Sentința civilă nr. 532/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ 4204
SENTINȚA CIVILĂ NR. 532
Ședința publică din_ Instanța constituită din: PREȘEDINTE: Brîndușa G.
Asistent judiciar: S. O.
Asistent judiciar: M. | L. | D. |
G. ier: Ana C. | P. |
Pe rol fiind soluționarea cererii formulată de reclamantul Sindicatul Li- ber din Î. M., cu sediul în localitatea B. M., str. Progresului, nr.46, județul M. împotriva pârâților G. cu program prelungit nr. 8 S. M.
, cu sediul în S. M., str. Al. I. nr. 25, C. Local S. M., Primarul orașului S. M., având ca obiect drepturi bănești
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Instanța constată că în cuprinsul cererii introductive de instanță recla-
mantul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Având în vedere înscrisurile de la dosar, instanța apreciază cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
T.
Constată că prin cererea înregistrată la data de_ reclamantul S.
din Î. M. a solicitat instanței, în numele membrilor de sindicat: Bârlea C. ia, Hotico I., Nagy M., Boicioc T., Băldean Gintner Melinda,
Ana, L. A., Mich Bianca, Fetco Ana Aurica, M. M., Halas M.
, Ulici M., Hasciar S., S. Persida, în contradictoriu cu pârâții G. cu program prelungit nr. 8 S. M., C. Local S. M., Primarul orașului S. M. ca prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză să dispună obligarea unității de învățământ la calcularea indemnizației de concediu de odihnă aferent anului școlar 2009-2010 în cuantum integral, fără aplicarea diminuării cu 25% prevăzută în Legea 118/2010 în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu 10 zile anterior plecării în concediu și plata diferenței dintre indemnizația de concediu pe anul școlar 2009-2010 ce i se
cuvenea și suma diminuată cu 25% ce i s-a acordat, actualizată cu rata inflației la data efectivă a plății.
În ceea ce-i privește pe pârâții consiliu local și primar, reclamantul a solicitat obligarea acestora la asigurarea sumelor necesare pentru plata diferențelor de drepturi salariale solicitate.
A arătat reclamantul că potrivit art. 145 Codul muncii "pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu care nu poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivă.
Indemnizația de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a veniturilor din luna/lunile în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu.
Indemnizația de concediu de odihnă se plătește de către angajator cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.";
Îndemnizația de concediu de odihnă este prevăzută în contractele colective de muncă la nivel național, în contractele colective de muncă la nivel de ramură de învățământ și la nivelul Inspectoratului Școlar M. .
Dispozițiile art. 28 alin. 4 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de I.S.J. MM 2008-2009, coroborate cu dispozițiile art. 29 din Contractul Co- lectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură de Î. 2007 - 2008, prevăd că, pe durata concediului de odihnă, salariații vor primi o indemnizație ce reprezintă media zilnică a veniturilor din ultimele trei luni anterioare lunii în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu. Indemnizația nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă. Indemnizația de concediu se acordă salariatului cu cel puțin 10 zile înainte de plecarea în concediu de odihnă.
Cu toate că dispozițiile Legii 118/2010 nu erau incidente în chestiunea calculului și plății indemnizației de concediu, totuși pârâții au procedat la amânarea acordării drepturilor corespunzătoare și, ulterior, la diminuarea indemnizației de concediu.
Pârâții nu și-au precizat poziția în cauză.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:
Membrii de sindicat reprezentați de reclamant sunt angajații Grădiniței cu program prelungit nr. 8 S. M. și au început efectuarea concediului de odihnă aferent anului 2009-2010 la data de_ .
Potrivit art. 103 lit. a din Legea 128/1997, aplicabilă litigiului în speță, personalul didactic beneficiază de "concediul anual cu plată, în perioada vacanțelor școlare, respectiv universitare, cu o durată de cel puțin 62 de zile, exclusiv duminicile și sărbătorile legale";, art. 146 din Legea nr. 128/1997, dispunând că, în măsura în care statutul cadrelor didactice nu dispune altfel, personalului didactic i se aplică celelalte dispoziții din legislația muncii.
Este adevărat că în conformitate cu dispozițiile art. 145 alin.2 Codul muncii, indemnizația de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu.
Însă, art. 7 al. 1 și 2 din H.G. nr. 250/1992, republicată, privind concediul de odihnă și alte concedii ale salariaților din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare stipulează că pe durata concediului de odihnă, salariații au dreptul la o indemnizație calculată în raport cu numărul de zile de concediu înmulțite cu media zilnică a salariului de baza, sporului de vechime și, după caz, indemnizației pentru funcția de conducere, luate împreună, corespunzătoare fiecărei luni calendaristice în care se efectuează zilele de concediu de odihnă, media zilnică a veniturilor prevăzute la alin. (1) stabilindu-se în raport cu numărul zilelor lucrătoare din fiecare lună în care se efectuează zilele de concediu.
Apoi, potrivit pct. 21-26 din Ordinul Ministerului Educației Naționale nr. 3251 din 12 februarie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic din învățământ, "pe durata concediului de odihnă, cadrele didactice au dreptul la o indemnizație, calculată în raport cu numărul zilelor de concediu înmulțite cu media zilnică a salariului de bază, a sporului de vechime și, după caz, a indemnizației pentru funcția de conducere, luate împreună, corespunzătoare fiecărei luni calendaristice în care se efectuează zilele de concediu.
În cazul în care concediul de odihnă se efectuează în cursul a două luni consecutive, media veniturilor se calculează distinct pentru fiecare lună în parte.
Media zilnică a veniturilor se stabilește în raport cu numărul zilelor lucrătoare din fiecare lună în care se efectuează zilele de concediu de odihnă. Indemnizația de concediu de odihnă se plătește cu cel puțin 5 zile înaintea plecării în concediu";.
Nu se poate susține că art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992, republicată, ar fi fost abrogat expres indirect prin raportarea la prevederile art. 298 din Codul muncii (Legea nr. 53/2003), căci în condițiile art. 63 din Legea nr. 24/2000 abrogarea unui act normativ trebuie dispusă în mod expres si distinct, prin menționarea tuturor datelor de identificare a acestuia, iar pe de altă parte, prevederile din C o d u l M u n c i i au caracter de normă generală in materia dreptului muncii, salarizarea personalului din autoritățile si instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de stat realizându-se prin lege, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative (art.1 al.2 si 157 al.2 C o d u l M u n c i i).
De altminteri, art. 1 alin. (2) din Codul muncii statuează că "prezentul cod se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii.";
D. interpretarea tuturor acestor norme legale, instanța conchide că dispozițiile Codului muncii, ca normă comună, generală, se aplică personalului
didactic numai în măsura în care, prin reglementările specifice statutului acestei categorii de personal, nu se prevede altfel, or atât cu privire la dreptul personalului didactic la concediul de odihnă, cât și cu privire la indemnizația aferentă, precum și la modul de calcul al acesteia, în perioada vizată în litigiu existau reglementări speciale, aplicabile prioritar acestei categorii de personal chiar și după intrarea în vigoare a Codului muncii.
Prevederile H.G. nr. 250/1992 au fost consacrate ca aflându-se în vigoare și după apariția Legii 53/2003 prin dispozițiile art. 23 al. 6 din O.G. nr. 10/2007 si art. 23 al. 6 din O.G. nr. 10/2008, iar asemenea considerații se regăsesc și în motivarea Deciziei nr. 385/2007 a Curții Constituționale, care reține că dispozițiile art. 145 al. 1 din Codul Muncii stabilesc nivelul minim al indemnizației de concediu, iar textul "nu reprezintă altceva decât o concretizare a dispozițiilor art. 41 alin. (2) din Constituție, care consacră dreptul salariaților la concediul de odihnă plătit, drept care, ca și celelalte măsuri de protecție socială a muncii, se stabilește de lege. Astfel, legiuitorul este îndreptățit să stabilească modul de calcul al valorii indemnizației de concediu cuvenite.";
Așadar, algoritmul de calcul al indemnizației cuvenite personalului didactic și didactic auxiliar din învățământul preuniversitar pentru concediul de odihnă aferent anului școlar 2009-2010 era diferit față de cel stabilit prin art. art. 145 alin. (2) din Codul Muncii pentru celelalte categorii de salariați, raportându-se la o bază de calcul diferită față de cea prevăzută în dreptul comun și care era reprezentată de media zilnică a salariilor de bază, indemnizațiilor și sporurilor cu caracter permanent din ultimele trei luni anterioare celei în care se efectua concediul.
Indemnizația de concediu cuvenită personalului didactic se calcula în raport cu numărul zilelor de concediu înmulțite cu media zilnică a salariului de bază, a sporului de vechime și, după caz, a indemnizației pentru funcția de conducere, luate împreună, corespunzătoare fiecărei luni calendaristice în care se efectuau zilele de concediul, iar nu conform Codului muncii.
Instanța reține că nu sunt incidente nici prevederile art. 28 alin. 4 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de I.S.J. MM 2008 - 2009, prelungit și pentru anul 2010, deoarece potrivit art. 12 din Legea nr. 130/1996 republicată, în vigoare în perioada de referință din speță, contracte colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare, însă prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale, or câtă vreme indemnizația de concediu cuvenită personalului didactic este reglementată prin lege, ea nu poate fi supusă negocierii.
D. adeverința nr.24 din_ eliberată de unitatea școlară reiese că membrii de sindicat au intrat în concediu de odihnă la_, iar indemnizațiile de concediu aferente lunilor iulie și august le-au fost diminuate cu 25% în conformitate cu Legea 118/2010.
Potrivit art. 1 a acestui act normativ "(1) Cuantumul brut al salariilor / soldelor/indemnizațiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale, precum și alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, pre- cum și alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.";
Legea 118/2010 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 441/_, data intrării în vigoare a acesteia fiind _ .
În consecință, în considerarea modalității legale de determinare a indemnizației pentru concediul legal de odihnă aferent anului școlar 2009-2010, precum și a principiului neretroactivității legii civile, diminuarea acestei indemnizații, ca urmare a reducerii cu 25 %, este aplicabilă acelor indemnizații corespunzătoare concediului de odihnă efectuat după data intrării în vigoare a Legii nr. 118/2010 (3 iulie 2010).
Obligația angajatorului, instituită prin art. 26 din Normele metodologice aprobate prin Ordinul nr. 3251/1998 de a plăti indemnizația de concediu cu cel puțin 5 zile înaintea plecării în concediu, nu prezintă consecințe juridice în privința criteriilor pe baza cărora această indemnizație se determină, deci devine certă, ci are doar semnificația unei plăți în avans a drepturilor bănești aferente.
Față de aceste considerente, instanța va admite cererea reclamantului și va obliga pe pârâta G. cu program prelungit nr. 8 S. M., în calitate de angajator, să le plătească membrilor de sindicat Bârlea C. ia, Hotico I., Nagy M., Boicioc T., Băldean Gintner Melinda, M. Ana, L. A., Mich Bianca, Fetco Ana Aurica, M. M., Halas M. M., Ulici M., Hasciar S., S. Persida, pentru perioada de concediu anterioară datei de 3 iulie 2010, diferența dintre indemnizația de concediu de odihnă calculată fără aplicarea diminuării de 25% prevăzute prin Legea nr. 118/2010 și cea efectiv încasată.
Instanța va obliga pe pârâții Primarul orașului S. M. și C. Local S. M. să aloce unității de învățământ pârâte sumele necesare plății drepturilor salariale menționate având în vedere că potrivit art. 1 din H.G. 538/2001 " începând cu anul 2001 cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază acestea își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat";.
Această H.G. 538/2001 își găsește aplicabilitate în speță atâta timp cât
H.G. nr. 2192/2004 se aplică începând cu anul financiar 2005 doar pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat din județele-pilot nominalizate prin hotărâre a Guvernului, județul M. nefiind printre acestea, iar H.G. 1618/2009 doar din anul școlar 2010-2011.
Art. 167 al. 3 din Legea 84/1995 menționa că finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat, care cuprinde și cheltuielile de personal -incluzând drepturile bănești pretinse de reclamanți, se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ.
Potrivit art. 19 din Legea 273/2006 "bugetele locale și celelalte bugete prevăzute la art. 1 alin. (2) se aprobă astfel:
bugetele locale, bugetele împrumuturilor externe și interne și bugetele fondurilor externe nerambursabile, de către consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor, județelor și de C. General al M. București, după caz;
bugetele instituțiilor publice, de către consiliile prevăzute la lit. a), în funcție de subordonarea acestora.
(2) Pe parcursul exercițiului bugetar, autoritățile deliberative pot aproba rectificarea bugetelor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat, precum și ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite. Rectificărilor bugetelor locale li se vor aplica aceleași proceduri ca și aprobării inițiale a acestora, cu excepția termenelor din calendarul bugetar";, iar conform art. 21 al. 2 și 3 din același act normativ, primarii unităților administrativ teritoriale sunt ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, iar conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică, cărora li se alocă fonduri din bugetele locale sunt doar ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz.
Apoi, art. 4 din O.G. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii stabilește că ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii, virările de credite bugetare putându-se efectua pe parcursul întregului an bugetar, prin derogare de la prevederile art. 47 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, și ale art. 49 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.
Conform art. 36 al. 4 din Legea nr. 215/2001, consiliul local aprobă, la propunerea primarului bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare, iar potrivit art. 36 al. 6 lit. a asigură, potrivit competențelor sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația.
În baza art. 63 al. 5 lit. c din Legea 215/2001 primarul, în exercitarea atribuțiilor privind serviciile publice asigurate cetățenilor, ia măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret a activităților din domeniile prevăzute la art. 36 alin. (6) lit. a) - d.
Raportat la prevederile legale evocate, instanța apreciază că pretențiile reclamantului formulate împotriva pârâților C. Local S. M. și Primarul orașului S. M. sunt întemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea formulată de reclamantul Sindicatul Liber din Î. M. , cu sediul în localitatea B. M., str. Progresului, nr.46, județul
M. împotriva pârâților G. cu program prelungit nr. 8 S. M., cu sediul în S. M., str. Al. I. nr. 25, C. Local S. M., Primarul orașului S. M. și, în consecință:
Obligă obliga pe pârâta G. cu program prelungit nr. 8 S. M. să le plătească membrilor de sindicat: Bârlea C. ia, Hotico I., Nagy M., Boicioc T., Băldean Gintner Melinda, M. Ana, L. A., Mich Bianca, Fetco Ana Aurica, M. M., Halas M. M., Ulici M., Hasciar S., S. Persida, pentru perioada de concediu anterioară datei de 3 iulie 2010, diferența dintre indemnizația de concediu de odihnă calculată fără aplicarea diminuării de 25% prevăzute prin Legea nr. 118/2010 și cea efectiv încasată.
Obligă pe pârâții Primarul orașului S. M. și C. Local S. M. să aloce unității de învățământ pârâte sumele necesare plății drepturilor salariale menționate.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE | ASISTENȚI JUDICIARI | GREFIER | |
G. Brîndușa | O. S. | ; D. M. P. Ana C. |
Red./Dact. G.B./_
6 ex./ com.4 ex./_
