Sentința civilă nr. 773/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
cod operator 4204
Dosar nr. _
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 773
Ședința publică din_ Instanța constituită din: PREȘEDINTE: Brîndușa G.
ASISTENȚI: S. O. JUDICIARI: M. L. D.
GREFIER: C. M.
Pe rol fiind pronunțarea soluției asupra cererii formulate de reclamantul
H. M. domiciliat în B. M., str. A. R. nr. 3/42 jud. M., în contradictoriu cu pârâta SC I. H. S., cu sediul în P. I. nr. 98 jud. M.
, având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile asupra cererii și susținerile orale ale părților au avut loc la data de_, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța, în aceeași compunere, pentru a delibera, a amânat pronunțarea soluției pentru astăzi, când a hotărât următoarele:
T.
Constată că prin cererea înregistrată la data de_ reclamantul H.
M. a chemat-o în judecată pe pârâta S.C. I. H. S.R.L. solicitând instanței obligarea acesteia la achitarea drepturilor salariale restante pe perioada 14 martie-20 august 2012 conform contractului individual de muncă, în cuantum de 2784 lei; la calculul și plata contribuțiilor asociate drepturilor salariale menționate, la achitarea diunrneiîn valută conform H.G. 518/1995 pe perioada în care a desfășurat activitate în Franța: 160 de zile_ O/Zi=5600 EURO din care a primit 3250EURO în trei tranșe: 1000EURO, 1500 EURO și 750 EURO, diferența de încasat fiind de 2350 EURO.
Reclamantul a mai solicitat obligarea pârâtei să-i restituie exemplarul 2 original al contractului individual de muncă .
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, învederând că reclamantul a fost angajatul ei începând cu data de 03 martie 2012 până la data de_ și a fost remunerat cu salariul minim pe economie întrucât era muncitor necalificat.
Din data de_ reclamantul a fost delegat în Franța pentru muncă în construcții până la data de 22 iunie 2012, cu o diurnă de 35 EURO/zi,
desfășurându-și activitatea în străinătate 99 zile. Diurna aferentă celor 99 zile este de 3465 EURO și nu de 5600 EURO cum pretinde reclamantul.
A mai învederat pârâta că, pe lângă suma de 3250 EURO pe care i-a plătit-o reclamantului cu titlu de diurnă, i-a mai achitat acestuia salariul pe lunile martie și aprilie conform statelor de plată semnate, dar și suma de 4400 lei trimisă prin mandat poștal on-line, care a acoperit salariile aferente lunilor mai, iunie și iulie.
După întoarcerea în țară reclamantul nu s-a mai prezentat la muncă, motiv pentru care contractul său individual de muncă a fost desfăcut.
Contribuțiile și impozitele către stat aferente salariilor reclamantului au fost achitate la timp.
În ședința publică din data de_ reclamantul a contestat faptul că semnăturile de pe statele de plată aferente lunilor martie și aprilie i-ar aparține și a învederat că suma de 4400 lei reprezintă echivalentul celor 1000 EURO pe care a recunoscut că i-a încasat cu titlu de diurnă.
Prin notele de sedință din data de_ reclamantul și-a micșorat câtimea pretențiilor solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 215 EURO cu titlu de diurnă și 2694 lei cu titlu de salarii pentru perioada lucrată (f.37-38). Examinând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele: Conform susținerilor ambelor părți coroborate cu extrasul din registrul General de Evidență a Salariaților, reclamantul a fost angajat al pârâtei S.C. I.
H. S.R.L. pe postul de muncitor necalificat, începând cu data de 03 martie 2012 până la data de_ în temeiul contractului individual de muncă nr. 127/_ .
Din data de_ reclamantul a fost delegat în Franța pentru muncă în construcții până la data de 22 iunie 2012, cu o diurnă de 35 EURO/zi, desfășurându-și activitatea în străinătate 99 zile, aspect confirmat de reclamant prin notele de ședință din data de_ .
Întrucât din diurna de 3465 EURO aferentă celor 99 zile pârâta i-a achitat reclamantului doar suma de 3250 EURO, în temeiul art. 44 al. 2 Codul muncii, instanța o va obliga pe pârâtă să-i plătească acestuia diferența de 215 EURO cu acest titlu.
De menționat că reclamantul a recunoscut că a încasat cu titlu de diurnă suma de 3250 EURO în trei tranșe: 1000 EURO, 1500 EURO și 750 EURO, precizând că suma de 1000 EURO i-a fost achitată în echivalentul în lei, adică 4400 lei, prin mandat poștal, iar pârâta nu a dovedit că i-a plătit reclamantului distinct 1000 EURO-diurnă și 4400 lei -salariu, așa cum susține în întâmpinare. În ce privește drepturile salariale pretinse pentru perioada 14 martie
2012-09 august 2012, instanța reține, pe baza mărturisirilor ambelor părți, că salariul lunar brut convenit în baza contractului individual de muncă nr. 127/_ a fost de 700 lei(minimul brut pe țară garantat în plată).
Potrivit art. 168 al. 1 Codul muncii, plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către cel îndreptățit, sarcina probei revenindu-i, conform art. 272 Codul muncii, angajatorului, obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Pârâta a depus la dosar, în copie, statele de plată aferente lunilor martie și aprilie 2012, însă reclamantul și-a contestat semnătura și a solicitat efectuarea unei expertize grafologice. Deși i s-a pus în vedere să prezinte originalele celor două state de plată, pârâta nu s-a conformat, instanța făcând aplicarea dispozițiilor art. 139 al. 1 Cod procedură civilă, conform căruia
"partea care a depus un înscris în copie certificată este datoare să aibă asupra sa la ședință originalul înscrisului sau să-l depună mai înainte în păstrarea grefei, sub pedeapsa de a nu se ține seama de înscris";.
În consecință, constatând că pârâta angajatoare nu a probat în condițiile art. 168 al. 1 Codul muncii plata drepturilor salariale cuvenite reclamantului pentru perioada 14 martie 2012-09 august 2012, în baza art. 159 și 1666 Codul muncii, instanța o va obliga pe pârâtă să-i plătească reclamantului suma netă de 2694 lei cu titlu de salarii restante.
Conform art. 22 ² din Legea 19/2000art. 32 din Legea 263/2010 calculul și plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurații persoane care își desfășoară activitatea pe bază de contract individual de muncă și de angajatorii acestora se face lunar de către angajatori.
De asemenea, potrivit art. 257 din Legea 95/2006, asigurații au obligația de a plăti o contribuție bănească sub forma unei cote de 5,5% care se aplică asupra veniturilor din salarii, obligația virării acestor contribuții lunare în Fondul Național Unic de asigurări sociale de sănătate revenindu-i persoanei juridice sau fizice care plătește asiguraților veniturile respective( art. 257 al. 5 din legea 95/2006).
Apoi, potrivit art. 26 din Legea 76/2002, angajatorii au obligația de a plăti lunar o contribuție la bugetul asigurărilor pentru șomaj, a cărei cotă se aplică asupra sumei veniturilor care constituie baza de calcul a contribuției individuale la bugetul asigurărilor pentru șomaj, iar conform art. 27 alin. (1) tot lor le revine obligația de a reține și de a vira lunar contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj, a cărei cotă se aplică asupra bazei lunare de calcul, reprezentată de venitul brut realizat lunar, în situația persoanelor asigurate obligatoriu, prin efectul legii, cum este și cazul reclamantului.
În temeiul prevederilor legale evocate, instanța o va obliga pe pârâtă la plata contribuțiilor C.A.S., C.A.S.S. și șomaj pentru drepturile salariale aferente perioadei 14 martie 2012-09 august 2012.
În temeiul art. 16 al. 1 și 3 Codul muncii și art. 40 al. 2 lit. h Codul muncii, instanța o va obliga pe pârâtă să-i elibereze reclamantului un exemplar al contractului individual de muncă nr. 127/_ .
Față de aceste considerente, în baza dispozițiilor legale evocate, instanța va admite cererea reclamantului, conform dispozitivului de mai jos.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea
formulată de reclamantul H. M., domiciliat în B. M.
, A. R. nr. 3 ap. 42 împotriva pârâtei S.C. I. H. S.R.L. cu sediul în P.
I. nr. 98 și, în consecință:
Obligă pe pârâtă să-i plătească reclamantului suma de 2694 lei cu titlu de drepturi salariale restante;
Obligă pe pârâtă să-i plătească reclamantului suma de 215 EURO cu titlu de diurnă;
Obligă pe pârâtă să achite toate contribuțiile datorate de angajator pentru angajat la constituirea fondurilor CAS; CASS și șomaj aferente perioadei_ -_ .
Obligă pe pârâtă să-i restituie reclamantului un exemplar al contractului individual de muncă nr. 127/_ .
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | ASISTENȚI JUDICIARI | G. | IER | |||
G. Brîndușa | O. | S. | , D. M. L. M. | C. |
Red.Tehnored.G.B. 4 ex. _
Com. 2ex.
