Violare de domiciliu (art.224 NCP). Decizia nr. 42/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 42/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 20-01-2015 în dosarul nr. 1090/203/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL A. I.
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALĂ Nr. 42/A/2015
Ședința publică de la 20 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M. M.
Judecător D. G.
Grefier L. B.
P. de pe lângă Curtea de Apel A. I. reprezentat prin:
M. C.- procuror
Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria Câmpeni și inculpatul I. V. împotriva sentinței penale nr. 150/21.10.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpeni în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul apelant I. V., aflat în stare de arest în P. A., asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat H. A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Întrebat fiind inculpatul apelant I. V. arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu și precizează că nu cunoaște motivele de apel formulate de P. de pe lângă Judecătoria Câmpeni.
Instanța aduce la cunoștință inculpatului I. V. motivele de apel formulate de P. de pe lângă Judecătoria Câmpeni.
Instanța permite apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul I. V. să ia legătura cu acesta, aflat în boxa arestaților.
Întrebat fiind, inculpatul I. V. arată că menține declarațiile date în cauză și nu înțelege să formuleze precizări suplimentare.
Întrebate fiind părțile și reprezentanta parchetului arată că nu au cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Câmpeni, desființarea în parte a sentinței penale atacate în ceea ce privește nelegalitatea cu privire la nereținerea de către instanța de fond a circumstanțelor atenuate în ceea ce-l privește pe inculpat, aplicând o pedeapsa nelegală în condițiile în care minimul pedepsei care putea fi aplicată în cauză este de 1 an și 4 luni închisoare, urmare a reținerilor prevederilor cu privire la procedura simplificată.
Arată că în motivele de apel depuse la dosarul cauzei se face referire și la posibilitatea aplicării unei pedepse cu suspendare sub supraveghere sau cu suspendarea condiționată a executării acesteia și precizează că nu susține acest punct de vedere, considerând că pedeapsa ce urmează a fi stabilită în privința inculpatului trebuie să fie cu executare în regim de detenție, având în vedere împrejurările concrete ale comiterii faptei.
Solicită a se avea în vedere că chiar și în condițiile în care a intervenit reabilitarea, faptele pentru care inculpatul a fost anterior condamnat sunt de același gen cu cele săvârșite în prezenta cauză, astfel că nu există nici o garanție a îndreptării acestuia.
Avocat H. A., apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul apelant I. V. solicită admiterea apelului și pe cale de consecință să se dispună o pedeapsă cu suspendare condiționată având în vedere circumstanțele atenuante pe care instanța de fond, în parte, le-a reținut, arătând că susține motivului de apelul al de P. de pe lângă Judecătoria Câmpeni prin care se solicită aplicarea cu o mai mare strictețe a acestor circumstanțe atenuate.
În subsidiar, solicită pronunțarea unei hotărâri având în vedere perioada deja executată de inculpatul apelant de 7 luni închisoare, apreciind că sunt întrunite condițiile pentru reabilitarea acestuia.
Solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul a solicitat aplicarea procedurii simplificate, a recunoscut faptele și a contribuit la stabilirea adevărului în prezenta cauză și deși instanța de fond a reținut aceste fapte nu a înțeles să rețină circumstanțele atenuate.
Precizează că susține în parte apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Câmpeni, doar în ceea ce privește aplicarea cu o mai mare strictețe a circumstanțelor atenuante și consideră că se impune respingerea solicitării de majorare a pedepsei aplicate inculpatului.
Solicită modificarea sentinței penale atacate în sensul de a i se aplica inculpatului o pedeapsă cu executare raportat la pedeapsa deja executată, iar în subsidiar aplicarea unei pedepse cu suspendare condiționată a executării acesteia, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea apelului declarat de inculpatul I. V. ca nefondat, având în vedere cele invocate oral în susținerea apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Câmpeni cu privire la aplicarea unei pedepse de 1 an și 4 luni închisoare cu executare.
Având ultimul cuvânt inculpatul I. V. solicită reducerea pedepsei la perioada deja executată având în vedere circumstanțele atenuante.
CURTEA DE APEL
Asupra apelurilor penale de față:
Constată că prin sentința penală nr. nr. 150/21.10.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpeni, a fost condamnat inculpatul I. V. - fiul lui M. și V. născut în anul 1983, luna 12, ziua 20, în L., jud. A., domiciliat în L., ., cetățenia română, profesia - fără profesie, ocupația - fără ocupație, locul de muncă - fără loc de muncă, studii 8 clase, situația militară nesatisfăcută, cunoscut cu antecedente penale, având C.N.P._, la:
- 10 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin.1, 229 alin.1 lit. „d”, alin.2 lit.”b” Cod penal, cu reținerea dispozițiilor art. 374 alin. 4, 375 și 396 alin. 10 Cod procedură penală.
S-au aplicat pedepsele accesorii constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. la art. 66 alin. 1 lit. „a”, „b” și „j” Cod penal, potrivit art. 65 Cod penal, respectiv:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
j) dreptul de a părăsi teritoriul României.
Pedeapsa accesorie se va executa din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
S-au aplicat pedepsele complementare constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. la art. 66 alin. 1 lit. „a”, „b” și „j” Cod penal pe o perioadă de 2 ani, executarea acestora începând după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.
A fost menținută măsura arestării preventive luată față de inculpat.
S-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 12 iulie 2014 și până la zi.
Potrivit art. 274 Cod procedură penală, onorariile pentru apărător din oficiu al inculpatului I. V., respectiv 600 de lei în faza urmăririi penale și 300 de lei în faza judecății a fost suportat din fondul Ministerului Justiției.
Potrivit art. 274 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să achite în favoarea statului suma de 350 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, reprezentând ½ din totalul cheltuielilor ocazionate până la acest termen de judecată.
A fost disjunsă cauza care privește pe inculpatul B. V. și integral acțiunea civilă îndreptată împotriva inculpaților I. V. și B. V., urmând ca această cauză să fie soluționată separat.
În considerente instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cîmpeni, emis la data de 6.08.2014, în dosar nr. 855/P/2014, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților I. V. și B. V., primul pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. „d”, alin. 2 lit. „b” Cod penal iar al doilea pentru comiterea infracțiunilor de violare de domiciliu prev. de art. 224 alin. 1 Cod penal și tăinuire prev. de art. 270 alin. 1 Cod penal .
În acest sens s-a reținut că la data de 11.07.2014, inculpatul I. V. a refuzat să părăsească curtea locuinței părții civile S. I., iar ulterior a pătruns fără drept în casa acestuia prin escaladare și a sustras suma de 1500 de lei, o lanternă și 4 ceasuri. De asemenea inculpatul B. V., ar fi refuzat să părăsească curtea locuinței părții civile și a primit o parte din bunurile sustrase de către celălalt inculpat, chiar dacă avea cunoștință că aceste bunuri provin dintr-o faptă de furt.
Din actele de la dosar s-au reținut următoarele:
Persoana vătămată, constituită parte civilă, S. I., locuiește în orașul Abrud .. 87 jud. A. și se gospodărește singur, fiind în vârstă de 88 de ani. Acesta crește animale și obține bani din vânzarea acestora.
La data de 11.07.2014 inculpații I. V. și B. V., care mai lucrau cu ziua pe la diverse persoane din orașul Abrud, chiar și pentru partea civilă uneori, s-au deplasat la locuința părții civile S. I. pe care l-au întâlnit în curtea casei, spunându-i că doresc să-i muncească în gospodărie. Partea civilă i-a refuzat și le-a solicitat de mai multe ori să părăsească curtea locuinței fără ca aceștia să plece. Partea civilă când a părăsit locuința pentru a merge la grajd a încuiat ușa locuinței cu cheia. Partea civilă s-a dus la grajd să dea mâncare la vite, inculpatul B. V. urmându-l. Celălalt inculpat I. V. s-a deplasat la locuință și printr-un ochi de la fereastra verandei care nu avea sticlă ci doar o bucată de nailon, escaladând veranda, a pătruns în interior. Acesta a intrat în prima cameră de unde de sub pătura de pe pat a sustras o cămașă în care se aflau 1500 lei în bancnote de 100 lei, iar dintr-un bufet de bucătărie a sustras o lanternă și 4 ceasuri după care a părăsit locuința prin același loc prin care a și intrat. La ieșirea din locuință inculpatul a luat banii din cămașă, abandonând cămașa lângă locuință.
Inculpatul I. V. l-a strigat pe inculpatul B. V. spunându-i acestuia că trebuie să meargă și că „l-a făcut pe moșu”. Aceștia s-au deplasat la localul aparținând II C. G. din apropiere unde I. i-a dat lui B. 700 lei, lanterna și ceasurile, acesta păstrând restul sumei. Inculpatul B. V. a acceptat să primească banii și bunurile deși luase la cunoștință că acele bunuri fuseseră furate de inculpatul I. V.. Aceștia și-au cumpărat bere și țigări achitând cu o bancnotă de 100 de lei. I-au cerut barmanei C. A. să le comande un taxi . După sosirea taxiului aceștia i-au cerut conducătorului auto Iensci L. C. să-i transporte până în ., . de acord, solicitând și primind suma de 200 de lei ca avans . La ieșirea din orașul Abrud taximetristul a alimentat cu combustibil iar cei doi și-au mai luat bere și țigări după care s-au îndreptat spre orașul A. I..
Persoana vătămată S. I. când s-a întors de la grajd a remarcat că ceva nu este în regulă și când a verificat a observat lipsa cămășii în care avea banii. Acesta s-a deplasat apoi la vecini cărora le-a spus ce i s-a întâmplat și a anunțat organele de poliție. Organele de poliție mobilizându-se au determinat direcția în care se deplasau inculpații și cine ar putea fi aceștia și au solicitat Poliției din A. I. să efectueze demersuri în vederea identificării și reținerii acestora. Poliția A. I. a reușit identificarea în trafic a taxiului, au identificat persoanele și le-au condus la sediul poliției fiind găsite asupra inculpaților B. V. suma de 621 lei ( 6 bancnote de 100 lei, 2 bancnote de 10 lei și una de 1 leu) precum și cele 4 ceasuri iar asupra inculpatului I. V. suma de 500 de lei în bancnote de 100 lei și două pachete de țigări bunuri ce au fost ridicate și predate polițiștilor de la Poliția Abrud care s-au deplasat și i-au dus la Poliția Abrud în vederea efectuării cercetării penale.
În cursul cercetării penale s-au restituit părții civile suma de 1121 lei bani ridicați de la inculpați și cele 4 ceasuri. Nu s-a reușit recuperarea lanternei.
Situația de fapt expusă s-a dovedit cu următoarele mijloace de probă: declarația persoanei vătămate constituită parte civilă, procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică, procesele verbale întocmite de organele de poliție,declarațiile martorilor Ieneși L. C., S. Eusigniu, C. A. D., declarațiile inculpaților care au recunoscut comiterea faptelor, și în acest sens ne referim la recunoașterea integrală a acuzației de către inculpatul I. V. și doar a faptei de primire a bunurilor de către celălalt inculpat.
Inculpatul B. V. nu a recunoscut comiterea faptei de violare de domiciliu și a arătat că în aceea zi, chiar la ajutat pe partea civilă la unele activități în gospodărie și nu i s-a solicitat să părăsească curtea. Mijloacele de probă au fost administrate în cursul urmăririi penale, exceptând declarațiile inculpaților care au fost luate și în instanță, întrucât inculpatul I. V., a solicitat ca soluționarea cauzei să se facă în procedura prevăzută la art. 374 alin.4, 375 și 396 Cod procedură penală.
Fapta inculpatului I. V., care la data de 11.07.2014, a refuzat să părăsească curtea locuinței părții civile S. I., ulterior pătrunzând în casa acestuia, fără drept, prin escaladarea unui geam iar din interior sustrăgând suma de 1500 de lei, o lanternă și 4 ceasuri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1, 229 alin.1 lit. „d” alin. 2 lit. „b” Cod penal.
La individualizarea pedepsei de 10 luni închisoare care i s-a aplicat inculpatului I. V., pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1, 229 alin.1 lit. „d” alin. 2 lit. „b” Cod penal, s-au avut în vedere criteriile generale prev. la art. 74 Cod penal, respectiv: dispozițiile speciale prin care este reglementată această faptă și care prevăd pentru această infracțiune sancțiuni alternative, respectiv amenda și închisoarea, instanța opinând că doar sancțiunea închisorii este suficientă pentru îndreptarea inculpatului, mai ales că acesta a comis anterior mai multe infracțiuni de furt calificat pentru care s-au aplicat pedepse cu închisoarea, gradul de pericol social concret a faptei comise care este dat și de modalitatea de comitere a faptei, valoarea prejudiciului cauzat, parte din acesta fiind recuperat, persoana inculpatului care a recunoscut comiterea faptei, iar soluționarea cauzei s-a făcut în procedura simplificată prevăzută la art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, limitele sancțiunii fiind la fel reduse cu o treime.
Constatându-se că prin comportamentul său inculpatul are o atitudine de sfidare a normelor de conviețuire socială, acesta nu poate fi considerat demn să exercite funcții de conducere sau de reprezentare în cadrul autorităților publice și pentru a exista un control eficient al inculpatului potrivit art. 65 alin.1 și art. 66 alin. 1 lit. „a”, „b” și „j” Cod penal s-a dispus aplicarea pedepselor accesorii, respectiv:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
j) dreptul de a părăsi teritoriul României.
Pedeapsa accesorie se va executa din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
Potrivit art. 66 alin. 1 lit. „a”, „b” și „j” Cod penal s-a dispus aplicarea pedepselor complementare constând în interzicerea exercitării acestor drepturi pentru o perioadă de 2 ani, această pedeapsă urmând a se executa după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate, potrivit art. 68 alin.1 lit. „c” Cod penal.
În cauză s-a constatat că inculpatul I. V., a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv iar prin Încheierea din 7 octombrie 2014, s-a menținut această măsură a arestării preventive. În momentul de față, instanța a reținut că motivele care au stat la baza acestei încheieri se mențin, întrucât există probe certe că inculpatul a comis infracțiunea de furt calificat iar privarea de libertate a inculpatului este necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal și a împiedica inculpatul să se sustragă de la executarea pedepsei sau să comită noi infracțiuni. Mai mult prin hotărâre s-a și constatat vinovăția inculpatului, în urma recunoașterii faptei de către inculpat, situație care ar putea duce și la concluzia că, inculpatul se poate sustrage de la o eventuală executare a pedepsei, în condițiile în care hotărârea de condamnare rămâne definitivă.
Astfel, potrivit art. 404 alin. 4 lit.”b” Cod procedură penală și art. 202 și 223 alin. 2 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive
Potrivit art. 72 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive, începând cu data de 12 iulie 2014 și până la zi.
Întrucât soluționarea cauzei s-a făcut prin procedura specială prev. la art. 396 alin.10 Cod procedură penală, respectiv prin recunoașterea faptei de către inculpat iar celălalt inculpat a recunoscut doar comiterea uneia dintre infracțiuni și a solicitat administrarea altor probe pentru a face dovada netemeiniciei pentru una dintre acuzații, situații care implică noi termene de judecată, acest lucru ducând la nesoluționarea în timp rezonabil și cu celeritate a cauzei care privește pe celălalt inculpat aflat în stare de arest preventiv, s-a dispus disjungerea cauzei urmând a fi soluționată separat. Totodată s-a disjuns integral latura civilă întrucât aceasta se află în strânsă legătură cu modul de soluționare a cauzei care privește pe inculpatul B. V., iar răspunderea pentru fapta delictuală poate fi antrenată solidar.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Câmpeni și inculpatul I. V..
Prin apelul declarat P. a solicitat admiterea acestuia, desființarea sentinței penale atacate și rejudecând, aplicarea unei pedepse în limite legale inculpatului I. V..
În motivarea apelului s-a arătat că minimul pedepsei care putea fi aplicată inculpatului este de 1 an și 4 luni închisoare, urmare a reținerilor prevederilor cu privire la procedura simplificată și în mod nelegal instanța de fond i-a aplicat acestuia pedeapsa de 10 luni închisoare.
Prin apărătorul desemnat din oficiu inculpatul apelant I. V. a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și pe cale de consecință a se dispune o pedeapsă cu suspendare condiționată având în vedere circumstanțele atenuante pe care instanța de fond, în parte, le-a reținut, arătând că susține motivului de apelul al de P. de pe lângă Judecătoria Câmpeni prin care se solicită aplicarea cu o mai mare strictețe a acestor circumstanțe atenuate.
În subsidiar, se solicită pronunțarea unei hotărâri având în vedere perioada deja executată de inculpatul apelant de 7 luni închisoare, apreciind că sunt întrunite condițiile pentru reabilitarea acestuia.
În motivarea apelului se solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul a solicitat aplicarea procedurii simplificate, a recunoscut faptele și a contribuit la stabilirea adevărului în prezenta cauză și deși instanța de fond a reținut aceste fapte nu a înțeles să rețină circumstanțele atenuate.
Solicită modificarea sentinței penale atacate în sensul de a i se aplica inculpatului o pedeapsă cu executare raportat la pedeapsa deja executată, iar în subsidiar aplicarea unei pedepse cu suspendare condiționată a executării acesteia, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
Curtea de Apel examinând sentința penală atacată prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu constată că apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Câmpeni este fondat și va fi admis iar apelul declarat de inculpatul I. V. este nefondat și va fi respins, din următoarele considerente:
Pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale instanța de fond a reținut o corectă stare de fapt în cauză, stare de fapt recunoscută și însușită de către inculpat, care a solicitat a fi judecat în procedura simplificată a recunoașterii vinovăției.
Astfel, s-a reținut că la data de 11.07.2014 inculpații I. V. și B. V., care mai lucrau cu ziua pe la diverse persoane din orașul Abrud, chiar și pentru partea civilă uneori, s-au deplasat la locuința părții civile S. I. care se gospodărea singur, fiind în vârstă de 88 de ani și pe care l-au întâlnit în curtea casei, spunându-i că doresc să-i muncească în gospodărie.
Partea civilă i-a refuzat și le-a solicitat de mai multe ori să părăsească curtea locuinței fără ca aceștia să plece. Partea civilă când a părăsit locuința pentru a merge la grajd a încuiat ușa locuinței cu cheia. Partea civilă s-a dus la grajd să dea mâncare la vite, inculpatul B. V. urmându-l. Celălalt inculpat I. V. s-a deplasat la locuință și printr-un ochi de la fereastra verandei care nu avea sticlă ci doar o bucată de nailon, escaladând veranda, a pătruns în interior. Acesta a intrat în prima cameră de unde de sub pătura de pe pat a sustras o cămașă în care se aflau 1500 lei în bancnote de 100 lei, iar dintr-un bufet de bucătărie a sustras o lanternă și 4 ceasuri după care a părăsit locuința prin același loc prin care a și intrat. La ieșirea din locuință inculpatul a luat banii din cămașă, abandonând cămașa lângă locuință.
Inculpatul I. V. l-a strigat pe inculpatul B. V. spunându-i acestuia că trebuie să meargă și că „l-a făcut pe moșu”. Aceștia s-au deplasat la localul aparținând II C. G. din apropiere unde I. i-a dat lui B. 700 lei, lanterna și ceasurile, acesta păstrând restul sumei. Inculpatul B. V. a acceptat să primească banii și bunurile deși luase la cunoștință că acele bunuri fuseseră furate de inculpatul I. V.. Aceștia și-au cumpărat bere și țigări achitând cu o bancnotă de 100 de lei. I-au cerut barmanei C. A. să le comande un taxi . După sosirea taxiului aceștia i-au cerut conducătorului auto Iensci L. C. să-i transporte până în ., . de acord, solicitând și primind suma de 200 de lei ca avans . La ieșirea din orașul Abrud taximetristul a alimentat cu combustibil iar cei doi și-au mai luat bere și țigări după care s-au îndreptat spre orașul A. I..
Persoana vătămată S. I. când s-a întors de la grajd a remarcat că ceva nu este în regulă și când a verificat a observat lipsa cămășii în care avea banii. Acesta s-a deplasat apoi la vecini cărora le-a spus ce i s-a întâmplat și a anunțat organele de poliție. Organele de poliție mobilizându-se au determinat direcția în care se deplasau inculpații și cine ar putea fi aceștia și au solicitat Poliției din A. I. să efectueze demersuri în vederea identificării și reținerii acestora. Poliția A. I. a reușit identificarea în trafic a taxiului, au identificat persoanele și le-au condus la sediul poliției fiind găsite asupra inculpaților B. V. suma de 621 lei ( 6 bancnote de 100 lei, 2 bancnote de 10 lei și una de 1 leu) precum și cele 4 ceasuri iar asupra inculpatului I. V. suma de 500 de lei în bancnote de 100 lei și două pachete de țigări bunuri ce au fost ridicate și predate polițiștilor de la Poliția Abrud care s-au deplasat și i-au dus la Poliția Abrud în vederea efectuării cercetării penale.
În cursul cercetării penale s-au restituit părții civile suma de 1121 lei bani ridicați de la inculpați și cele 4 ceasuri. Nu s-a reușit recuperarea lanternei.
Încadrarea juridică dată faptei săvârșite de către inculpatul apelant este legală.
Cu toate acestea pedeapsa aplicată de către instanțe de fond inculpatului este nelegală.
Furt calificat prev. de art. 228 alin.1, 229 alin.1 lit. „d”, alin.2 lit.”b” Cod penal, se sancționează de legea penală cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Reținerea dispozițiilor art. 374 alin. 4, 396 alin. 10 Cod procedură penală reduce limitele de pedeapsă cu o treime, astfel că pedeapsa minimă ce putea fi aplicată inculpatului este de 1 an și 4 luni închisoare.
În cauză nu se justifică reținerea de circumstanțe atenuante inculpatului apelant, recunoașterea faptei de către acesta fiind valorificată cu reducerea cu o treime a pedepsei aplicate.
Apelul inculpatului I. V. este nefondat. Curtea apreciază că modalitatea în care acesta a săvârșit fapta, asupra unei persoane în vârstă, pericolul social prezentat de comiterea unei astfel de fapte determină aplicarea unei pedepse executate în regim de detenție și în cauză nu se impune a se schimba modalitatea de executare, o astfel de modalitate negarantând că pe viitor inculpatul se va abține în a mai săvârși fapte penale.
Așa cum s-a arătat, recunoașterea faptei nu impune reținerea de circumstanțe atenuante, cu atât mai mult cu cât fapta este apreciată a fi gravă raportat la vârsta părții civile și la modalitatea în care a fost săvârșită.
Față de cele expuse Curtea, în baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p., va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Câmpeni și în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p., va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul I. V..
În baza art. 275 alin.2 C.pr.pen. obligă pe I. V. să plătească statului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, în sumă de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Câmpeni împotriva sentinței penale nr. 150/21.10.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpeni în dosar nr._ și în consecință:
Desființează sentința penală atacată numai sub aspectul nelegalității pedepsei aplicate inculpatului și, procedând la o nouă judecată în aceste limite:
Aplică inculpatului I. V. pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin.1, 229 alin.1 lit. d, alin. 2 lit. b C.pen., cu aplicarea art. 374 alin. 4, 375 și 396 alin 10 C.pr.pen.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 12.07.2014 și până la data de 20.01.2015.
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul I. V. împotriva aceleași sentinței penale.
În baza art. 275 alin.2 C.pr.pen. obligă pe I. V. să plătească statului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, în sumă de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 20.01.2015.
Președinte, Judecător,
C. M. M. D. G.
Grefier
L. B.
Red/tehn DG/02.02.2015
Jud fond D. V. C.
| ← Traficul de persoane (Legea 678/2001 art. 12). Decizia nr.... | Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Decizia nr.... → |
|---|
