Sentința civilă nr. 6765/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
Dosar nr._ /a1
cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6765/2013
Ședința publică de la 18 Aprilie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE R. -M. V.
Asistent judiciar A. Ș. Asistent judiciar B. -A. C. Grefier C. S.
Pe rol fiind pronunțarea asupra hotărârii cererii reclamantului S. V. CU DP
S. I. DP S. împotriva pârâtei S. E. T. S., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, se constată că în data de_ s-a depus de către reclamant și de către pârâtă concluzii scrise.
Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de_ când părțile au pus concluzii conform încheierii din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin actiunea înregistrată la data de_ sub nr. de mai sus, reclamantul S. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâra S. E. T. S. obligarea pârâtei la palta sumei de 16.685 lei cu titlu de drepturi salariale restante; cu chdeltueili de judecată.
În motivare, a arătat căa fost angajat alpârtei în calitate de director în baza contractul individual de muncănr. 10635/_ si că a avut si caliatea de asociat alături de fosta sa sotie, S. Lucia, părtile sociale fiind distribuite în mod egal, atât el cât si soția având si calitatea de administrator. Reclamantul a arătat că în perioada_ -_ nu si-a ridicat drepturile salariale în cuantum de 16.685 lei, că în cursul anului 10210 a efectuat o plată către contul său p3rsoanl în sumă de 3350leipentru plată salarii, însă asociata S. Lucia a înregistrat suma în contabilitate ca restituire împrumut asociat.
În drept, art. 112, si urm. Cod Procedură Civilă, Codul Muncii.
Pârâta a formualt întâmpinare
prin care a solicitt respingerea acțiunii întrucât pentruo parte din suma pretinsă, respectiv 4528 lei aferentă periaode_ -_ a intevenit
prescriptia extinctivă, iar pe de latăp parte, pretențiile reclamantului sunt nefondate, cu cheltuieli de judecată.
În motifare, a arătat pârâta că termenul de prescripție ete de trei ani si cum drepturiel salariale se pătesc în luan următoare celei în care este prestată munca, reclamantul putea solicita cel mult drepturile salariale pentru periaoda noiembrie 2008- decembrei 2009. Pe fond, a susținut că salariile nete ale reclamantului astfel cum rezultă si din expertiza contabilă judiciară efectuată într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Comercial C., a fost în sumă de 16.685 lei din care a operat prescriptia extinctivă a dreptului la acțiune pentru suma de 4528lei. Pârâta a susținut că încasarea efectivă a drpeturilor salariale a fost confirnmată de reclamant prinîntocmirea si semnarea situațiilro contabile ale societății comerciale, în caliae de dirctor economic si mai mult, expert contabil. Astfel, bilantul semestrial încheiat la_ a fost întocmit si semnat de reclamant, la fel ca si bilantul semestrial din_ în ambele menționându-se la capitolul II "date privind plăți restante"; că nu există datorii. De asemena, statele de plată si situatiile anexe acestuia, au fost întocmite si smenate în parte de către reclamant în parte cu asociata S. Lucia, iar fisa fiscală 210 pentru anul 2008 a fost semnată de reclamant, angajat al pârâtei. Pârâta a susținut că prin întocmirea si semnarea acestor documente reclamantul a certificat că ele corespund realității si că a încasat salariile care i se cuveneau, acesta fiind motivul pentru care nu a putut înregistrat în contabilitate ca salariu suma de 3550 lei pe care reclamantul a ridicat-o din contul societății, întrucât societatea comercială nu îi datora drepturi salariale. Mai mult, în perioada în care a fost angajatul pârâtei, reclamantul a fost angajat si a S. IDEEA P. SRL, el fiind plătit de pârâtă ci întregul salariu stabilit prin contractul individual de muncă desi nu a fost la serviciu 8 ore pe zi.
În drept, art. 168 din Codul Muncii, art. 115 Cod Procedură Civilă, art. 1 si art. 3 din Decretul 167/1958.
Prin poziția procesuală exprimată de reclamant (f.382
), acesta a arătat că lasă la aprecierea instantei solutia cu privire la prescripția dreptului material la acțiune pentru drepturile salariale aferente perioadei_ -_ iar față de suma de 4528 lei a arătat că în realitate acesta este de 978 lei (4528 lei - 3550 lei). Acesta a mai arătat că bilanțul contabil aferent anului 2008 încheiat la_ este semnat în fals de asociata S. Lucia, care a semnat în fals si actul adițional la contractul său individual de muncă. A mai susținut că situațiile financiare încheiate la_ si la_ nu sunt semnate de reclamant deoarece a constatat că în acestea figurează ca achitate salariile către reclamant fără a exista vreun document justificativ în acest sens. Ireal faptul că a semnat situatii financiare semestriale la data de_ si_ dar acesta nu reprezintă documente justificative care să prezinte valoarea satelor de plată semnate.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru în temeiul art. 270 C.muncii
rep..
În cauză au fost administrate proba cu înscrisuri si proba cu interogatoriul
reclamantului si cu interogatoriul administratorului pârâtei.
Analizând și coroborând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța retine următoarele:
Reclamantul a avut calitatea de angajat al societății pârâte în perioada_ -_
, în temeiul contractului individual de muncă înregistrat la I.T.M. C. sub nr. 4738/_, fiind angajat în functia de director.
Prin contractul individual de muncă s-a stabilit un salariu de bază lunar brut de 600 lei, iar prin actul adițional nr. 1/_ a fost majorat salariul acestuia la suma de 1080 lei. Totodată, reclamantul a deținut si calitatea de asociat în cadrul societății pârâte alături de fosta sa soție, Podoabă (S. ) Lucia, precum si calitatea de administrator astfel cum rezultă din contractul de societate si din actul adițional la contractul de societate (f.10-14).
În cadrul acestor raporturi juridice au luat naștere drepturile salariale ale reclamantului, pentru parte dintre acestea fiind prescris dreptul material la acțiune ca urmare a curgerii unui termen de 3 ani (_ -_ ) de la data scadenței lor și până la introducerea prezentei acțiuni, aspect necontestat de reclamant atât în cadrul precizării de acțiune, cât și prin concluziile scrise.
Examinând statele de plată furnizate de societatea pârâtă pentru periaoda menționată în acțiune, instanța reține că într-adevăr, acesta nu poartă semnătura reclamantului, astfel încât nu sunt apt a face dovada plății drepturilor salariale în condițiile art. 168 din Codul Munci republicat.
Potrivit dispozițiilor art. 168 din Codul Muncii republicat, plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum si prin orice documente justificative, care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
Examinând celelalte documente justificative prezentate de pârâtă, respectiv situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii din_ si_ (f.165-167, 188-191), instanța constată că acestea au fost semnate de către reclamant, în calitate de director economic semnătura aplicată fiind recunoscută de reclamant în mod expres în fața instanței de judecată în ședință publică.
De asemenea, toate documentele contabile depuse la dosarul cauzei de către pârâtă si care au fost după caz, întocmite sau verificate si de reclamant, nu consemnează existența vreunei datorii către reclamant, în calitate de salariat, cu titlul de drept salarial restant. Acest aspect coroborat cu raporturile juridice si personale speciale dintre reclamant si societatea pârâtă, respectiv dintre reclamant si celălalt asociat, conduc la concluzia că eventualele sume care au fost datorate de societate reclamantului cu titlu de drepturi salariale, au rămas în cadrul societății cu alt titlu. De altfel, chiar reclamantul recunoaște în cuprinsul cererii de chemare în judecată faptul că nu a ridicat drepturile salariale aferente perioadei_ -_ în considerarea calității de asociat si administrator al pârâtei, tocmai în vederea asigurării lichidităților necesar funcționării societății. Creditarea societății sau împrumutarea societății cu sumele de bani care s-ar fi cuvenit reclamantului cu titlu de drepturi salariale pentru perioada menționată mai sus are o altă relevanță juridică, prin această operațiune luând naștere un raport juridic distinct între reclamant și pârâtă. Astfel, se constată că reclamantul si-a contabilizat si a dispus de sumele datorate cu titlu de salariu, însă a înțeles că aceste sume să fie împrumutate pârâtei pentru ca pârâta să poată funcționa în mod corespunzător.
Prin urmare, deși reclamantul nu a intrat în posesia fizică efectivă a acestor sume, sumele de bani au rămas în contul societății cu un alt titlu decât drepturi salariale, ca urmare a voinței reclamantului însuși. Astfel, reclamantul a dobândit o creanță față de societatea pârâtă, însă nu cu titlu de salarii, ci în cadrul unor raporturi juridice comerciale. Pentru acest motiv, reclamantul nu poate pretinde restituirea sumelor întemeindu-se pe dispozițiile de dreptul muncii.
Nesemnarea statelor de plată sau a altor înscrisuri care să dovedească faptul că sumele pretinse cu titlu de drepturi salariale au fost achitate reclamantului nu poate conduce în mod automat la concluzia că acestea nu au fost achitate, căci dispozițiile legale cuprinse în Codul muncii nu pot fi interpretate în mod rigid și în afara celor deduse din probele administrate. Or, tocmai din probele administrate a rezultat existența unui raport juridic de natură comercială care a luat naștere între reclamant și societatea pârâtă ulterior nașterii drepturilor reclamantului derivate din raporturile de muncă.
Pentru considerentele expuse, instanța va respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată și precizată de reclamant.
Ca parte căzută în pretenții, în temeiul art. 274 C.proc.civ., va obliga pe reclamant să plătească pârâtei suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată și precizată de reclamantul S. V., cu domiciliul procesual ales în C. -N., str. David Prodan nr. 24, jud. C., în contradictoriu cu pârâta SC E. T. SRL, cu sediul în C. -N., Piața C. nr. 9, bl. 1A, sc. III, et.5, ap.40, jud. C. .
Obligă reclamantul la plata în favoarea pârâtei a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 18 Aprilie 2013.
Președinte,
R. -M. V.
Asistent judiciar,
A. Ș.
Asistent judiciar,
B. -A. C.
Grefier,
C. S.
