Sentința civilă nr. 2614/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2614/F/2013 Ședința publică din data de 7 octombrie 2013
Tribunalul constituit din: PREȘEDINTE: S. I. ,judecător
GREFIER: G. N.
Cu participarea asistenților judiciari :
Z. L. P. S.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile formulată de reclamanta Uniunea Județeană a Sindicatelor Libere din Învățământ B. -Năsăud, în numele și pentru membrii de sindicat P.
A., A. Ana
împotriva pârâților Ș. G. M., C. local M., I. P. M. ,
având ca obiect drepturi bănești -premiu anual.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nici una dintre părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că prin acțiunea introductivă reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă. Tribunalul constată că este competent material și teritorial să soluționeze prezenta cauză,
potrivit art.269 Codul muncii.
La data de_, în termen util, la dosar s-a depus întâmpinare din partea pârâtei Ș. G.
M. prin care se invocă excepția tardivității introducerii acțiunii.
Instanța pune în discuție excepția invocată prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei de către pârât.
Constatând că nu se formulează cereri, că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, tribunalul unește cu fondul cauzei excepția invocată și dispune judecarea cauzei.
Deliberând constată,
TRIBUNALUL
Prin acțiunea civilă, scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar înregistrată la nr. de mai sus, reclamanta Uniunea Județeană a Sindicatelor Libere din Învățământ în numele și pentru membrii de sindicat P. A., A. Ana a chemat în judecată pe pârâții Ș. G.
M., C. local M., I. P. M., solicitând obligarea unității școlare pârâte la plata premiului anual aferent anului 2010, sumă actualizată cu rata inflației la data plății efective; obligarea pârâților C. local M., I. P. M., la asigurarea finanțării pentru plata sumei solicitate.
În motivarea acțiunii se arată că potrivit art. 25 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, personalul plătit din fonduri publice, beneficiază de un premiu anual acordat pentru activitatea desfășurată în timpul anului 2010 sau proporțional cu activitatea lucrată, egal cu media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare, după caz.
În cazul personalului care nu a lucrat tot timpul anului, premiul anual se acordă proporțional cu perioada în care a lucrat, luându-se în calcul media salariilor de bază brute lunare realizate în perioada în care a desfășurat activitate.
Dreptul la premiul anual este un drept de natură salarială, acordat pentru activitatea desfășurată, exceptând situațiile de prestare de activități profesionale necorespunzătoare, de sancționare disciplinară.
Învederează că aceste dispoziții au fost abrogate de art. 39 pct. w) din Legea nr. 284/2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, act normativ în vigoare din data de 1 ianuarie 2011 iar prin Legea nr. 285/2010, în vigoare tot de la 1 ianuarie 2011, s-a prevăzut la articolul 8, că premiul anual corespunzător anului 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011.
Deși prin art. 8 din Legea nr. 285/2010 s-a prevăzut că sumele corespunzătoare premiului anual pe anul 2010 nu se mai acordă cu începere din 1 ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011, s-a subliniat faptul că dreptul era deja câștigat în anul 2010, chiar dacă plata acestuia s-a amânat pe anul 2011.
Premiul anual solicitat poate fi considerat "un bun"; în sensul Convenției europene, membrii de sindicat beneficiari bucurându-se de "speranța legitimă"; a realizării acestui drept de natură salarială.
La data abrogării dispoziției legale, 1 ianuarie 2011, în patrimoniul membrilor de sindicat s- a născut deja o creanță suficient de bine stabilită și nu un simplu drept eventual.
Prin art. 8 din Legea nr. 285/2010 s-a realizat o privare de dreptul la plata premiului anual, fiind încălcat dreptul la respectarea bunurilor beneficiarilor, drept consacrat de art. 1 alin. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția europeană, prioritar în aplicare față de legile interne.
C. local și primarul asigură finanțarea unităților de învățământ preuniversitar, având obligația asigurării sumelor necesare plății premiului anual în bugetul unității de învățământ angajatoare.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 112 C.proc.civ., art. 268 alin. 1 lit. c din Codul muncii, art. 211 din Legea nr. 62/2011, art. 11, art. 20 din Constituție, art. 1 alin. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția europeană, art. 17 din Declarația universală a drepturilor omului, art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009.
Pârâta Ș. G. M., legal citată, nu și-a delegat reprezentant în instanță, însă a depus întâmpinare
(f.20) prin care a invocat în principal excepția tardivității introducerii acțiunii, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii.
În motivare s-a arătat că în fapt, prin cererea de chemare în judecată reclamanta solicită reîncadrarea personalului cu data de_, în baza Legii nr. 330/2009.În conformitate cu prevederile art. 5 alin. 6 din O.U.G nr. 1/2009, reîncadrarea personalului didactic din învățământ, la data de_ s-a făcut luând în calcul salariile de bază la data de_, stabilite în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 41/2009, aprobate cu Legea nr. 300/2009. În aceste condiții, unitățile de învățământ au procedat la reîncadrarea personalului cu data de_ . Conform prevederilor art. 34 din Legea nr. 330/2009, soluționarea contestațiilor în legătura cu stabilirea salariilor de bază individuale a fost de competența ordonatorilor de credite, iar persoanele nemulțumite de modul de soluționare a contestațiilor s-au putut adresa instanței de contencios administrativ sau instanței judecătorești, după caz, potrivit legii în termen de 30 de zile de la data comunicării soluționării contestației,
În conformitate cu prevederile art. 3 din O.M.M.F.P.S. nr. 32/2010, controlul aplicării Legii nr. 330/2009 se face de către agențiile teritoriale pentru prestații sociale, cu privire la stabilirea salarizării personalului.
Acest control s-a realizat de către Agenția Teritorială pentru Prestații Sociale B. -Năsăud, iar conform prevederile art. 4 din același ordin, controlul aplicării Legii nr. 330/2009, cu privire la alocațiile bugetare pentru cheltuieli de personal, s-a făcut de către Direcția Finanțelor Publice. În acest sens, s-a constatat încadrarea în alocațiile bugetare și s-a aprobat efectuarea plății salariilor.
Pârâtul a arătat că, reclamanții nu au contestat în termen nici modul de stabilire a salariului începând cu data de 1 ianuarie 2011, potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2010 a personalului plătit din fonduri publice și prevederilor art. 30 din Legea- cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
S-a menționat că toate deciziile au fost aduse la cunoștința salariaților, la data emiterii acestora.
Angajații unității nu au contestat modul de reîncadrare în termenul prevăzut de lege, motiv pentru care s-a considerat că s-a prescris dreptul la acțiune.
Pentru aceste motive s-a solicitat admiterea excepției invocată.
Pe fond s-a precizat că, în conformitate cu prevederile art. 5, alin. 6 din O.U.G. nr. 1/2009, reîncadrarea personalului didactic din învățământ, la data de_ s-a făcut luând în calcul salariile de bază la data de_, stabilite în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 41/2009, aprobate cu Legea nr. 300/2009 și cu respectarea principiilor prevăzute de art. 3 din aceeași lege, în sensul luării în considerare "sporurile, adaosurile salariale, majorările, indemnizațiile cu caracter general sau special, precum și a alte drepturi de natură salarială, recunoscute sau stabilite, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin hotărâri judecătorești, prin acte de negociere colectivă, precum și prin alte modalități, acestea regăsindu-se la un nivel acceptat, potrivit principiilor prezentei legi, în salariul brut sau, după caz, în salariul de bază, în solda funcției de bază sau în indemnizația lunară de încadrare".
Unitatea pârâtă a procedat la reîncadrarea personalului, cu respectarea întocmai a acestor prevederi, iar documentația privind reîncadrarea a fost verificată de către Agenția Teritorială pentru Prestații Sociale B. -Năsăud, ocazie cu care s-a constatat că reîncadrarea personalului s-a făcut corect, iar Direcția Finanțelor Publice a constatat încadrarea corectă în alocațiile bugetare pentru cheltuieli de personal, aprobând plata salariilor.
Deciziile de reîncadrare s-au emis cu respectarea întocmai a dispozițiilor legale în vigoare la data emiterii. La data emiterii deciziilor de reîncadrare nu a existat o sentință civilă care să oblige unitatea la acordarea unor diferențe salariale.
Toți angajații au primit salariile conform deciziilor de reîncadrare începând cu data de _
, au primit fluturașul de salariu în acest sens și nu a existat niciun fel de contestație în tot acest timp. În aceste condiții, unitatea școlară a procedat corect la reîncadrarea personalului cu_ ,
motiv pentru care s-a solicitat respingerea primului capăt de cerere.
În mod similar, începând cu 1 ianuarie 2011, drepturile salariale ale reclamanților au fost stabilite, potrivit art. 1 din Legea nr. 285/2010: "(1) începând cu luna ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%._ ".
Unitatea pârâtă a procedat la reîncadrarea personalului, cu respectarea întocmai a acestor prevederi, deciziile de reîncadrare s-au emis cu respectarea întocmai a dispozițiilor legale în vigoare.
La data emiterii deciziilor de reîncadrare nu exista o sentință civilă care să oblige unitatea la acordarea unor diferențe salariale.
Conform prevederilor art. 126 din Constituția României, justiția se înfăptuiește în numele legii, ea este unică, imparțială și egală pentru toți, iar judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Instanțele judecătorești nu pot decât să respecte și să aplice legea și nicidecum să o modifice, înlăturând dispoziții ale ei.
În același sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1325/_, referitoare la excepția de neconstituționalitate a O.G. nr. 137/2000.
Astfel, Curtea Constituțională arată că instanțele judecătorești nu au competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, deoarece încălca principiul separației puterilor.
Conform prevederilor art. 61 din Constituția României, Parlamentul și, prin delegare legislativă, în condițiile art. 115 din Constituția României, Guvernul, au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generala, iar instanțele judecătorești au doar misiunea constituțională de a realiza justiția, de a soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective.
Prin urmare, misiunea instanței este aceea de a realiza justiția, potrivit art. 126, alin. 1 din Constituția României, adică de a soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective.
Restul pârâților, legal citați, nu s-au prezentat în instanță prin reprezentant și nici nu au depus apărări scrise la dosar
.
Analizând cu prioritate excepția tardivității
invocată de unitatea de învățământ, tribunalul reține că, cu ocazia formulării apărărilor, pârâta a fost în eroare cu privire la natura cauzei de față. Astfel, reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la plata premiului anual pentru anul 2010, în timp
ce aceasta din urmă și-a fundamentat excepția și apărările pe dispozițiile incidente în alte cauze, referitoare la reîncadrarea personalului bugetar în temeiul dispozițiilor Legii 330/2009.
Dat fiind faptul că acțiunea de față a fost introdusă în termenul legal de prescripție de 3 ani, tribunalul urmează să respingă excepția ca neîntemeiată.
Analizând pe fond actele și lucrările dosarului
, tribunalul reține faptul că membrii de sindicat fac parte din rândul personalului plătit din fonduri publice desfășurându-și activitatea în anul 2010 la unitatea școlară pârâtă.
Prin articolul 25 alin.1 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, modificată și completată, s-a prevăzut că personalul salarizat potrivit acestui act normativ beneficiază, pentru activitatea desfășurată, de un premiu anual, egal cu media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare, după caz, realizate în anul pentru care se face premierea, iar potrivit alin.4 al aceluiași articol, plata acestui premiu anual se realiza începând cu luna ianuarie a anului următor perioadei pentru care se acorda premiul.
Legea nr. 330/2009 a fost abrogată în mod expres, prin art. 39 lit. w din Legea nr. 284/2010, lege care a intrat în vigoare de la data de 01 ianuarie 2011, cu excepția art. 34 și 35 care au intrat în vigoare la 3 zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial.
Pentru salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată Legea nr.285/2010, în vigoare începând din data de 01 ianuarie 2011, lege care, la art. 8 prevede că: "sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi";.
Așadar, legiuitorul a prevăzut, în mod expres, că sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, modificând prin această reglementare modalitatea de plată a premiului anual aferent anului 2010, aceasta fiind transformată într-o executare succesivă, iar sumele corespunzătoare dreptului s-au regăsit în majorările salariale acordate personalului din sectorul bugetar potrivit dispozițiilor art.1 din Legea 285/2010.
Conformitatea acestor dispoziții legale cu normele din Legea fundamentală și Primul Protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului referitoare la principiul neretroactivității legii și protecția dreptului de proprietate privată a fost constatată de Curtea Constituțională, care prin decizii succesive, nr.1165/2011, nr.115/2012 și nr.395/2012 a statuat că sporurile, premiile și alte stimulente acordate angajaților din sistemul bugetar prin acte normative reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, legiuitorul fiind în drept să le instituie, să prevadă condițiile și criteriile de acordare, să le modifice, suspende sau chiar să le anuleze, singura condiție de ordin constituțional fiind aceea ca măsurile dispuse să vizeze deopotrivă toate categoriile de personal care se află într-o situație identică.
Referitor la principiul neretroactivității legii civile
, invocat de reclamantă, se reține că dreptul de a încasa premiul anual aferent anului 2010 nu se putea naște înainte de 1 ianuarie 2011, dată la care era în vigoare atât Legea nr.284/2010, care prin art.39 lit. w a abrogat Legea nr.330/2009, inclusiv art.25 care prevedea acordarea premiului anual cât și Legea nr. 285/2010, care, astfel cum s-a arătat mai sus, prevede că sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011.
Prin urmare în luna ianuarie 2011 problema acordării premiului anual era reglementată prin Legea nr. 285/2010, lege în vigoare la acea dată, astfel că susținerile referitoare la încălcarea principiului neretroactivității legii civile, sunt neîntemeiate.
Neîntemeiată este și susținerea referitoare la faptul că neacordarea dreptului salarial solicitat prin acțiune, respectiv premiul anual aferent anului 2010, încalcă art.1 al Protocolului nr.1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Cu referire la beneficiul premiului anual pe anul 2010, Curtea Constituțională a constatat că acesta reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă a angajatului asupra angajatorului său și constituie un "bun"; în sensul Convenției, iar prin art. 8 din Legea nr. 285/2010 a fost modificată doar modalitatea de acordare a acestor sume, anume, eșalonat și succesiv, prin creșterea în mod corespunzător a cuantumului salariului sau indemnizației de bază.
În acest context, tribunalul reține faptul că reclamanta a primit în anul 2011 majorări salariale conform art.1 alin.1 și 2 din Legea nr. 285/2010, astfel că prin această lege, legiuitorul a modificat doar modalitatea de executare, fără a fi afectat cuantumul și întinderea creanței.
Deși se constată că nu s-a cuantificat procentul care a fost avut în vedere la majorările salariale pentru că, fiind o lege cadru, nu s-a putut specifica cât reprezintă acest cuantum pentru fiecare instituție, lipsa cuantificării nu reprezintă o dovadă a neincluderii premiului anual în majorările salariale iar faptul că de aceste majorări salariale beneficiază în mod egal toți salariații bugetari indiferent de perioada lucrată și de eventualele sancțiuni disciplinare suportate, nu determină concluzia că premiul anual nu a fost inclus în mod efectiv în salariul de bază, ci reflectă intenția legiuitorului să asigure un tratament egal tuturor persoanelor, prin eliminarea, începând cu anul 2011, a premiului anual.
Prin urmare art.1 din Protocolul 1 din CEDO, invocat, nu poate fi apreciat ca incident în cauză, pentru că reclamantei nu i s-a adus o atingere dreptului de proprietate, premiul anual din anul 2010, fiind inclus în majorarea salarială de 15% acordată în anul 2011.
Prin decizia nr. 115/_ a Curții Constituționale, s-a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 invocată în cauză de către reclamantă, reținându-se, pe de o parte, faptul că premiul anual nu este un drept fundamental iar, pe de altă parte, prin aceste dispoziții nu au fost încălcate principiile neretroactivității legii și egalității de tratament, prevederile constituționale și convenționale referitoare la dreptul de proprietate privată, legiuitorul reglementând o modalitate de plată eșalonată a acestui drept, care să satisfacă și să mențină un echilibru rezonabil între interesele angajaților și interesul public sub aspectul gestionării resurselor bugetare în contextul crizei economice.
Ca atare, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, premiul pentru anul 2010, prevăzut de art. 25 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, nu poate fi acordat întrucât nu există temei legal pentru acordarea acestui drept, sumele aferente acestuia fiind incluse în majorările salariale stabilite pentru anul 2011, potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 285/2010.
Prin urmare, acțiunea privind obligarea angajatorului la plata distinctă a sumei aferentă premiului anual pentru anul 2010 după abrogarea expresă a dispozițiilor art.25 din Legea nr.330/2009 este neîntemeiată, motiv pentru care, în baza considerentelor de fapt și de drept arătate se impune a fi respinsă ca atare.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
Asistenții judiciari participanți la soluționarea cauzei, conform art. 55 alin. 2 din Legea nr.
304/2004, republicată, și-au exprimat votul consultativ în sensul celor anterior arătate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Respinge excepția tardivității, invocată de pârâta Ș. G. M. .
Respinge ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamantul/a Uniunea Județeană a Sindicatelor Libere din Învățământ, cu sediul în B., str. Al. Odobescu, nr.3, județul B. - Năsăud în numele și pentru membrii de sindicat P. A., A. Ana, împotriva pârâților Ș.
G. M.,
cu sediul în M., nr.212, județul B. -Năsăud, C. local M., I. P.
M.,
, ambii cu sediul în M. nr. 213, județul B. -Năsăud. Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 7 octombrie 2013
PREȘEDINTE, GRE
FIER,
S. I. G. N.
cu votul consultativ al asistenților judiciari,
Z. L. P. S.
Red/.Dact S.I. _
