Sentința civilă nr. 1613/2013. Pretenții. Litigiu de muncă

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. _

SENTINȚA CIVILĂ N. 1613/F/2013

Ședința publică din data de 6 iunie 2013 Tribunalul format din:

PREȘEDINTE: I. C., judecător GREFIER: C. S.

Cu participarea asistenților judiciari:

Z. L. - P. S.

Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile formulată de reclamanta B. Ana împotriva pârâtelor Ș. G. N. 1 L. I. și P. L. I. , având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna dintre părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Tribunalul este competent din punct de vedere material și teritorial să judece procesul potrivit art. 269 Codul muncii coroborat cu art. 95 pct. 1 din Noul Cod de procedură civilă.

La filele 22-23 s-a depus de către reclamantă un certificat de informare eliberat de Biroul de mediator Borzan D., conform căruia modalitatea de soluționare a cauzei aleasă de părți este "prin instanța de judecată";.

Se constată că părțile nu și-au exprimat punctul de vedere cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei P. L. I., invocată din oficiu de instanță la termenul de judecată anterior.

Văzând lipsa părților, faptul că prin acțiunea introductivă s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă și că nu sunt cereri prealabile, s-au analizat actele și lucrările dosarului, după care cauza a rămas în pronunțare.

Deliberând, constată:

T R I B U N A L U L,

Prin acțiunea civilă, scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, înregistrată la această instanță sub nr. de mai sus, reclamanta B. Ana a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ș.

G. N. 1 L. I.

și P. L. I.,

obligarea lor la acordarea indemnizației de pensionare.

În motivare s-a arătat că odată cu pensionarea, survenită la data de 1 iulie 2010, reclamantei nu i s-a achitat indemnizația de pensionare prevăzută de contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 - 2010, aplicabil reclamantei, precizând totodată că Legea nr.118/_ a intrat în vigoare începând cu data de 3 iulie 2010.

Pârâții, legal citați, nu și-au delegat reprezentanți în instanță și nici nu au formulat întâmpinare sau alte apărări scrise.

La termenul de judecată din 9 mai 2013, tribunalul, din oficiu a ridicat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei P. L. I. (față de care părțile nu și-au exprimat punctul de vedere), excepție întemeiată având în vedere că, potrivit art. 77 din Legea nr.215/2001, primăria comunei, orașului sau municipiului, constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale, fără personalitate juridică, astfel că nu poate sta în judecată în calitate de pârâtă.

Așa, fiind excepția va fi admisă și va fi respinsă acțiunea formulată de reclamantă împotriva acestei pârâte ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

1

Analizând actele și lucrările dosarului,

tribunalul reține faptul că reclamanta a fost angajata pârâtei Ș. G. N. 1 L. I., pe postul de educator, până la data de 30 iunie 2010, când raporturile de muncă au încetat ca urmare a pensionării reclamantei pentru limită de vârstă. Astfel, începând cu 1 iulie 2010, reclamanta s-a pensionat, așa cum rezultă din documentele depuse la dosar (f. 2,4).

Potrivit art. 50 din contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 - 2010 nr. 2895/21 din 29 decembrie 2006, în vigoare în perioada pentru care se solicită dreptul, salariații care se pensionează pentru limită de vârstă primesc o indemnizație egală cu cel puțin două salarii de bază avute în luna pensionării.

Potrivit art. 40 alin. 2 litera c din Codul muncii, republicat, angajatorului îi revine obligația de a acorda reclamantei toate drepturile ce decurg din lege și din contractele colective de muncă, astfel încât reclamanta este îndreptățită la plata indemnizației de pensionare prevăzută în contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010, contract ce constituie legea părților și a cărui executare este obligatorie pentru părți potrivit art.243 din Codul muncii, (în forma în vigoare la data pensionării reclamantei), contract în vigoare și aplicabil în perioada în care trebuia acordat dreptul, respectiv 1 iulie 2010.

Ca atare, în temeiul dispozițiilor legale arătate, tribunalul reține că reclamanta este îndreptățită să primească cu titlu de indemnizație de pensionare pentru limită de vârstă două salarii de bază avute la momentul pensionării sale.

Obligația de plată a acestei sume revine angajatorului, în speță pârâtei Ș. G. N. 1 L.

I., întrucât reclamanta nu a beneficiat de o asemenea indemnizație, așa cum rezultă din adeverința emisă de unitatea de învățământ (f. 4), iar la stabilirea acestei sume se va avea în vedere faptul că potrivit prevederilor contractului colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 cuantumul indemnizației se raportează la salariul de bază avut de reclamantă în luna pensionării.

În cauză nu sunt incidente prevederile art. 9 din Legea nr. 118/2010, întrucât norma legală se referă la neacordarea indemnizațiilor de pensionare începând cu data intrării în vigoare a legii, respectiv 3 iulie 2010, aceasta trebuind interpretată în baza principiului neretroactivității legilor, că se referă la neacordarea indemnizațiilor de pensionare numai pentru persoanele care ies la pensie după data de 3 iulie 2010.

Din cuprinsul deciziei de pensionare depusă în copie la dosar (f.2) rezultă că drepturile de pensie i s-au acordat reclamantei cu începere din 1 iulie 2010, deci anterior intrării în vigoare a Legii nr. 118/2010, astfel că, fiind un drept recunoscut la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 118/2010, acesta nu putea fi afectat de măsurile prevăzute de noua lege.

Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către reclamantă.

În baza art. 55 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, republicată, s-a solicitat votul consultativ al asistenților judiciari, care au exprimat aceeași opinie.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei P. L. I., invocată din oficiu și, în consecință respinge acțiunea formulată de reclamantă împotriva acesteia pentru lipsa calității procesuale pasive.

Admite acțiunea formulată de reclamanta B. Ana, domiciliată în comuna L. I., str. G.

, nr.90, județul Bistrița-Năsăud împotriva pârâtei Ș. G. nr.1 L. I. , cu sediul în comuna L.

  1. , str. G., nr.238, județul Bistrița-Năsăud și, în consecință:

    - obligă pârâta să plătească reclamantei suma brută reprezentând echivalentul a două salarii de bază avute în luna pensionării, cu titlu de indemnizație pentru pensionare;

    Fără cheltuieli de judecată.

    Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

    Cererea pentru exercitarea căii de atac se depune la Tribunalul Bistrița-Năsăud. Pronunțată în ședința publică din 06 iunie 2013.

    PRESEDINTE, GREFIER,

    1. C. C. S.

2

Cu votul consultativ al asistenților judiciari,

Z. L. P. S.

Red. I.C. - Z.L../_ Dact.Z.L./_

3

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 1613/2013. Pretenții. Litigiu de muncă