice posturile se ocupă prin concurs sau
examen, or, reclamanta nu a susținut niciun concurs sau examen; este evident că simpla deținere a unor diplome nu garantează absolventului respectivei forme de învățământ promovarea sau ocuparea unor posturi, cu atât mai mult în cazul în care posturile nu există în organigrama instituției, nu sunt finanțate și nu s-a promovat un concurs sau un examen.
Potrivit art. 30 din Codul muncii, "(1) Încadrarea salariaților la instituțiile și autoritățile publice și la alte unități bugetare se face numai prin concurs sau examen, după caz.
(2) Posturile vacante existente în statul de funcții vor fi scoase la concurs, în raport cu necesitățile fiecărei unități prevăzute la alin. (1).";
În măsura în care reclamanta dorește să ocupe un post de profesor, este necesar să se prezinte la concursurile organizate pentru ocuparea posturilor vacante de această natură.
Același principiu este reiterat în art. 89 și art. 90 din Legea educației naționale, fiind evident că în condițiile de concurență și de urmărire a performanței este necesară selectarea personalului din învățământ numai ca urmare a verificării competenței, într-un regim concurențial, simpla obținere a unei diplome de învățământ superior nefiind suficientă pentru ocuparea unui post.
Astfel, potrivit art. 89 din Legea nr. 1/2011, "În învățământul preuniversitar de stat și particular, posturile didactice vacante și rezervate se ocupă prin concurs organizat la nivelul unității de învățământ cu personalitate juridică, conform unei metodologii-cadru elaborate de M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului"; iar conform art. 90 al.1 din același act normativ: "Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoană care îndeplinește condițiile prevăzute de legislația în vigoare.";
Împrejurarea că în art. 1 alin. 1, 2 și 3 lit. d din Ordinul nr. 3235/2010 se menționează că și absolvenții anumitor forme de învățământ îndeplinesc condițiile pentru a ocupa posturi de profesor nu înseamnă că odată absolvite acele forme de învățământ, absolventului i se creează și pune la dispoziție un post de profesor. Se menține, în mod evident, condiția stabilirii necesității existenței postului de către autoritatea competentă care evaluează și decide cu privire la numărul de posturi și posibilitatea finanțării, necesitatea finanțării posturilor, necesitatea participării la concurs și a promovării acestuia etc.
În acest scop, a fost adoptat Ordinul nr. 6052/2009 care în cuprinsul dispozițiilor art. 1-3 stabilește că încadrarea personalului didactic pe posturile vacante sau rezervate se face numai prin concurs.
Având în vedere lipsa promovării de către reclamantă a vreunui concurs sau examen (însă și lipsa dovezii referitoare la îndeplinirea condițiilor prealabile participării la concurs, printre care absolvirea studiilor superioare), decizia de reîncadrare nr. 42/_ a fost legală și temeinică. Momentul comunicării către reclamantă a acesteia a fost lipsit de relevanță atâta timp cât reclamanta a avut posibilitatea să o conteste și astfel, nu a suferit nicio vătămare.
Este inadmisibil ca instanțele de judecată să treacă în sfera de competență a executivului și să decidă cu privire la numărul de posturi care trebuie prevăzute în statul de funcții și care trebuie finanțate din bugetul public, precum și să decidă cu privire la ocuparea acestora cu eludarea concursului sau examenului stabilit de actele normative în vigoare, la simpla obținere a unei diplome de învățământ superior.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta M. N. M.
solicitând modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea recursului, s-a arătat că instanța de fond a depășit cadrul procesual al prezentei cauze, respingând acțiunea introductivă de instanță prin raportare la argumente străine de prezenta cauza. Instanța a respins acțiunea prin raportare la mai multe considerente:
Postul de profesor nu este prevăzut în organigrama și în statul de funcții și nu este finanțat de la bugetul de stat.
La dosarul cauzei nu a fost depusă organigrama și statul de funcții pentru ca instanța să o poată analiza și să poată trage o astfel de concluzie. Aceste înscrisuri nici nu se impun în prezenta cauză unde angajatorul a recunoscut
studiile superioare absolvite de către recurenta, a dispus încadrarea pe funcția de profesor începând cu_ și plata drepturilor salariale aferente funcției de profesor până în data de_ .
Reclamanta nu a chemat în judecată M. Educației Naționale și Ministerul Finanțelor Publice pentru a solicita obligarea acestora la includerea în structura organizatorică a unor posturi de profesor și de a îi obliga la finanțarea unor posturi de profesor
În cadrul art. 141 din Legea nr. 84/1995, respectiv art. 94 alin. 2 din Legea nr. 1/2011 sunt enumerate atribuțiile M. ui Educației Naționale.
Prin cererea de chemare în judecata contestă o decizie unilaterală de încadrare pe funcția de învățător a recurentei, după ce începând cu_ a fost încadrată pe funcția de profesor.
Unitatea de învățământ are personalitate juridică și este condusă de Consiliul de administrație, directorul instituției fiind și președintele consiliului de administrație (art. 145 din Legea nr. 84/1996 și art. 96 din Legea nr. 1/2011).
În condițiile în care prin acțiunea introductivă se contestă o modificare unilaterală de contract nu a înțeles să se judecam cu M. Educației Naționale care doar "coordonează, potrivit legii, numirea, transferarea, eliberarea și evidenta personalului didactic, de conducere, de îndrumare și control și a celui auxiliar din unitățile subordonate" (art. 141 lit. p din Legea nr. 84/1995) și nu este cel care a emis decizia nr. 42/2012.
În ceea ce privește Ministerul Finanțelor Publice nu a dorit și nu înțelege să se judece în contradictoriu cu aceasta instituție, inclusiv prin raportare la prevederile Deciziei Înaltei Curți de C. și Justiție nr. 10/2011.
Între instituția de învățământ pârâta chemată în judecată pentru anularea unei decizii de modificare unilaterală de contract și Ministerul Finanțelor Publice există raporturi juridice de drept administrativ, care iau naștere în virtutea obligațiilor legale reciproce și specifice ce le revin în procesul bugetar, dar între Ministerul Finanțelor Publice și unitatea de învățământ nu exista nicio obligație de garanție sau de despăgubire în cazul neexecutării de către scoală a unei obligații ce îi incumbă în baza raportului juridic de muncă.
În cadrul oricărei instituții sau autorități publice posturile se ocupă prin concurs sau examen, or, reclamanta nu a susținut niciun concurs sau examen.
Din nou arată că sunt în fața unei modificări unilaterale de contract motivată pe prevederile OUG nr. 19/2012. Acest act normativ nu conține nici o prevedere specială care să confere angajatorului cadrul legal pentru modificarea unilaterală a contractului de muncă a reclamantei.
Deci nu se poate pune în discuție un concurs sau un examen. Potrivit legii educației naționale fiecare cadru didactic are obligația de a se forma continuu (art. 232 lit. b din Legea nr. 1/2011), iar aprofundarea studiilor prin absolvirea studiilor superioare dădea dreptul recurentei de a fi încadrata pe studii superioare.
Prevederile dispozițiilor Ordinului nr. 3235/2010, respectiv ale art. 248 alin. 4 din Legea nr. 1/2011 dispun ca angajatorul (unitatea de învățământ) să încadreze cadrele didactice pe posturi conform pregătirii.
Aceasta recunoaștere a studiilor superioare a fost făcută: pentru perioada_ -_ prin sentința civila nr._ pronunțata de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, instanța a obligat intimata pârâta să o încadreze pe salariata (M. N. M. ) pe funcția de profesor pentru perioada_ -_ angajatorul de buna voie a încadrat-o pe reclamantă pe funcția de profesor.
Invocarea de către instanța a Ordinului M. Educației, Cercetării și Inovării (actual M. Educației Naționale) nr. 6052/2009 pentru aprobarea Centralizatorului privind disciplinele de învățământ, domeniile și specializările,
precum și probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar 2010 este străină de prezenta cauză referindu-se la anul 2010. În fiecare an MEN emite un ordin privind metodologia de concurs pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învățământul preuniversitar.
Apreciază că instanța avea la dispoziție suficiente argumente și probe pentru a putea constata că sunt în fața unei modificări de contract individual de muncă. Nu lipsit de importanta este chiar modul în care angajatorul a înțeles să dea valoare juridică deciziei de modificare.
Încălcând principiul neretroactivității, angajatorul a înțeles să emită deciziile de modificare unilaterală de contract în luna decembrie 2012. cu aplicabilitate începând cu 1 noiembrie 2012. Codul muncii interzice modificarea unilaterală de contract și consfințește ca un act produce efecte de la data comunicării (art. 77 în cazul deciziei de concediere) sau în termen de 5 zile de la comunicare (art. 252 alin. 2 în cazul deciziei de sancționare).
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, Curtea reține următoarele:
Între recurenta M. N. M. și intimata Ș. G. nr. 1 G. s-au stabilit raporturi juridice de muncă, din actele depuse la dosarul cauzei -Decizia nr. 33 din 1 iunie 2012 emisă de pârâtă (f. 40 dosar recurs), rezultând faptul că reclamanta a fost încadrată începând cu luna iunie 2012 pe funcția de profesor pentru învățământul primar.
Ulterior, prin Decizia contestată în prezenta cauză nr. 42 din 5 decembrie 2012 emisă de unitatea școlară (f. 42 dosar recurs), reclamanta a fost reîncadrată pe postul de învățător, începând de la data de_ .
În ceea ce privește temeiul legal al măsurii luate prin decizia menționată se constată că actul în discuție nu cuprinde nici o trimitere la anumite dispoziții legale care să fi impus reîncadrarea cu această dată. De asemenea, această decizie nu cuprinde nici o motivare care să susțină măsura dispusă.
Curtea reține că întrucât părțile în cauză sunt în derularea unui raport juridic de muncă generat de încheierea unui contract individual de muncă, modificarea ori încetarea acestuia este guvernată de dispozițiile Codului muncii.
Ca atare, interesul legitim legat de stabilitatea raporturilor de muncă impune ca modificarea contractului individual de muncă în cazul în care privește felul muncii să se facă în aceleași condiții în care acesta a fost încheiat, respectiv prin acordul ambelor părți, conform art. 41 alin. 1 și 3 lit. c din Codul muncii (în forma în vigoare la data emiterii deciziei contestate).
În aceste condiții, revocarea din funcția de profesor pentru învățământul primar dispusă prin decizia contestată și numirea reclamantei în funcția de învățător fără acordul acesteia, este un caz tipic de modificare unilaterală a contractului individual de muncă, operațiune interzisă de art. 41 alin. 1 din Codul muncii.
Cu ocazia soluționării prezentului recurs, intimata a comunicat faptul că reîncadrarea pe postul de învățător a fost făcută ca urmare a poziției exprimate de către Inspectoratul Județean Cluj, în sensul că reclamanta nu îndeplinește condițiile pentru ocuparea funcției de profesor în învățământul primar deoarece a urmat cursurile învățământului la distanță al Universității Spiru Haret, iar această formă de învățământ nu este acreditată.
Apărarea pârâtei exprimată în recurs nu poate fi reținută ca fundament al deciziei de modificare unilaterală a felului muncii și nu justifică trecerea reclamantei pe funcția de învățător fără acordul acesteia.
Astfel, reclamanta este deținătoarea unui act oficial, și anume o diplomă de licență (f. 29 dosar recurs) emisă sub egida M. ui Educației, Cercetării și
Tineretului care se bucură de prezumția de legalitate, astfel că nu se poate accepta înlăturarea acestei dovezi și neluarea ei în seamă cu ocazia încadrării reclamantei, fără a se fi întreprins demersuri legale de către autoritățile implicate în acest proces pentru eventuala anulare a diplomei, în măsura în care acestea ar fi apreciat că a fost emisă cu încălcarea legii.
De altfel, art. 6 din Legea nr. 1/2011 statuează că "în România sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul român, conform legislației în vigoare";, astfel încât, o diplomă emisă sub egida M. ui Educației, Cercetării și Inovării nu poate fi considerată ca lipsită de efecte juridice.
De asemenea, conform dispozițiilor art. 1 alin. 1 din Ordinul nr. 3235/2010
"condițiile de ocupare a funcțiilor didactice de profesor în învățământul preșcolar și profesor pentru învățământul primar sunt îndeplinite de absolvenții cu diplomă ai ciclului I de studii universitare de licență cu specializarea "Pedagogia învățământului primar și preșcolar" repartizați în învățământul preuniversitar pe posturi de: educatoare, educatoare/educator, educatoare/educator itinerant/de sprijin, învățător, învățător-educator sau învățător itinerant/de sprijin.
Prevederi similare cuprinde și art. 248 alin. 3 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale, potrivit căruia "cadrele didactice care ocupă funcții de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învățători/învățătoare, maistru- instructor, antrenor și care au dobândit formal, nonformal sau informal competențe profesionale până la intrarea în vigoare a prezentei legi îndeplinesc condiția pentru ocuparea funcției didactice de profesor pentru învățământul preșcolar, profesor pentru învățământul primar, respectiv, profesor antrenor, în baza unei metodologii de recunoaștere și echivalare elaborate de M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.";
Prin urmare, în contextul legislativ actual, absolvirea de către reclamantă a studiilor universitare de licență organizate de Universitatea "Spiru Haret"; București, Facultatea de Sociologie-Psihologie București, specializarea psihologie, îi conferă acesteia dreptul de a fi încadrată în funcția didactică de profesor pentru învățământul primar.
Nu sunt incidente prevederile art. 30 C.muncii privind ocuparea prin concurs a posturilor vacante, atât în raport de normele legale expuse anterior, cât și datorită împrejurării că art. 30 nu se referă la promovarea în funcție prin dobândirea unui grad profesional superior.
Întrucât contractul individual de muncă poate fi modificat, ca principiu, numai prin acordul părților, aspect ce a fost nesocotit de către angajator, Curtea apreciază că nerespectarea dispozițiilor legale au drept consecință anularea deciziei contestate.
Ținând seama de aceste considerente, Curtea în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 și art. 304 pct. 9 C.proc.civ. va admite recursul declarat împotriva sentinței tribunalului pe care o va modifica în tot, în sensul că va admite acțiunea potrivit dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de reclamanta M. N. M. împotriva Sentinței civile nr. 8693 din_ a Tribunalului Cluj pronunțată în dosarul nr._, pe care o modifică în tot în sensul că admite acțiunea formulată de reclamanta M. N. M. în contradictoriu cu pârâta Ș. G. NR. 1 G.
, și în consecință:
Dispune anularea Deciziei nr. 42/_ emisă de pârâtă.
Obligă pârâta Ș. G. NR. 1 G. să o reîncadreze pe reclamantă pe funcția de profesor pentru învățământul primar, începând cu data de_ .
Obligă pârâta Ș. G. NR. 1 G. să-i plătească reclamantei diferența dintre drepturile salariale aferente corespunzător funcției de profesor pentru învățământul primar și drepturile salariale efectiv încasate, începând cu data de_, actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. M. S. -C. B. I. -R. M.
GREFIER
G. C.
Red. S.C.B.
Dact. V.R./2ex. _
Jud. fond: I. P.
