CSJ. Decizia nr. 719/2002. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.719
Dosar nr.4585/2002
Şedinţa publică din 13 februarie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul R.M. împotriva deciziei penale nr.652 din 7 octombrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Inculpatul şi partea vătămată R.E. au fost prezenţi, primul în stare de arest, asistat de apărător din oficiu, avocat C.N.
A lipsit partea civilă Spitalul Universitar Bucureşti.
Procedura de citare îndeplinită.
Apărătorul a susţinut că pedeapsa a fost greşit individualizată şi a cerut admiterea recursului, casarea hotărârilor şi reducerea acesteia.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului.
În ultimul cuvânt, recurentul a cerut reducerea pedepsei.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr.721 din 15 august 2002, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală a condamnat pe inculpatul R.M., la 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a şi b Cod penal pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat prevăzută de art.20 raportat la art.174, 175 lit.c Cod penal.
A fost computată detenţia preventivă, confiscat în baza art.118 lit.b Cod penal cuţitul corp delict şi inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că în ziua de 26 ianuarie 2002, pe fondul unui conflict familial, inculpatul a aplicat soţiei sale, în zona abdomenului şi a hemitoracelui stâng două lovituri de cuţit, producându-i leziuni pentru vindecarea cărora au fost necesare 25 zile îngrijiri medicale. Totodată vătămările respective au pus în primejdie viaţa victimei.
Împotriva acestei soluţii, inculpatul a declarat apel, care, prin Decizia nr.652 din 7 octombrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti secţia a II-a penală a fost admis şi prin aplicarea art.74 lit.c – 76 lit.b Cod penal, pedeapsa a fost redusă de la 8 ani închisoare la 6 ani închisoare, menţinându-se încadrarea juridică a faptei.
Împotriva deciziei, inculpatul a declarat recurs.
Apărătorul a criticat soluţia sub aspectul temeiniciei, în sensul că pedeapsa aplicată nu reflectă corect gradul de pericol social al faptei şi făptuitorului.
În acest sens apărătorul a menţionat că instanţa de apel trebuia să dea o mai mare eficienţă dispoziţiilor art.74 lit.c Cod penal. În concret, apărătorul a susţinut că instanţele trebuiau să aibă în vedere relaţiile dintre părţi, ambiiconsumatori de băuturi alcoolice, ceea ce genera între ei, neînţelegeri şi stări tensionate, faptul că inculpatul este afectatpsihic şi fizic datorită sănătaţii sale precare (în anul 1998 a fost victima unei agresiuni în urma căreia a suferit o fractură craniană deschisă, operată, cu lipsă de substanţăosoasă temporoparietal stâng) precum şi împrejurarea că până la comiterea faptei inculpatul a avut o comportare bună în familie şisocietate şi că nu are antecedente penale.
Recursul nu este fondat.
Analizând Decizia instanţei de apel se constată că la individualizarea pedepsei, instanţa a avut în vedere datele şi împrejurările la care se referă recurentul, cărora le-a dat semnificaţia cuvenită de circumstanţe atenuante, iar apoi, în considerarea lor a redus pedeapsa sub limita minimă prevăzută de lege.
În concluzie pedeapsa fiind just individualizată, nu se impune a fi redusă şi în consecinţă, recursul urmează să fie respins.
Întrucât inculpatul a fost judecat în stare de arest, urmează ca din pedeapsa aplicată să se compute durata arestării preventive.
Cheltuielile efectuate de stat cu ocazia soluţionării cauzei în care se include şi onorariul apărătorului din oficiu ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei vor fi restituite de către recurent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge recursul declarat de inculpatul R.M. împotriva deciziei nr.652 din 7 octombrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, ca nefondat.
Compută din pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestării preventive de la 28 ianuarie 2002 la zi.
Obligă pe recurent să plătească statului 1.100.000 lei cheltuieli judiciare în care se include şi onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 300.000 lei ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 13 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 732/2002. Penal. Revizuire. Recurs | CSJ. Decizia nr. 704/2002. Penal. Revizuire. Recurs → |
|---|
