Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Decizia nr. 61/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 61/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 26-01-2015 în dosarul nr. 10438/221/2014
ROMANIA
CURTEA DE APEL A. I.
SECTIA PENALA ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 61/A/2015
Sedința publică din 26 ianuarie 2015
Președinte: A. P. - judecător
L. C. - judecător
T. C. - grefier
P. de pe lângă Curtea de Apel A. I. reprezentat prin:
I. N. - procuror
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de revizuentul S. I. împotriva încheierii penale nr. 114/CC/17.11.2014 pronunțată de Judecătoria D. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă revizuentul apelant S. I., asistat de avocat O. D., apărător ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța pune în vedere participanților să precizeze dacă mai au alte cereri de formulat.
Apărătorul ales al revizuentului apelant și reprezentantul Parchetului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat O. D., apărătorul ales al revizuentului S. I. solicită admiterea apelului în temeiul art.421 alin.1 lit.a Cod procedură penală, desființarea sentinței penale atacate și procedând la o nouă judecare:
- a se admite în principiu cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art.453 lit.a Cod procedură penală și
- a se dispune rejudecarea cauzei de către instanța de fond Judecătoria D., conform dispozițiilor art. 461 Cod procedură penală.
Susține motivele de apel invocate prin memoriul depus la dosar și arată că se regăsesc erori în rechizitoriu și în sentința instanței de fond care constau în reținerea că fapta prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 a fost săvârșită de revizuent cu rea credință, respectiv neplata sumelor datorate la bugetul de stat în termen de 30 de zile. Relevă, cu referire la faptele reținute în rechizitoriu, că din fișa sintetică totală rezultă în legătură cu faptele luna mai 2011, că plățile scadente în 25 mai au fost achitate în 4 și în 16 mai 2011. La data de 31.05.2011 revizuentul era cu plățile la zi, acesta figurând cu o plată anticipată la bugetul de stat de 13.706 lei.
Revizuentului i s-a reținut neplata sumei de 79.015 lei, însă sub acest aspect invocă factura nr. DM -061/16.06.2011 și precizează că din luna iunie a intervenit elementul cauzator, generat de lipsa de disponibil, cauzată de neplata lucrărilor executate și facturate la beneficiari.
Mai învederează că nu s-a ținut cont de faptul că revizuentul nu a putut încasa suma totală de la beneficiarii lucrării sale. Sub un alt aspect relevă că s-a făcut confuzie între disponibilul bănesc - care reprezenta sumele existente în cont și sumele de care urma a beneficia revizuentul.
Precizează că revizuentul a deținut un titlu executoriu în sumă de 293.000 lei, însă nu a putut încasa această sumă, astfel că nu a existat intenție, respectiv nu a existat reaua credință a acestuia.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea apelului ca nefondat și a se menține ca legală și temeinică sentința penală atacată.
Susține că s-au invocat în cauză greșeli de judecată care nu pot fi însă cenzurate pe calea cererii de revizuire.
Revizuentul S. I., având ultimul cuvânt învederează că potrivit dispozițiilor art.27 Cod procedură fiscală administratorul societății nu răspunde solidar dacă societatea nu a fost declarată insolvabilă. Potrivit art.176 Cod procedură fiscală între insolvabilitate și insolvență sunt diferențe esențiale.
Apreciază că societatea deținută de el s-a aflat într-o situație de caz fortuit.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului penal de față
Prin sentința penală nr. 114/CC/17.11.2014 pronunțată de Judecătoria D. s-au dispus următoarele:
A fost respinsă cererea formulată de revizuentul S. I., pentru revizuirea sentinței penale nr. 1436/2014 a Judecătoriei D..
A fost obligat revizuentul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._, petentul S. I., a solicitat revizuirea sp. nr. 1436/2014 a Judecătoriei D., susținând că hotărârea judecătorească pronunțată este o eroare judiciară, întrucât nici organele de urmărire penală și nici instanța de judecată nu au avut în vedere faptele și împrejurările reale care ar fi dat alt curs procesului penal.
Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 393 și 394 V.C.p.p.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului instanța a reținut că prin sp. nr. 1436/2014 a Judecătoriei D., petentul S. I. a fost condamnat la pedeapsa de 1.000 lei amendă penală pentru infracțiunea de reținere și nevărsare cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă prev. și ped. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 rep. cu aplic. art. 41 alin. 2 V.C.p., art. 74 lit. a, 76 lit. e teza I, art. 13 V.C.p. și art. 5 alin. 1 N.C.p. rap. la art. 63 alin. 3 V.C.p., cu suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art. 83, 84 V.C. p. și obligat la plata sumei de 79.015 lei plus accesorii calculate până la plata efectivă a prejudiciului către partea civilă MFP – ANAF – D.G.F.P. Hunedoara.
Hotărârea a rămas definitivă la data de 22.09.2014 conform Dec. pen. nr. 659/A/2014 a Curții de Apel A. I..
Prin urmare, hotărârea instanței de fond a fost supusă examinării instanței de control judiciar, ca urmare a promovării căii de atac ordinare.
Potrivit art. 452 N.C.p.p., hotărârile judecătorești pot fi supuse revizuirii, atât sub aspectul laturii penale, cât și civile, iar art. 453 N.C.p.p. prezintă expres și limitativ cazurile când poate fi cerută revizuirea.
Conform dispozițiilor art. 456 alin. 2 N.C.p.p. cererea se formulează în scris și trebuie motivată, cu arătarea cazului de revizuire pe care se întemeiază și a mijloacelor de probă în dovedirea acestuia.
În primul rând, instanța e obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire conform dispozițiilor art. 459 N.C.p.p.
Potrivit acestor reglementări, conform alin. 3 al art. menționat, instanța va examina dacă:
a) cererea a fost formulată în termen și de către o persoană dintre cele prevăzute în art. 455
b) cererea a fost întocmită cu respectarea prevederilor art. 456 alin. (2) și (3);
c) au fost invocate temeiurile legale pentru redeschiderea procedurilor penale;
d) faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea conduc, în mod evident, la stabilirea existenței unor temeiuri legale ce permit revizuirea;
e)persoana care a formulat cererea s-a conformat cerințelor instanței dispus potrivit art. 456 alin. (4).
Instanța a constatat că petentul încearcă să-și dovedească nevinovăția, susținând că nu a acționat cu rea-credință și că neplata datoriilor către bugetul consolidat al statului se datorează debitorilor săi de la care are de încasat sume serioase de bani.
În speță, instanța a apreciat că cererea petentului nu îndeplinește condițiile prev. în art. 459 alin. 3 N.C.p.p.
Față de cele arătate, instanța în baza art. 452 - 459 alin. 5 N.C.p.p. a respins cererea de revizuire formulată de petentul S. I. ca inadmisibilă.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel revizuentul S. I..
În memoriul depus la dosar revizuentul a menționat că probele noi, concrete și dovedite, prezentate în dovedirea nevinovăției sale în comiterea faptei care a făcut obiectul dosarului nr._ au fost tratate cu superficialitate, nesesizându-se gravele erori existente în rechizitoriu și în expunerea de motive. S-a arătat că din fișa sintetică atașată la dosar a rezultat că sumele scadente la data de 25 mai 2011 le-a achitat anticipat în datele de 4 și 16 mai 201, iar la 31 mai 2011 avea plătit anticipat suma de 13.706 lei. S-a menționat că instanța de fond a recunoscut existența unor creanțe certe dar nu a apreciat diferența dintre volumul creanțelor de peste 760.000 lei și suma pentru care este condamnat, respectiv 79.015 lei. Revizuentul a învederat că disponibilitățile bănești erau în proprietatea beneficiarilor alături de marfa livrată și el nu avea nicio posibilitate de a dispune de acestea și de a stinge datoriile. S-a apreciat că probele noi administrate, cât și mijloacele de probă folosite, conduc în mod evident la stabilirea existenței unor temeiuri legale ce permit revizuirea.
S-a făcut referire la fișa sintetică atașată la dosar și la factura nr._/20 iunie 2011 din care ar rezulta că nu există priorități legale și că la stabilirea unei priorități de plată există interese economice sau riscuri de neplată.
S-a invocat faptul că instanța care a pronunțat sentința apelată în prezenta cauză nu a sesizat seriozitatea și profesionalismul cu care revizuentul a prezentat probele noi, modul de analiză și dovedire al acestora în contradictoriu cu un rechizitoriu cu grave de erori de interpretare atât a laturii juridice cât și a celei economice și fiscale.
În continuarea motivelor de apel au fost expuse critici la adresa rechizitoriului prin care s-a dispus trimiterea în judecată, la modul de interpretare de către procuror a înscrisurilor la dosar și s-a relevat faptul că rechizitoriul nu prezintă și probe în apărarea sa. S-a apreciat de către revizuent că sunt întrunite în totalitate cerințele prevăzute art. 459 alin. 3 Cod procedură penală.
Analizând apelul formulat prin prisma dispozițiilor legale incidente în materie și a motivelor invocate Curtea de Apel constată următoarele:
Revizuentul a formulat cale de atac împotriva hotărârii prin care instanța de fond a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată împotriva hotărârii de condamnare la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1.000 lei, pentru infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005.
Curtea constată că în mod corect instanța de fond a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire, aceasta neîndeplinind condițiile prevăzute de lege, respectiv de art. 459 alin. 3 Cod procedură penală, raportat la art. 456 alin. 2 Cod procedură penală. Raportat la caracterul extraordinar al prezentei căi de atac, legiuitorul a înțeles să prevadă o . condiții de formă pentru formularea ei, introducând corelativ și sancțiunea nerespectării acestor condiții de formă de către revizuent, respectiv respingerea ca inadmisibilă a cererii.
Analizând conținutul cererii formulate de către revizuent și înregistrate pe rolul instanței de fond, reiese pe de o parte că nu a fost arătat explicit cazul de revizuire pe care se întemeiază cererea, acesta putând fi dedus din conținutul cererii ca fiind cel prevăzut de art. 453 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, iar pe de altă parte nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 459 alin. 3 lit. e Cod procedură penală care prevăd condiția ca faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea să conducă în mod evident la stabilirea existenței unor temeiuri legale ce permit revizuirea.
Trecând peste aspectul formal al neindicării cazului de revizuire prevăzut de art. 453 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, Curtea constată că aspectele invocate de către revizuent nu pot fi încadrate în categoria faptelor sau împrejurărilor care nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză.
În cererea de revizuire depusă la instanța de fond, cerere care se impune a fi analizată în soluționarea căii de atac a apelului pentru a aprecia legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, revizuentul aduce numeroase critici rechizitoriului, invocând în principal faptul că nu a acționat cu rea-credință, neplata impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă fiind consecința dificultăților financiare cu care s-a confruntat societatea în special prin neîncasarea sumelor de la partenerii comerciali.
Din analiza conținutului hotărârii de condamnare reiese faptul că revizuentul a invocat aceleași aspecte în faza de urmărire penală și în cursul judecății, nefiind permisă pe calea revizuirii prelungirea probatoriului pentru fapte sau împrejurări cunoscute de instanță și nici o reinterpretare a probatoriului administrat.
Curtea constată că instanța care a pronunțat hotărârea de condamnare a dat o anumită interpretare și valență aspectelor invocate de revizuent la punctele 5-6-7-8-9 din cererea de revizuire, pe calea revizuirii neputând fi reinterpretate mijloacele de probă administrate. Toate celelalte aspecte invocate de către revizuent în cuprinsul cererii se referă la lipsa relei-credințe în comiterea infracțiunii, fapt care a fost invocat de acesta pe tot parcursul procesului penal, nefiind vorba de fapte sau împrejurări noi în sensul prevăzut de art. 453 alin. 1 lit. a Cod procedură penală; factura fiscală nr._/20 iunie 2011 emisă de . a fost invocată în același sens respectiv pentru a se dovedi faptul că nu s-a acționat cu rea-credință de către revizuent în alegerea plăților efectuate, ci cu intenția de a asigura finalizarea unei lucrări de construcții și implicit încasarea contravalorii acesteia de către societate.
Referitor la fișa sintetică totală este de remarcat că revizuentul a invocat-o pentru a dovedi că în luna mai 2011, . nu a avut plăți restante mai vechi de 30 zile, însă perioada infracțională care i s-a reținut în sarcină a fost mai 2011 – aprilie 2012. Pe de altă parte acest aspect legat de lipsa datoriilor la bugetul de stat în luna mai 2011 a societății administrate de revizuent a fost invocat în declarația dată în fața instanței de control judiciar (declarație fila 20 dosar nr._ ). Revizuentul a invocat și faptul că din luna iunie 2011 societatea s-a confruntat cu probleme financiare din cauza crizei economice, aspecte analizate de către instanța de fond în hotărârea de condamnare și supuse analizei și instanței de control judiciar cu ocazia apelului declarat de către condamnat.
Concluzionând, Curtea de apel constată că aspectele invocate de către revizuent nu constituie fapte și împrejurări noi și nu conduc la o soluție opusă celei pronunțate prin hotărârea a cărei revizuire se cere, condiție prevăzută în mod expres de dispozițiile art. 453 alin. 1 lit. a Cod procedură penală.
Raportat la cele de mai sus, apreciind ca legală și temeinică hotărârea instanței de fond, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea de Apel va respinge ca nefondat apelul declarat de revizuentul S. I. împotriva încheierii penale nr. 114/CC/17.11.2014 pronunțată de Judecătoria D. în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală revizuentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel în cuantum de 100 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod de procedură penală respinge ca nefondat apelul declarat de revizuentul S. I. împotriva încheierii penale nr. 114/CC/17.11.2014 pronunțată de Judecătoria D. în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală obligă revizuentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel în cuantum de 100 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 ianuarie 2015.
Președinte, Judecător,
A. PURALEONTIN C.
GREFIER,
T. C.
Red. PA
Tehnored. CT/PA 2 ex/16 februarie 2015
J.F. P. D.
| ← Violare de domiciliu (art.224 NCP). Decizia nr. 42/2015. Curtea... | Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice... → |
|---|
