Sentința civilă nr. 3257/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3257/F/2013
Ședința publică din data de 17 decembrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: I. C., judecător GREFIER: C. S.
Cu participarea asistenților judiciari:
Z. L. - P. S.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile formulată de reclamanta D. L., prin Uniunea J. ă a Sindicatelor Libere din Învățământ B. -N., împotriva pârâților C. Ș. pentru E.
I. L. B., C. J. B. -N.
, Ș. G. "M. E. " N., C. Local N.
și I. P. N. , având ca obiect drepturi bănești - Legea 330/2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna dintre părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că Administrația J. ă a F. P. B. -N. a depus la dosar note scrise (f. 51-53).
Văzând lipsa părților, faptul că prin acțiunea introductivă s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă și că nu sunt cereri și incidente prealabile, tribunalul unește cu fondul cauzei excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive și rămâne cu cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L,
Deliberând, constată;
Prin acțiunea civilă, scutită de plata taxelor judiciare de timbru, înregistrată la instanță la nr. de mai sus reclamanta Uniunea J. ă a Sindicatelor Libere din Învățământ în numele și pentru membrul de sindicat D. L. a chemat în judecată pe pârâții C. Ș. pentru E. I. L.
B., Ș. G. "M. E. " N., C. J. B. -N., C. Local N.
și I. P.
N., solicitând obligarea pârâtei Ș. G. "M. E. " N., la calcularea drepturilor salariale cuvenite membrului de sindicat în conformitate cu prevederile Legii nr. 330/2009, respectiv cu luarea în considerare a salariilor de bază aferente lunii decembrie 2009, stabilite conform Legii nr. 221/2008 - prin utilizarea coeficientului de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 lei, și plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv încasate, pentru perioada 01 ianuarie 2010 - 31 decembrie 2010, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății; obligarea pârâtei Ș. G. "M. E. " N. la calcularea drepturilor salariale cuvenite membrului de sindicat în conformitate cu prevederile Legii nr. 285/2010, respectiv cu luarea în considerare a salariilor de bază aferente lunii octombrie 2010, stabilite conform Legii nr. 221/2008 și a Legii nr. 330/2009 - prin utilizarea coeficientului de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 lei, și plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv încasate, pentru perioada 01 ianuarie 2011 - 31 ianuarie 2011, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății; obligarea pârâtului C. Ș. pentru E.
I. L. B. la calcularea drepturilor salariale cuvenite membrului de sindicat în conformitate cu prevederile Legii nr. 285/2010, respectiv cu luarea în considerare a salariilor de bază aferente lunii octombrie 2010, stabilite conform Legii nr. 221/2008 și a Legii nr. 330/2009 - prin utilizarea coeficientului de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 lei, și plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv încasate, pentru perioada 01 februarie 2011 - 13 mai 2011,
actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății; obligarea pârâților C.
J. B. -N., C. Local N., I. P. orașului N. - prin primar, la asigurarea finanțării pentru plata sumelor mai sus menționate.
În esență, în motivare s-a arătat că la 30 ianuarie 2008, Guvernul României a aprobat O.G. nr. 15/2008. Acest act normativ a fost aprobată cu modificări de către Parlamentul României prin Legea nr. 221/2008, principala modificare constând în majorarea coeficientului de multiplicare - 1,000 pentru personalul didactic și didactic auxiliar la valoarea de 400,00 lei, pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2008 și care reprezintă valoare de referință pentru creșterile salariale ulterioare. Deși, ulterior, Guvernul României a încercat în repetate rânduri modificarea O.G. nr. 15/2008, ca urmare a constatării prin decizii succesive de către Curtea Constituțională a neconstituționalității modificărilor aduse, dispozițiile O.G. nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată cu modificări de Legea nr. 221/2008 trebuiau aplicate până la data de_ .
Cu privire la aplicabilitatea Legii nr. 221/2008 pentru perioada_ -_ s-a pronunțat și Î. care, soluționând un recurs în interesul legii, prin Decizia nr. 3/2011, a statuat că dispozițiile Ordonanței G. ui nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată și modificată prin Legea nr. 221/2008, constituie temei legal pentru diferența dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate, cu începere de la 1 octombrie 2008 și până la data de 31 decembrie 2009.Așadar, este de necontestat că salariul de bază al personalului didactic, în perioada 1 octombrie 2008 - 31 decembrie 2009 trebuia calculat în conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008 - prin utilizarea valorii coeficientului 1,000 de 400,00 lei, la care se adăugau celelalte sporuri și indemnizații prevăzute de lege. În realitate, însă, unitatea de învățământ a calculat și achitat drepturile salariale în mod greșit, fără să aplice dispozițiile Legii nr. 221/2008, pe toată perioada în care această lege a fost aplicabilă, respectiv până la data de 31 decembrie 2009 astfel că salariul efectiv calculat și plătit în luna decembrie a fost mai mic decât cel la care reclamanții aveau dreptul.
Începând cu data de 1 ianuarie 2010 a intrat în vigoare Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. 5 din această lege în anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel: a) noul salariu de bază, solda funcției de bază sau după caz, indemnizația lunară de încadrare va fi cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acestea, potrivit anexelor la lege. Aceleași dispoziții au fost prevăzute și în Ordonanța de urgență a G. ui nr. 1/2010, care în art. 5 alin. 1 prevede că
"începând cu luna ianuarie 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își păstrează salariul, solda sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare brută avută la această dată, fără a fi afectate de măsurile de reduce de a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 prevăzute la art. 10 din Legea nr. 329/2009.
Punând în practică dispozițiile Legii nr. 330/2009 și ale OG nr. 1/2010, începând cu data de 1 ianuarie 2010, unitatea de învățământ, pornind de la salariul efectiv achitat în luna decembrie 2009, calculat greșit, fără aplicarea Legii nr. 221/2008, a calculat greșit drepturile salariale și în consecință, în tot anul 2010, salariul calculat și plătit efectiv a fost greșit determinat. În consecință și reducerea drepturilor salariale cu 25%, potrivit Legii nr. 118/2010 începând cu data de 3 iulie 2010 și până la data de 31 decembrie 2010, s-a efectuat având un salariu de bază și sporuri mai mici decât cele cuvenite. Așa fiind, salariul de bază aferent lunii octombrie 2010 a fost mai mic decât cel cuvenit, determinat conform Legii nr. 221/2008 și cu aplicarea reducerii de 25%, prevăzută de Legea nr. 118/2010.
Se mai arată în acțiune că în sensul celor pretinse prin acțiune s-a pronunțat Î., prin Decizia în interesul legii nr. 11/2012 .
Cum, începând cu data de 1 ianuarie 2011, potrivit Legii nr. 285/2010 drepturile salariale trebuiau determinate prin aplicarea unui procent de majorare de 15% la salariul de bază și la sporurile aferente lunii octombrie 2010 și cum salariul de bază și sporurile aferente lunii octombrie 2010, au fost mai mici decât cele cuvenite, nefiind determinate conform Legii nr. 221/2008, prin utilizarea valorii coeficientului 1 de 400 lei, la care trebuia aplicată reducerea de 25%, conform Legii nr. 118/2010 și drepturile salariale calculate și achitate de unitatea de învățământ, pentru perioada 1 ianuarie 2011 - 13 mai 2011 (când a intrat în vigoare Legea nr.
63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului din învățământ), au fost mai mici decât cele cuvenite.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 7 alin. 2, art. 12 alin. 3 și art. 30 alin. 5 din Legea nr. 330/2009, art. 5 alin. 1 din OUG nr. 1/2010, art. 1 din Legea nr. 285/2010, art. unic din Legea nr. 221/2008, O.G. nr. 15/2008, art. 268 alin. 1 lit. c) din Codul muncii, republicat, art. 112 Cod de procedură civilă.
Pârâtul C. J. B. -N. a formulat întâmpinare (f.21),
prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive arătând că această instituție nu are obligația de a finanța și pârâta Ș. G. "M. E. "; N., iar pe fond nu s-a opus admiterii cererii în limita creditelor bugetare alocate..
Același pârât a formulat și cererea de chemare în garanție a G. ui R. prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând obligarea chematului în garanție la alocarea sumelor pe care pârâtul ar fi obligat să le aloce la rândul său către unitățile școlare finanțate.
Pârâții C. local al orașului N. și Primarul orașului N.
, legal citați, prin întâmpinarea depusă la dosar (f.19) au invocat excepția inadmisibilității, cu motivarea că reclamanta nu a urmat procedura prevăzută de art. 34 din Legea-cadru nr. 330/2009.
Pe fondul dreptului dedus judecății s-a arătat că pârâții nu se opun admiterii acțiunii dacă se dovedește întemeiată.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 34 din Legea-cadru nr. 330/2009, art. 115 - 118 C.proc.civ.
Restul pârâților,
legal citați, nu și-au delegat reprezentant în instanță și nu au formulat apărări scrise la dosar.
Chematul în garanție Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de Administrația J. ă a F. P. B. -N. (f.36), a depus la dosar întâmpinare (f.34
) prin care a solicitat în principal respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în garanție, invocând în esență Decizia în interesul Legii nr. 12/2011 dată de I., iar în subsidiar respingerea acțiunii introductive ca neîntemeiată.
Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive, conform art. 137 C.proc.civ
, invocată de pârâtul C. J. B. -N., ce a fost unită cu fondul cauzei, tribunalul reține că reclamanta a justificat temeiurile pentru care a acționat în judecată acest pârât, astfel că acesta are calitatea de a sta în cauză ca pârât, excepția urmând a fi respinsă, pentru considerentele ce succed:
Potrivit art. 104 alin. 2 lit. a din capitolul VIII din Legea nr. 1/2011 a educației naționale intitulat "Finanțarea și baza materială a învățământului preuniversitar";, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Potrivit art.110 alin.3 din legea nr.1/2011, finanțarea unităților de învățământ special, a claselor de învățământ special, a elevilor din învățământul special, a liceelor speciale și a CJRAE/CMBRAE se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor județene și ale sectoarelor municipiului B., indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin contract managerial. Potrivit art.91 alin.3 lit.a din legea nr.215/2001, consiliul județean aprobă, la propunerea președintelui consiliului județean, bugetul propriu al județului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar.
Prin urmare, obligația legală de finanțare a pârâtului C. Ș. pentru E. I. L. B. în cadrul căruia funcționează membrul de sindicat reprezentat de către reclamantă conferă pârâtului
C. J. B. -N. calitate procesuală pasivă în cauză. În ceea ce privește Ș. G. "M.
E. ";N., tribunalul constată că prin cererea introductivă nu s-a solicitat obligarea pârâtului C.
J. B. -N. și la alocarea sumelor datorate de această unitate de învățământ.
Cât privește excepția inadmisibilității invocată de pârâții C. Local N. și I. P.
N.
, ce a fost unită cu fondul cauzei, tribunalul reține că excepția nu este întemeiată, deoarece art. 34 din Legea-cadru nr. 330/2009 nu prevede expres că procedura de contestare la ordonatorul de credite și apoi la instanța de contencios administrativ constituie o procedură prealabilă ce trebuie
urmată obligatoriu anterior sesizării instanței de drept comun, pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 109 C.proc.civ.
Aceste dispoziții legale invocate de pârâți nu prevăd că singurul mod de contestare ar fi cel anume reglementat de acel act normativ, situație în care reclamanta are la îndemână două căi de acțiune, în lipsa unor prevederi legale imperative care să excludă acest lucru, adică fie calea procedurii administrative prevăzută de art. 34 din Legea-cadru nr. 330/2009, fie calea sesizării instanțelor de judecată ce soluționează conflicte de muncă.
Reclamanta a ales calea sesizării directe a instanței judecătorești, în condițiile în care procedura prevăzută de art. 34 menționat, este una administrativă, fără caracter prealabil obligatoriu, astfel că excepția invocată urmează a fi respinsă.
Analizând pe fond actele și lucrările dosarului
, tribunalul reține faptul că în perioada 1 ianuarie 2010 - 31 ianuarie 2011 membrul de sindicat menționat a fost angajat al pârâtei Ș. G.
"M. E. "; N.
iar în perioada 1 februarie 2011-
13 mai 2011 membrul de sindicat menționat a fost angajat al pârâtului C. Ș. pentru E. I. L. B.,
făcând parte din categoria personalului didactic prevăzută de Legea nr. 221/2008, așa cum rezultă din cuprinsul adeverințelor nr. 2156/_ și 1074/_, depuse la dosar (f. 8,7).
Prin deciz ia nr. 3/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și J ustiție în interesul le gii
, s-a reținut că urmare a deciziilor Curții Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale ordonanțele de urgență ale G. ui nr. 136/2008, nr. 151/2008 și nr. 1/2009, dispozițiile Ordonanței
G. ui nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată și modificată prin Legea nr. 221/2008, constituie temei legal pentru diferența dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate, cu începere de la 1 octombrie 2008 și până la data de 31 decembrie 2009.
Conform acestui act normativ, începând cu 1 octombrie 2008 salariile cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, a personalului cu funcții didactice auxiliare din învățământ au cunoscut o creștere semnificativă, urmare a majorării valorii coeficientului de multiplicare.
Astfel, pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar și pentru funcțiile didactice auxiliare din învățământ valoarea coeficientului de multiplicare pe perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2008 a crescut la valoarea de 400 lei față de 291,678 lei, creșterea fiind de 37%, așa cum rezultă din preambulul Ordonanței de urgență a G. ui nr. 136/2008.
Ca atare, prin decizia în interesul legii s-a reținut că la data de 31 decembrie 2009 salariul cuvenit personalului din învățământ - didactic și didactic auxiliar - era cel calculat în baza prevederilor Legii nr. 221/2008.
La data de 1 ianuarie 2010, a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Prin art. 30 alin. 5 din Legea-cadru nr. 330/2009 s-a instituit principiul păstrării în plată a drepturilor avute la data de 31 decembrie 2009. În acest sens, prin alin. 5 lit. a din art. 30 din actul normativ menționat s-a stabilit că noul salariu de bază va fi cel corespunzător funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta potrivit anexelor la Legea-cadru nr. 330/2009.
Prin deciz ia în interesul l egii nr. 11/2012 pronunța tă de În alta Curte d e Cas ație și J ustiție s-a statuat că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. (6) din Ordonanța de urgență a G. ui nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar și ale art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, personalul didactic din învățământ aflat în funcție la data de 31 decembrie 2009 are dreptul, începând cu data de 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanței G. ui nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.
În acest context s-a reținut că noul salariu de bază pentru anul 2010 trebuie calculat pornind de la preluarea celui care corespundea funcției deținute potrivit grilei de salarizare valabile în luna decembrie 2009 și care trebuia plătit personalului didactic din învățământ, în raport cu valoarea de 400 lei a coeficientului de multiplicare 1,000.
Conform art. 3307alin. 4 din Codul de procedură civilă, deciziile în interesul legii au caracter obligatoriu pentru instanță, care trebuie să respecte interpretarea dată de instanța supremă problemelor de drept asupra cărora este chemată să decidă.
De la acest salariu, calculat conform Legii nr. 221/2008, trebuia să pornească unitatea de învățământ la momentul realizării noii încadrări în baza Legii-cadru nr. 330/2009, ceea ce nu s-a efectuat, așa cum se atestă în cuprinsul adeverințelor nr. 2156/_ și 1074/_, depuse la dosar (f. 8,7).
Rezultă astfel că în privința membrului de sindicat menționat s-a comis o greșeală de încadrare în temeiul noii legi, întrucât nu s-a ținut seama de salariul cuvenit în baza Legii nr. 221/2008. Urmare a încadrării eronate salariul de care au beneficiat aceasta începând cu data de 1 septembrie 2010 a fost mai mic decât cel efectiv cuvenit, calculat pornind de la valoarea salariului din 31 decembrie 2009, stabilit conform Legii nr. 221/2008.
Stabilirea drepturilor salariale ale personalului din învățământ prin raportarea la o valoare de referință redusă, în contextul în care demersurile legislative anterioare de reducere a acestei valori de referință au fost apreciate ca fiind contrare Constituției R. prin decizii ale Curții Constituționale, iar Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia de recurs în interesul legii nr. 3/2011, a adoptat o modalitate de interpretare și aplicare unitară a prevederilor legale, reprezintă o ingerință a autorităților publice în exercitarea dreptului la respectarea bunului, care nu păstrează un echilibru just între cerințele interesului general și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului, în sensul celei de-a doua fraze a primului paragraf al articolului 1 din Protocolul nr. 1.
Salariul obținut la 31 decembrie 2009, de la care trebuia să se pornească la 1 ianuarie 2010 s-a menținut și în anul 2011, când a intrat în vigoare Legea nr. 284/2010, care reglementează salarizarea personalului din învățământ, aplicabilă potrivit art. 46 începând din 1 ianuarie 2011. Prin Legea nr. 285/2010 s-a prevăzut majorarea cu 15% a cuantumului salariilor acordate pentru luna octombrie 2010, începând cu 1 ianuarie 2011. În cazul reclamanților majorarea trebuia să pornească de la nivelul salariului aferent lunii octombrie 2010, calculat în baza reîncadrării operate prin Legea-cadru nr. 330/2009 pornind de la salariul cuvenit la 31 decembrie 2009, calculat conform prevederilor Legii nr. 221/2008, ceea ce nu s-a realizat așa cum atestă unitatea de învățământ în cuprinsul adeverinței menționate.
La data de 13 mai 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 63/2011, privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, aplicabilă numai de la momentul intrării sale în vigoare și nu pentru trecut, conform art. 1 al legii, act normativ ce prevede o altă reîncadrare a personalului și un alt mod de calcul al salariului.
Având în vedere succesiunea cronologică a reglementărilor legale evocate, deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3/2011 și nr. 11/2012, pronunțate în recurs în interesul legii, se reține că, în perioada 1 ianuarie 2010 - 13 mai 2011, în care membrul de sindicat a fost angajat al unităților de învățământ chemate în judecată, acesta trebuia să beneficieze din partea angajatorului de drepturi salariale lunare calculate prin includerea majorărilor stabilite prin Ordonanța G. ui nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.
Sumele datorate suportă riscul devalorizării, astfel că debitorul obligației de plată este ținut la repararea în totalitate a prejudiciului, motiv pentru care se impune obligarea debitorului la plata actualizată cu indicele inflației a sumelor cuvenite, începând cu data de la care se datorează dreptul și până la data plății efective.
Desigur, calculul drepturilor ca diferență dintre sumele efectiv acordate și cele cuvenite trebuie să aibă în vedere și dispozițiile Legii nr. 118/2010, aplicabilă din 3 iulie 2010, care prevăd diminuarea cuantumului brut al salariilor cu 25%.
În baza considerentelor reținute, a textelor legale și a deciziilor în interesul legii invocate, tribunalul va admite acțiunea așa cum s-a formulat.
Potrivit art. 104 alin. 2 lit. a din capitolul VIII din Legea nr. 1/2011 a educației naționale intitulat "Finanțarea și baza materială a învățământului preuniversitar";, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Totodată, conform art. 1 alin. 3 din Hotărârea G. ui nr. 1618/2009 privind finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, finanțate din bugetele locale, pe baza standardelor de
cost pe elev/preșcolar pentru anul 2010, finanțarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora, pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată.
Consiliile locale răspund de repartizarea sumelor și aprobarea bugetelor pentru fiecare unitate de învățământ cu personalitate juridică, așa cum rezultă din dispozițiile art. 4 alin. 1 din Hotărârea G. ui nr. 1618/2009.
Potrivit art. 36 alin. 4 lit. ";a"; și alin. 6 lit. ";a"; pct. 1 din Legea nr. 215/2001, republicată, consiliul local aprobă bugetul local, la propunerea primarului, primarul fiind ordonator principal de credite, conform art. 63 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 215/2001.
C. local este așadar entitatea căruia unitatea de învățământ îi înaintează proiectul de buget întocmit, cu identificarea tuturor categoriilor de venituri și cheltuieli, finanțate din bugetul local, însoțit de notele de fundamentare, calitate în care aprobă prin hotărâre proiectul de buget.
În ceea ce privește alocarea sumelor datorate de C. Ș. pentru E. I. L. B. așa cum deja s-a reținut, obligația legală îi revine pârâtului C. J. B. -N., în baza prevederilor art.110 alin.3 din Legea nr.1/2011.
În consecință, în baza dispozițiilor legale menționate tribunalul va admite și acțiunea formulată de reclamantă împotriva pârâtului C. J. B. -N., și a pârâților C. Local
N. și I. P. orașului N. - prin primar,
și în consecință va obliga pârâții să aloce unităților școlare pârâte fondurile necesare pentru achitarea diferențelor salariale dintre sumele cuvenite și cele încasate de membrul de sindicat D. L. .
Cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul C. J. B. -N., în contradictoriu cu chematul în garanție Guvernul României prin M. F. este neîntemeiată, și urmează a fi respinsă ca atare. Obligația chematului în garanție de a întocmi proiectul bugetul de stat instituită de art. 18 din Legea 500/2002, precum și cea de coordonare a acțiunilor care sunt în responsabilitatea G. ui cu privire la sistemul bugetar, prevăzută de art.19 din aceeași lege, texte ce au fost invocate de pârât, nu se confundă cu o obligație generală de garantare a tuturor instituțiilor publice în raporturile juridice în care acestea sunt angajate, în acest sens fiind și statuările instanței supreme din Decizia în interesul legii nr. 10/2011. Drept consecință, nu există temeiuri care să justifice admiterea cererii formulate de pârât.
În baza art. 55 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, republicată, s-a solicitat votul consultativ al asistenților judiciari, care au exprimat aceeași opinie.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul C.
J. B. .
Respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtii C. Local al orașului N. și Primarul orașului N. .
Admite acțiunea civilă formulată de reclamanta Uniunea J. ă a Sindicatelor Libere din Învățământ B. -N. , cu sediul în B., str. A. Odobescu, nr.3, județul B. N., în numele și pentru membrul de sindicat D. L. împotriva pârâților, C. Ș. Pentru E. I.
L. B.,
cu sediul în B., cartier U., nr.264, județul B. N., C. J. B.,
cu sediul in B., P. P. R., nr.1, județul B. -N., Ș. G. ,,M. E. ,, N.,
cu sediul in orașul N. str. B-dul G., nr.15, județul B. - N., C. Local al orașului N. și I.
P. orașului N.,
ambii cu sediul în N. str. P. U. nr.15, județul B. -N. și, în consecință:
- obligă unitatea de învățământ Ș. G. ,,M. E. ,, N. să calculeze drepturile salariale cuvenite membrului de sindicat, potrivit Legii nr. 330/2009, în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit conform Legii nr.221/2008 și să plătească acestuia diferența dintre suma plătită efectiv cu acest titlu și suma cuvenită pentru perioada 01 ianuarie 2010 -
31 decembrie 2010 (
ținându-se seama și de dispozițiile Legii 118/2010), sume actualizate cu rata inflației începând cu data scadenței și până la data efectivă a plății;
obligă unitatea de învățământ Ș. G. ,,M. E. ,, N. să calculeze drepturile salariale cuvenite membrului de sindicat, potrivit Legii nr. 330/2009, și a Legii nr.285/2010, în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit conform Legii nr.221/2008 și să plătească acestuia diferența dintre suma plătită efectiv cu acest titlu și suma cuvenită pentru perioadele 01 ianuarie 2011 - 31 ianuarie 2011 (ținându-se seama și de dispozițiile Legii 118/2010), sume actualizate cu rata inflației începând cu data scadenței și până la data efectivă a plății;
obligă unitatea de învățământ C. Ș. Pentru E. I. L. B., să calculeze drepturile salariale cuvenite membrului de sindicat, potrivit Legii nr. 330/2009, și a Legii nr.285/2010, în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit conform Legii nr.221/2008 și să plătească acestuia diferența dintre suma plătită efectiv cu acest titlu și suma cuvenită pentru perioadele 01 februarie 2011 - 13 mai 2011 ( ținându-se seama și de dispozițiile Legii 118/2010), sume actualizate cu rata inflației începând cu data scadenței și până la data efectivă a plății;
obligă pe pârâții C. Local al orașului N. și I. P. orașului N. să asigure finanțarea unității de învățământ Ș. G. ,,M. E. ,, N. cu fondurile bănești necesare plății diferențelor salariale dintre sumele cuvenite și cele încasate efectiv.
obligă pe pârâții C. J. B. să asigure finanțarea unității de învățământ C. Ș. Pentru E. I. L. B., cu fondurile bănești necesare plății diferențelor salariale dintre sumele cuvenite și cele încasate efectiv.
Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul C. J.
B. -N.
împotriva chematului în garanție Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor Publice,
cu sediul în B., str.A., nr.17, sector 5, reprezentat de Administrația J. ă a F.
B. -N.,
cu sediul în B. str. 1 Decembrie nr.6-8 jud. B. -N. . Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 17 decembrie 2013
PREȘEDINTE GREFIER
C. C. S.
cu votul consultativ al asistenților judiciari,
Z. L. P. S.
Red. I.C.-Z.L./_
Dact. Z.L./_
