Sentința civilă nr. 1492/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința Civilă Nr. 1492/2013 Ședința publică de la 31 Ianuarie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE R. -M. V.
Asistent judiciar B. -A. C. Asistent judiciar A. Ș. Grefier C. -A. B.
Pe rol se află judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant G. I. și pe pârâta
C. N. DE C. F. "C. " SA, pârâta C. N. D E. F. C. SA - S. C. R. DE E., I. SI R. C. F. C., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta reclamantului, av.
Maxim A., lipsă fiind pârâtele.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că prezentul dosar a fost disjuns din dosarul nr._ * al Tribunalului C., în temeiul art.165 C.pr.civ. și având în vedere cererea expresă a reprezentantei reclamantului, instanța apreciind că acesta este în stare de judecată.
Tribunalul pune în discuție excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru anii 2009-2010, privind premiul acordat cu ocazia Zilei Feroviarului și a primei de Paște pe anii 2009- 2010, de Crăciun pe anii 2009-2010 și a salariului suplimentar pe anii 2009-2010, invocată prin întâmpinare.
Reprezentanta reclamantului solicită respingerea exceptiei întrucât sumele de bani solicitate prin prezenta acțiune reprezintă drepturi salariale și drepturi de natură salarială pentru care termenul de prescripție este de 3 ani prevăzut de art. 268 alin. 1 lit.c din C.muncii rep., iar nu de lit.e a aceluiași articol.
Tribunalul, după deliberare, respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru anii 2009-2010, privind premiul acordat cu ocazia Zilei Feroviarului și a primei de Paște pe anii 2009-2010, de Crăciun pe anii 2009-2010 și a salariului suplimentar pe anii 2009-2010, invocată prin întâmpinare, raportat la faptul că drepturile bănești solicitate sunt drepturi salariale pentru care termenul de prescripției este cel de 3 ani.
Reprezentanta reclamantului arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de propus.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de propus, tribunalul potrivit art. 167 Cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar ca fiind legală, verosimilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, depunând concluzii scrise. Solicită cheltuieli de judecată, sens în care depune dovada achitării acestora.
Tribunalul reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de_, reclamantul G. I. a chemat în judecată pârâții SOCIETATEA N. DE TRANSPORT FEROVIAR DEMARFA ,,C. MARFA " S.A. și SOCIETATEA N. DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFA ,,C.
MARFA " S.A. - S. TRANSILVA. A si a solicitat obligarea pârâților la plata salariului suplimentar pentru anii 2009-2010, primelor de Paști și de Crăciun aferente anilor 2009-2010, primei aferente Zilei Feroviarului pentru anii 2009-2010, cu cheltuieli de judecata reprezentând onorariu avocațial.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat în esență că a fost angajat al societatii parate pana in luna februarie 2011, cand i s-a emis decizia de pensionare pentru limita de varsta. Drepturile angajatului sunt prevazute in CCM la nivel de ramura a transporturilor pe anii 2008- 2010. Potrivit art. 30 din CCM pe anii 2009-2010, pentru munca desfasurata in cursul unui an calendaristic, dupa expirarea acestuia, angajatii vor primi un salariu suplimentar echivalent cu salariul de baza de incadrare din luna decembrie a anului respective, criteriile care conditioneaza acordarea salariului suplimentar fiind prevazute in anexa 6. Salariul suplimentar constituie un drept salarial, fondul necesar pentru acordarea acestuia constituindu-se din fondul de salarii. Conform art. 24 alin. 4 din statutul paratei, aprobat prin HG nr. 582/1998, drepturile si obligatiile salariatilor se stabilesc prin contractul colectiv de munca. Potrivit art. 236 alin. 4 din Codul muncii in forma in vigoare pentru perioada in discutie, contractile colective de munca, incheiate cu respectarea dispozitiilor legale constituie legea partilor. Executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti potrivit art. 30 alin. 1 din Legea nr. 130/1996, republicata, iar prevederile acestor contracte produc efecte fata de toti salariatii, indiferent de data angajarii, conform art. 11 alin. 1 din Legea nr. 130/1996, republicata.
Mai mult chiar, potrivit art. 8 alin. 3 din Legea nr. 130/1996, republicata, contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractile colective de munca incheiate la nivel superior. Conform anexei 6 la contractul colectiv de munca, de salariul suplimentar nu beneficiaza anumite categorii de angajati, reclamantul neaflandu-se in niciuna din respectivele categorii. Rezulta din aceasta ca excluderea sa de la beneficiul salariului suplimentar nu este justificata in niciun fel, dat fiind faptul ca o asemenea excludere este prevazuta in situatii expres si limitativ indicate in anexa 6. Prevederea cuprinsa in contractul colectiv de munca la nivel de imitate si a celui la nivel de ramura a transporturilor privitoare la plata salariului suplimentar mentioneaza faptul ca salariatii vor primi un salariu suplimentar, ceea ce inseamna ca s-a instituit in fapt obligatia angajatorului sin u facultatea acestuia de a plati acest salariu. Daca se dorea ca plata sa constituie o simpla facultate, lasata la aprecierea angajatorului in functie de fondurile de care dispune, s-ar fi mentionat ca salariatii vor putea primi un astfel de salariu. Avand in vedere faptul ca norma in discutie este una imperativa, parata este obligata la plata acestui salariu catre subsemnatii reclamanti. Avand in vedere dispozitiile legale care reglementeaza drepturile salariatilor la salarizare, respective obligatiile corelative ale angajatorului, precum si de caracterele si efectele contractelor colective de munca legal incheiate, consideram ca este indreptatit sa primesc salariul suplimentar echivalent cu salariul de baza de incadrare din luna decembrie a anului pentru care se recunoaste dreptul pentru perioada in care am fost efectiv angajat al paratei si anume: integral pentru anii 2009-2010. Referitor la ajutorul material pentru sarbatorile de Pasti, Craciun si Ziua Feroviarului, mentionează ca este vorba despre drepturi salariale cuvenite reclamantului in temeiul art. 71 alin.
(1) si (2) din Contractul colectiv de munca la nivel de grup de unitati din transportul feroviar, cele argumentate cu ocazia analizarii indreptatirii la salariul suplimentar pentru anii 2009-2010, fiind valabile si in ceea ce priveste aceste drepturi.
Sumele datorate suporta riscul devalorizarii, astfel ca debitorul obligatiei de plata este tinut la repararea in totalitate a prejudiciului, motiv pentru care solicita obligarea paratei la plata actualizata cu indicele inflatiei a sumelor cuvenite, incepand cu data scadentei fiecarei sume pana la data platii efective, in conformitate cu prevederile art. 166 alin. 4 din Codul muncii.
In drept au fost invocate dispozițiile art. 236 alin. 4 din Codul Muncii și art. 71 din Contractul Colectiv de Munca unic la nivel de Ramura a Transporturilor la nivel 2008-2010 și Legea nr. 130/1996, republicata.
Pârâta Societatea N. de Transport Feroviar de Marfa ,,C.F.R. MARFA" SA, a formulat întâmpinare
invocând exceptia prescrierii dreptului material la actiune al reclamantului pentru anii 2009-2010,privind premiul acordat cu ocazia Zilei Feroviarului si a primei pentru Paste pe anii 2009-2010, Craciun pe anii 2009-2010 si a salariului suplimentar pe anii 2009 si 2010.
Potrivit art.268 alin.l din Codul Muncii,cererile privind solutionarea unui conflict de munca,in cazul neexecutarii contractului colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia pot fi formulate in termen de 6 luni de la data nasterii dreptului la actiune. Fata de drepturile privind salariul suplimentar pe anul 2009,premiul de Ziua Feroviarului pe 2009 si ajutorul de Pasti si Craciun pe anul 2009,ridicam exceptia autoritatii de lucru judecat,intrucat aceste drepturi au fost acordate reclamantului prin Sentinta civila nr.609/2011,pronuntata in dos.Tribunalului C. nr._
,pe care o anexam in probatiune.
Pe fondul cauzei, a susținut în ce priveste capatul de cerere privind salariul suplimentar pe anul 2009, în conformitate cu prevederile art.30 nu au caracter obligatoriu. Din susținerile de mai sus, art.30 alin.l din CCM al SNTFM C. MARFA S.A.,lege a partilor, nu obliga societatea sa plateasca salariatilor, la expirarea anului calendaristic un salariu suplimentar, ci partile (prin urmare toti angajatjii) sunt de acord cu posibilitatea ca, la expirarea unui an calendaristic, salariat;ii sa poata beneficia de un salariu suplimentar. Art.30 alin.3 din Contractul Colectiv de Munca al SNTFM C. MARFA S.A. prevede ca sumele necesare pentru salariul suplimentar provin din veniturile realizate de catre societate. Veniturile societatii sunt constituite exclusiv din venituri proprii §i nu din alocatii bugetare, iar in anii 2008 și 2009 veniturile nu au asigurat nici macar acoperirea tuturor cheltuielilor, astfel meat anii fiscali in cauza au fost încheiati in pierdere. In plus, C. MARFA S.A. este o societate cu capital de stat aflata sub autoritatea Ministerului Transporturilor și unul dintre agentii economici monitorizati .
De asemenea, negocierile privind Contractele colective de munca au condus in fiecare an la pastrarea numarului salariatilor și prin urmare la utilizarea in totalitate a fondului de salarii aprobat, anii 2010 si 2011 culminand, in sens negativ, cu punerea in aplicare a unui program de restructurare și reorganizare a societatii. Salariul suplimentar nu este un drept stabilit de parti in contractul individual de munca, nu este actual §i nu este cert, reprezentand o premiere/un stimulent acordat salariaților in functie de posibilitățile angajatorului: din veniturile realizate, dupa acoperirea cheltuielilor, constituirea fondului de rezerva, a celui de dezvoltare, satisfacerea necesitatilor de perfectionare-recalificare a persoanalului, conform art.20 din Contractul Colectiv de Munca pe 2009-2010.
Mai mult decat atat, prin actul aditional la Contractul Colectiv de Munca pe anul 2010 inreaistrat la Directia de Munca si Protectie Sociaia a Municipiului B. sub nr. 1713/_ s-a convenit ca salariul suplimentar sa nu se acorde pe anul 2010. Referitor la premiul acordat de Ziua Feroviarului pentru anul 2010, precum si ajutorul material pentru Paste si Craciun pe anul 2010, arata instantei ca, potrivit actului aditional la Contractul de Munca pe anul 2009/2010,inregistrat la Directia de Munca si Protectie Sociala a Municipiului B. sub nr.l713/_, act semnat si insusit de catre reprezentantii administratiei cat si de cei ai salariatilor, toate aceste drepturi nu se acorda pentru anul 2010.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru în temeiul art. 270 C.muncii. În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.
Analizând și coroborând ansamblu materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Reclamantul G. I. a avut calitatea de angajată a pârâtei SOCIETATEA N. DE TRANSPORT FEROVIAR C. MARFĂ SA în perioada 2008 -_, perioadă pentru care au fost formulate pretențiile sale, astfel cum rezultă din carnetul de muncă al acestuia (f.6-14)).
Instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 30 alin. 1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de Grup de unități din Transportul Feroviar pe anii 2006-2008, înregistrat sub nr. nr. 2836/2006 la instituția competentă, contract colectiv de muncă a cărui valabilitate a fost prelungită până la 31 ianuarie 2011 prin actul adițional 370/_ și apoi prin actul adițional nr. 629/_, pentru munca ireproșabilă desfășurată în cursul unui an calendaristic, după expirarea acestuia, salariații unităților feroviare vor primi un salariu suplimentar echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului respectiv.
De asemenea, conform prevederilor art. 71 din același contract colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unități, cu ocazia sărbătorilor de Paște și de Crăciun se va acorda salariaților un ajutor material stabilit cel puțin la nivelul clasei 1 de salarizare (…); pentru Ziua Feroviarului se va acorda o premiere al cărei cuantum va fi stabilit de Consiliul de Administrație, la nivelul clasei 1 de salarizare.
Sub aspectul normelor juridice aplicabile în speță, instanța apreciază că dispozițiile contractului colectiv de muncă au caracter imperativ și sunt incidente în cauză, cu atât mia mult cu cât reclamantul și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile acestui contract colectiv de muncă. Nu pot fi reținute apărările pârâtei în sensul aplicării cu prioritate a contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, iar nu a contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unități, raportat la prevederile art. 8 alin. 2 din Legea nr. 130/1996 (în vigoare la data scadenței drepturilor, în condițiile în care doar prin Legea nr. 62/2011 a fost abrogată această lege), conform cărora contractul colectiv de muncă nu poate conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior, respectiv la nivel de grup de unități.
Mai mult, potrivit dispozițiilor art. 38 Codul muncii, salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute de lege. Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi, este lovită de nulitate.
De asemenea, asupra condițiilor de acordare a salariului suplimentar, instanța constată că pârâta Societatea N. de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă"; S.A. nu a contestat îndeplinirea cerinței de conduită profesională bună a reclamantului, iar din probele administrate nu a rezultat faptul că ar fi incidente motive care să conducă la concluzia că reclamantul nu ar îndeplini aceste condiții.
Nu pot fi reținute argumentele invocate de pârâta Societatea N. de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă"; S.A., constând din lipsa caracterului obligatoriu a clauzei de acordare a salariului suplimentar întemeiată pe formularea "poate primi"; în locul celei de "va primi";, respectiv de situația financiară dificilă a companiei, pentru motivele în continuare expuse. Astfel, instanța reține regula generală de interpretare a convențiilor potrivit căreia clauzele unui contract vor fi interpretare în sensul în care clauzele pot produce efecte, iar nu în sensul în care nu ar produce niciunul (art. 978 din Codul civil). De asemenea, prin art. 30 alin. 3 din Contractul colectiv de muncă în discuție, s-a stabilit în mod neechivoc faptul că "Din veniturile realizate, fondul necesar pentru acordarea acestui salariu se constituie lunar în cadrul fondului de salarii, în procent de până la 10 la sută din fondul de salarii realizat lunar";, modalitate de formulare din care transpare dincolo de orice dubiu obligația angajatorului de constituire a fondului, iar nu facultatea de a decide în mod unilateral dacă va da curs acestei clauze contractuale. Mai mult, prevederile contractului colectiv de muncă sunt suficient de clare atât sub aspectul condițiilor de acordare cât și sub acela al întinderii drepturilor, permițând aplicarea lor directă, fără a fi necesar a se apela la alte norme.
Potrivit prevederilor art. a din HG nr 300/1999 :";Se instituie "Ziua feroviarilor";, care se sărbătorește în ziua de 23 aprilie a fiecărui an";, și raportat la cuprinsul contractului colectiv de muncă încheiat de unitate astfel cum era în vigoare la acel moment, rezultă că suma aferentă primei ce
urma a fi plătită salariaților pârâtei era scadentă la data de 24 aprilie 2009, respectiv 24 aprilie 2010.
Cu privire la argumentul pârâtei privind dificultățile financiare, în temeiul art. 287 din Codul muncii revenea angajatorului sarcina de a proba existența factorilor care au determinat necuprinderea în bugetul de venituri și cheltuieli a contravalorii drepturilor salariale menționate. Simpla afirmație conform căreia aceste drepturi nu pot fi acordate pentru lipsa de fonduri nu este de natură a justifica neîndeplinirea de către pârâte a obligațiilor asumate prin Contractul colectiv de muncă.
De asemenea, nu poate fi reținută ca și cauză exoneratoare de răspundere contractuală nici susținerea pârâtei de rând 1 cu privire la faptul că aceasta este societate cu capital de stat aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și de agent economic monitorizat în baza prevederilor OUG nr.79/2001 și OUG nr. 79/2008, atât timp cât aceasta și-a asumat obligațiile prin
Pentru considerentele expuse, precum și de dispozițiile art. 40 alin. 2 lit. c din Codul muncii, conform cărora angajatorului îi revine obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din contractul colectiv de muncă aplicabil, instanța apreciază că în speță sunt întrunite condițiile art. 243 din Codul muncii și art. 30 din Legea nr.130/1996 de angajare a răspunderii contractuale a angajatorului care nu și-a îndeplinit în mod culpabil obligațiile, astfel că va admite acțiunea reclamantului și va obliga pe pârâtă să achite reclamantului salariul suplimentar pentru anii 2009 și 2010 echivalent cu un salariu de bază de încadrare în luna decembrie a anului respectiv, actualizat cu rata inflației calculată de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă, în funcție de perioada lucrată, va obliga pe pârâtă să plătească reclamantului ajutorul material aferent Zilei Feroviarului pentru anii 2009 și 2010 echivalent cu un salariu de bază la nivelul clasei I de salarizare, actualizat cu rata inflației calculată de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă și să plătească reclamantului ajutorul material acordat cu ocazia sărbătorilor de Paști și Crăciun pentru anii 2009 și 2010 echivalent cu un salariu de bază la nivelul clasei I de salarizare, actualizat ci rata inflației calculată de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă, raportat la dispozițiile . 161 alin. 4 teza finală coroborat cu art. 78 alin. 1 din Codul muncii.
Cu privire la pretențiile formulate de reclamant prin reprezentant avocat în cuprinsul concluziilor scrise, instanța constată că reprezentantul ales nu a prezentat mandat pentru renunțarea la unele dintre petitele acțiunii, iar pârâta nu a făcut dovada achitării unora dintre drepturile pretinse, motiv pentru care instanța a admis acțiunea astfel cum a fost formulată.
Ca parte căzută în pretenții, în temeiul art. 274 alin.1 C.proc.civ., instanța va obliga pe pârâtă să plătească reclamantului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat justificat cu chitanța nr. 281/_ .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de către reclamantul G. I., cu domiciliul în C. -N., B- dul 21 D. 1989 nr. 62, et.2, ap. 8, jud.C. în contradictoriu cu pârâții SOCIETATEA N. DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ C. MARFĂ S.A., cu sediul în în B., str. D.
G. nr. 38, et.2, ap. 8, sector 1, și SOCIETATEA N. DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ C. MARFĂ S.A. - S. TRANSILVA. A, cu sediul în C. -N., Piața A. Iancu nr. 17, jud.C. .
Obligă pârâta să plătească reclamantului salariul suplimentar pentru anii 2009 și 2010 echivalent cu un salariu de bază de încadrare din luna decembrie a anului respectiv, actualizat cu rata inflației calculată de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă, în funcție de perioada lucrată.
Obligă pârâta să plătească reclamantului ajutorul material aferent "Zilei Feroviarului"; pentru anii 2009 și 2010 echivalent cu un salariu de bază la nivelul clasei I de salarizare, actualizat cu rata inflației calculată de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă.
Obligă pârâta să plătească reclamantului ajutorul material acordat cu ocazia sărbătorilor de Paști pentru anii 2009 și 2010 și Crăciun pentru anii 2009 și 2010 echivalent cu un salariu de bază la nivelul clasei I de salarizare, actualizat cu rata inflației calculată de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă.
Obligă pârâții să plătească reclamantului suma de 150 lei reprezentând cheltuieli de judecată - onorariu avocațial.
Definitivă și executorie de drept.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte,
R. -M. V.
Asistent judiciar,
B. -A. C.
Asistent judiciar,
A. Ș.
Grefier,
C. -A. B.
Red.RMV
tehnored.VAM 4 ex./_
