Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1615/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 1615/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 22-12-2014 în dosarul nr. 1615/2014

Dosar nr._

(_ )

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALA NR. 1615

Ședința publică din data de 22 decembrie 2014

Curtea constituită din:

Președinte: A. B. R.

Judecător:A. N.

Grefier:A. P.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, este reprezentat de procuror F. D..

Pe rol se află pronunțarea asupra apelurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria sectorului 2 București și apelanții - intimați – inculpați T. C. T. și M. M. împotriva sentinței penale nr. 34/22.01.2014 pronunțată de Judecătoria sectorului 2 București.

Dezbaterile care au avut loc în ședința publică din data de 09 decembrie 2014 au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la data de 22 decembrie 2014, dată la care a pronunțat următoarea decizie penală.

CURTEA

Asupra apelurilor penale de față:

Prin sentința penală nr. 34/22.01.2014, Judecătoria Sectorului 2 București în baza art. 208 alin. 1 C.pen., art. 209 alin. 1 lit. a), g) și i) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 3201 alin. 7 C.proc.pen. îl a condamnat pe inculpatul S. G. N. la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată.

În baza art. 192 alin.1 și 2 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 3201 alin. 7 C.proc.pen. a condamnat pe inculpatul S. G. N. la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu în formă continuată.

În baza art. 279 alin.1 C.pen. cu aplicarea art. 3201 alin. 7 C.proc.pen. a condamnat pe inculpatul S. G. N. la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor.

În temeiul art. 33 lit.a) și art. 34 lit.b) C.pen. a contopit pedepsele principale stabilite în cauză și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 6 luni, rezultând o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C.pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 861 C.pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale pe un termen de încercare de 6 ani, stabilit în condițiile art. 862 C.pen..

În baza art. 863 al.1 și 2 C.pen. pe durata termenului de încercare, inculpatul S. G. N. trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la sediul Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București la datele fixate de consilierii de probațiune;

b) să anunțe, în prealabil, Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București schimbarea locului de muncă;

d) să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 71 al.5 C.pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.

În baza art. 359 C.proc.pen. a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 864 C.pen., a căror nerespectare atrage revocarea beneficiului suspendării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 350 al. 3 lit. b) C.proc.pen., a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.

A constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în cauză de la 25.10.2013 la zi.

În baza art. 208 alin. 1 C.pen., art. 209 alin. 1 lit. a), g) și i) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 3201 alin. 7 C.proc.pen. a condamnat pe inculpatul D. C. A. la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată.

În baza art. 192 alin.1 și 2 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 3201 alin. 7 C.proc.pen. a condamnat pe inculpatul D. C. A. la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu în formă continuată.

În baza art. 279 alin.1 C.pen. cu aplicarea art. 3201 alin. 7 C.proc.pen. a condamnat pe inculpatul D. C. A. la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor.

În temeiul art. 33 lit.a) și art. 34 lit.b) C.pen. a contopit pedepsele principale stabilite în cauză și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 6 luni, rezultând o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C.pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 861 C.pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale pe un termen de încercare de 6 ani, stabilit în condițiile art. 862 C.pen..

În baza art. 863 al.1 și 2 C.pen. pe durata termenului de încercare, inculpatul D. C. A. trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la sediul Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București la datele fixate de consilierii de probațiune;

b) să anunțe, în prealabil, Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București schimbarea locului de muncă;

d) să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 71 al.5 C.pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.

În baza art. 359 C.proc.pen. a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 864 C.pen., a căror nerespectare atrage revocarea beneficiului suspendării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 350 al. 3 lit. b) C.proc.pen., a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.

A constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în cauză de la 25.10.2013 la zi.

În baza art. 279 alin.1 C.pen. cu aplicarea art. 3201 alin. 7 C.proc.pen. a condamnat pe inculpatul T. C. T. la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor.

În baza art. 71 C.pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 861 C.pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit în condițiile art. 862 C.pen..

În baza art. 863 al.1 și 2 C.pen. pe durata termenului de încercare, inculpatul T. C. T. trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la sediul Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București la datele fixate de consilierii de probațiune;

b) să anunțe, în prealabil, Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București schimbarea locului de muncă;

d) să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 71 al.5 C.pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.

În baza art. 359 C.proc.pen. a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 864 C.pen., a căror nerespectare atrage revocarea beneficiului suspendării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 279 alin.1 C.pen. cu aplicarea art. 3201 alin. 7 C.proc.pen. a condamnat pe inculpatul U. A. M. la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor.

În baza art. 71 C.pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 861 C.pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit în condițiile art. 862 C.pen..

În baza art. 863 al.1 și 2 C.pen. pe durata termenului de încercare, inculpatul U. A. M. trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la sediul Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București la datele fixate de consilierii de probațiune;

b) să anunțe, în prealabil, Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București schimbarea locului de muncă;

d) să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 71 al.5 C.pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.

În baza art. 359 C.proc.pen. a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 864 C.pen., a căror nerespectare atrage revocarea beneficiului suspendării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 279 alin.1 C.pen. cu aplicarea art. 3201 alin. 7 C.proc.pen. a condamnat pe inculpatul M. M. la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor.

În baza art. 71 C.pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 861 C.pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit în condițiile art. 862 C.pen..

În baza art. 863 al.1 și 2 C.pen. pe durata termenului de încercare, inculpatul M. M. trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la sediul Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Călărași la datele fixate de consilierii de probațiune;

b) să anunțe, în prealabil, Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Călărași orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Călărași schimbarea locului de muncă;

d) să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Călărași informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 71 al.5 C.pen. suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.

În baza art. 359 C.proc.pen. a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 864 C.pen., a căror nerespectare atrage revocarea beneficiului suspendării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 14, art.161 alin.3, art. 346 alin. 1 C.proc.pen., art. 1357 și art. 1369 C.civ., a admis acțiunea civilă formulată de către partea civilă G. I. V. și a obligat pe inculpați în solidar la plata către aceasta a sumei de 6400 lei cu titlu de despăgubiri materiale.

În temeiul art. 191 alin. 1 și 2 C.proc.pen. a obligat fiecare inculpat la plata către stat a sumei de 750 lei, reprezentând cheltuieli judiciare. Onorariile apărătorilor din oficiu fiind avansate din fondurile Ministerul Justiției.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond analizând actele și lucrările dosarului a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București la data de 17.12.2013 în dosarul nr._/P/2013 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților S. G. N., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 208 alin. 1- 209 alin 1 lit. a, g și lit. i din C.pen. cu aplicarea art. 41, alin. 2, violare de domiciliu, faptă prev. și ped. de art. 192, alin 2 cu aplicarea art. 41, alin. 2 din C.pen. și nerespectarea regimului armelor și munițiilor faptă prev. și ped. de art. 279, alin. 1 din C.pen., toate cu aplicare art. 33 lit. a din C.pen., D. C. A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 208 alin. 1- 209 alin. 1 lit. a, g și lit. i din C.pen. cu aplicarea art. 41, alin. 2, violare de domiciliu, faptă prev. și ped. de art. 192, alin 2 cu aplicarea art. 41, alin. 2 din C.pen. și nerespectarea regimului armelor și munițiilor faptă prev. și ped. de art. 279, alin. 1 din C.pen., toate cu aplicare art. 33 lit. a din C.p, T. C. T., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prev. de art. 279 alin. 1 C.pen., U. A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prev. de art. 279 alin. 1 C.pen., și M. M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prev. de art. 279 alin. 1 C.pen..

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

În intervalul de timp 09.09._13 inculpatul S. G. N. a pătruns, în timpul nopții, prin escaladare în imobilul de domiciliu al părții civile, G. I. V., de unde a sustras mai multe bunuri. Ulterior a pătruns în același imobil împreuna cu inculpatul D. C. A., tot prin escaladare, tot în timpul nopții, și au sustras împreuna mai multe bunuri printre care și trei puști de vânătoare și un pistol toate încadrându-se în categoria B de arme letale conform legii 295/2004. Bunurile au fost vândute de către inculpați după cum urmează: D. C. a cumpărat un telefon Nokia tip Slide, Bradvarovici M. a cumpărat un ceas Vostok, E. A. a cumpărat un ceas Swiss Military și un televizor marca Sony, T. C. T. a cumpărat o pușca de vânătoare, U. A. M. a cumpărat o alta pușca de vânătoare, F. C. a primit spre păstrare un pachet conținând un pistol și 40 de cartușe, Neculaiasa P. a cumpărat un alt televizor, B. R. A. a primit ca dare în plata un briceag, M. Mihaita a cumpărat pușca de vânătoare de la T. C. T., C. M. a înlesnit vânzarea armei de către M. Mihaita și D. A. M. a cumpărat mai multe cartușe.

Starea de fapt reținută rezultă fără dubiu din coroborarea declarațiilor date de către inculpați în cursul cercetării judecătorești, prin care au recunoscut săvârșirea faptelor astfel cum a fost descrise în rechizitoriu, cu ansamblul probelor administrate în timpul urmăririi penale, astfel cum au fost redate mai sus, inclusiv: declarații parte civila (filele 30, 32, 76, 232, 395, 397, 399,402 dup); proces-verbal cercetare la fața locului cu planașa foto anexata (fila 34 dup); declarații martor D. F. C. (filele 159, 161 dup); proces-verbal percheziție domiciliara la domiciliul inc D. C. A. cu planșă foto (fila 191 dup); proces-verbal percheziție domiciliara la domiciliul inc S. G. N. cu planșa foto (fila 207 dup); proces-verbal de ridicare a unor bunuri din boxa apartamentului inc. S. G. N. (fila 223 dup); proces-verbal de recunoaștere de bunuri (fila 226 dup); declarații martor S. Danuț (filele 238, 393 dup); declarații martor C. F. (fila 260 dup); declarații inculpat S. G. N. (filele 263, 447,454, 455 dup); declarații învinuit U. A. M. (fila 269, 457, 514 dup); proces-verbal de recunoaștere din planșa foto de către U. A. M. (fila 273 dup); declarații martor E. A. (filele 282, 392 dup); proces-verbal de recunoaștere din planșa foto de către E. A. (fila 281 dup); proces-verbal de recunoaștere din planșa foto de către S. G. N. (fila 291 dup); declarații martor Botianu R. A. (filele 299, 300 dup); declarații martor Neculaiasa P. V. (filele 303, 304 dup); proces-verbal de recunoaștere din planșa foto de către T. C. T. (fila 309 dup); proces-verbal de recunoaștere din planșa foto de către M. Mihaita (fila 322 dup); raport de constatare tehnico-știintifică (fila 339 dup); raport de constatare tehnico-științifica (fila 367 dup); raport de constatare tehnico-știintifică (fila 370 dup); raport de constatare tehnico-știintifică (fila 380 dup); înscris din care reiese vânzarea de către S. G. N. a doua icoane (fila 387, 388 dup); declarații martor Bradvarovici M. (fila 394 dup); declarații inculpat D. C. A. (filele 464, 465, 468, 452, 481 dup); declarații T. C. T. (fila 461, 463, 465, 516 dup); declarații C. M. (fila 470, 471 dup); declarații M. Mihaita (fila 476, 479, 522 dup); declarații D. A. Mărio (filele 484,489, 524 dup).

În drept, faptele inculpatului S. G. N., care, în trei zile din intervalul 09.09._13, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a intrat în casa părții civile G. I. V. și a luat din posesia acestuia în scopul de a-si însuși pe nedrept diferite bunuri printre care și 4 arme de foc, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev de art. 208 alin.1,209 alin.1 lit. a), g) și i) C.pen. cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen., violare de domiciliu prev. de art. 192 al.2 C.pen. cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. și ale infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prev. de art. 279 al.1 C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.

În ce privește latura obiectivă din conținutul constitutiv al infracțiunii de furt reținute, elementul material este realizat de luarea unor bunuri din posesia părții vătămate fără a exista consimțământul acesteia. Urmarea imediată constă în paguba produsă patrimoniului părții vătămate prin deposedarea de bunuri. De asemenea, instanța a constatat existența unei legături de cauzalitate evidente între acțiunea de luare și urmarea periculoasă produsă.

Cu privire la latura subiectivă, instanța a reținut intenția de a săvârși fapta ca rezultând din cunoașterea de către fiecare inculpat a faptului că nu are dreptul de a-și însuși bunurile părții vătămate și este calificată ca directă de scopul însușirii pe nedrept.

Din declarațiile inculpatului privitoare la rezoluția infracționala generica și anterioara tuturor celor trei acte materiale „m-am hotărât singur să sparg aceasta locuința pentru a fura bunuri" și din împrejurările concrete ale faptei implicând imposibilitatea deplasării tuturor bunurilor în aceeași noapte și, de asemenea, din faptul ca acțiunile inculpatului au fost săvârșite la intervale scurte de timp și prezintă toate elementele constitutive ale aceleiași infracțiuni, rezultă că este aplicabil în speță art. 41 alin. 2 C.pen. infracțiunea reținuta fiind continuata.

Având în vedere ca inculpatul, conform declarațiilor coroborate ale inculpaților, a acționat după ce s-a înnoptat se reține varianta furtului calificat prevăzuta de art. 209 al.1 lit. g) C.pen.- în timpul nopții.

Având în vedere ca inculpatul a săvârșit fapta prin escaladarea gardului împrejmuitor s-a reținut varianta furtului calificat prev de art. 209 al.1 lit. i) C.pen.- prin escaladare.

De asemenea, având în vedere că în cele doua nopți ce au urmat primului act material constând în . locuința părții civile și luarea unor bunuri din respectiva locuința, inculpatul S. G. N. a acționat împreuna cu inculpatul D. C. A. s-a reținut varianta furtului calificat prev de art. 209 al.1 lit. a) C.pen. - de doua sau mai multe persoane împreuna.

În ceea ce privește faptele de violare de domiciliu, sub aspectul laturii obiective, elementul material al fiecărei fapte constă în acțiunea inculpatului de pătrundere în domiciliul părții vătămate fără a avea consimțământul acesteia sau al altei persoane care folosea locuința. Urmarea imediată este reprezentată de încălcarea libertății persoanei vătămate de a avea un domiciliu în care să-și desfășoare viața privată fără nici un amestec din partea altei persoane. Legătura de cauzalitate rezultă din însăși săvârșirea faptei, infracțiunea de violare de domiciliu fiind o infracțiune de pericol.

Sub aspectul laturii subiective, fiecare infracțiune de violare de domiciliu s-a săvârșit de către inculpat cu intenție indirectă, acesta având reprezentarea faptului că pătrunde în domiciliul părții vătămate fără drept și fără a avea consimțământul acesteia, acceptând încălcarea libertății persoanei vătămate de a avea un domiciliu în care să-și desfășoare viața privată fără nici un amestec din partea altei persoane în vederea săvârșirii unei fapte de furt.

Din aceleași motive indicate la analiza infracțiunii de furt rezultă că este aplicabil art. 41 alin. 2 C.pen. și cu privire la faptele de violare de domiciliu, ce constituie o infracțiune continuata.

Având în vedere că în cele doua nopți ce au urmat primului act material constând în . locuința pârtii civile și luarea unor bunuri din respectiva locuința, inculpatul S. G. N. a acționat împreuna cu inculpatul D. C. A. s-a reținut varianta agravata a infracțiunii de violare de domiciliu, varianta prev. de art. 192 alin.2 C.pen - de doua sau mai multe persoane împreuna.

În ce privește infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, conform art. 279 alin. 1 C.pen., elementul material al laturii obiective consta în „deținerea, portul, confecționarea, transportul, precum și orice operație privind circulația armelor și munițiilor sau funcționarea atelierelor de reparat arme, fără drept". În speța, inculpatul a deținut toate cele patru arme, trei puști și un pistol, pe care le-a transportat în vederea vânzării lor și le-a vândut. Astfel inculpatul a realizat infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor în variantele elementului material ale deținerii, transportului și „orice operație privind circulația armelor și munițiilor" respectiv înstrăinarea lor.

Conform art. 279 alin.1 C.pen., elementul material trebuie să fie realizat „fără drept" pentru ca fapta să fie infracțiune. Conform art. 11 al. 1 din Legea 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor „Dreptul de procurare, de deținere sau, după caz, de port și folosire a armelor letale se dobândește de la data emiterii de către autoritățile competente a autorizației de procurare a armei sau, după caz, a permisului de armă." În speța este vorba despre trei puști de vânătoare și un pistol, toate încadrate conform anexei legii 295/2004 în categoria armelor letale. În aceste condiții, inculpatul neavând permis de arma și, implicit, nici autorizație de procurare a deținut armele, le-a transportat și le-a vândut fără drept.

Urmarea imediata a infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor este producerea unei stări de pericol în ce privește relațiile sociale formate în jurul întrebuințării unor arme. Fiind o infracțiune de pericol legătura de cauzalitate intre elementul material și urmarea imediata reiese din chiar săvârșirea faptei prevăzute în norma de incriminare.

Latura subiectiva a infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor conform art. 279 alin.1 C.pen. coroborat cu art. 19 al.2, consta în modalitatea de vinovăție a intenției directe sau indirecte, în speța inculpatul a prevăzut ca deținerea unor arme letale în condiții improprii transportul lor în aceleași condiții și vânzarea lor unor persoane fără permis de port arma sunt susceptibile de a crea o stare de pericol în ce privește întrebuințarea armelor de foc într-un mod necorespunzător cu rezultate potențial vătămătoare. Inculpatul, cel puțin, a acceptat dacă nu chiar urmărit producerea acestei stări de pericol.

Faptele inculpatului D. C. A., care, în două zile din intervalul 09.09._13, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a intrat în casa părții civile G. I. V. împreună cu inculpatul S. G. N. și a luat din posesia acestuia în scopul de a-si însuși pe nedrept diferite bunuri printre care și 4 arme de foc, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1,209 alin.1 lit. a), g) și i) C.pen. cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen., violare de domiciliu prev. de art. 192 al.2 C.pen. cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. și ale infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prev. de art. 279 al.1 C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.

În ce privește latura obiectivă din conținutul constitutiv al infracțiunii de furt reținute, elementul material este realizat de luarea unor bunuri din posesia părții vătămate fără a exista consimțământul acesteia. Urmarea imediată constă în paguba produsă patrimoniului părții vătămate prin deposedarea de bunuri. De asemenea, instanța a constatat existența unei legături de cauzalitate evidente între acțiunea de luare și urmarea periculoasă produsă.

Cu privire la latura subiectivă, instanța a reținut intenția de a săvârși fapta ca rezultând din cunoașterea de către fiecare inculpat a faptului că nu are dreptul de a-și însuși bunurile părții vătămate și este calificată ca directă de scopul însușirii pe nedrept.

Din declarațiile inculpatului privitoare la rezoluția infracționala generica și anterioara celor două acte materiale – „urma să sustragem mai multe bunuri pe care urma să le vindem și să obținem bani cu care, eu urma să-mi plătesc niște datorii, de aproximativ 400 lei" – și din împrejurările concrete ale faptei implicând imposibilitatea deplasării tuturor bunurilor în aceeași noapte și, de asemenea, din faptul ca acțiunile inculpatului au fost săvârșite la intervale scurte de timp și prezintă toate elementele constitutive ale aceleiași infracțiuni, rezulta că este aplicabil în speța art. 41 alin. 2 C.pen. infracțiunea reținuta fiind continuata.

Având în vedere ca inculpatul, conform declarațiilor coroborate ale inculpaților, a acționat după ce s-a înnoptat s-a reținut varianta furtului calificat prevăzuta de art. 209 al.1 lit. g) C.pen.- în timpul nopții.

Având în vedere ca inculpatul a săvârșit fapta prin escaladarea gardului împrejmuitor s-a reținut varianta furtului calificat prev de art. 209 al.1 lit. i) C.pen.- prin escaladare.

De asemenea, având în vedere că în cele doua nopți ce au urmat primului act material constând în . locuința părții civile și luarea unor bunuri din respectiva locuința, inculpatul D. C. A. a acționat împreuna cu inculpatul S. G. N. s-a reținut varianta furtului calificat prev de art. 209 al.1 lit. a) C.pen. - de doua sau mai multe persoane împreuna.

În ceea ce privește faptele de violare de domiciliu, sub aspectul laturii obiective, elementul material al fiecărei fapte constă în acțiunea inculpatului de pătrundere în domiciliul părții vătămate fără a avea consimțământul acesteia sau al altei persoane care folosea locuința. Urmarea imediată este reprezentată de încălcarea libertății persoanei vătămate de a avea un domiciliu în care să-și desfășoare viața privată fără nici un amestec din partea altei persoane. Legătura de cauzalitate rezultă din însăși săvârșirea faptei, infracțiunea de violare de domiciliu fiind o infracțiune de pericol.

Sub aspectul laturii subiective, fiecare infracțiune de violare de domiciliu s-a săvârșit de către inculpat cu intenție indirectă, acesta având reprezentarea faptului că pătrunde în domiciliul părții vătămate fără drept și fără a avea consimțământul acesteia, acceptând încălcarea încălcarea libertății persoanei vătămate de a avea un domiciliu în care să-și desfășoare viața privată fără nici un amestec din partea altei persoane în vederea săvârșirii unei fapte de furt.

Din aceleași motive indicate la analiza infracțiunii de furt rezulta ca este aplicabil art. 41 alin. 2 C.pen. și cu privire la cele două fapte de violare de domiciliu, ce constituie o infracțiune continuata.

Având în vedere ca în cele doua nopți ce au urmat primului act material constând în . locuința pârtii civile și luarea unor bunuri din respectiva locuința, inculpatul S. G. N. a acționat împreuna cu inculpatul D. C. A. se reține varianta agravata a infracțiunii de violare de domiciliu, varianta prev. de art. 192 alin.2 C.pen - de doua sau mai multe persoane împreuna.

În ce privește infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, conform art. 279 alin. 1 C.pen., inculpatul a deținut toate cele trei puști o anumita perioada de timp rămânând ulterior doar cu pușca cu luneta pe care a depozitat-o în boxa blocului în care locuia. Astfel inculpatul a realizat infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor în varianta elementului material a deținerii.

Latura subiectiva a infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor conform art. 279 alin.1 C.pen. coroborat cu art. 19 al.2, consta în modalitatea de vinovăție a intenției directe sau indirecte. Inculpatul trebuie sa fi prevăzut ca deținerea unor arme letale în condiții improprii este susceptibila de a crea o stare de pericol în ce privește întrebuințarea armelor de foc într-un mod necorespunzător cu rezultate potențial vătămătoare. Inculpatul cel puțin a acceptat dacă nu chiar urmărit producerea acestei stări de pericol.

Fapta inculpatului T. C. T. care a cumpărat de la inculpatul S. G. N. și a deținut o pușca de vânătoare și a vândut-o unei alte persoane fără a deține permis de port arma întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prev. de art. 279 alin.1 C.pen.

Elementul material constă în faptul că inculpatul a cumpărat o pușca marca „IJ - Baikal" de la inculpatul S. G. N. pe care a deținut-o fără drept până la vânzarea acesteia inculpatului M. Mihaiță, transportând-o personal pana la locul de vânzare, neavând permis de port arma așa cum impune art. 11 al.1 din Legea 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor pentru deținătorii de arme letale. Astfel inculpatul a săvârșit infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor în variantele elementului material ale deținerii, transportării și „orice operație privind circulația armelor", respectiv înstrăinarea armei.

Conform raportului de constatare tehnico-științifice atașat la dosarul cauzei la fila 370, arma cumpărată este funcțională și face parte din categoria armelor de foc cu țeava lisa cu încărcare manuala prin introducerea cartușelor de calibru 12 în camera de detonare care conform anexei legii 295/2004 se încadrează la categorie B - arme letale pentru care este nevoie de permis de port arma.

Urmarea imediata a infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor este producerea unei stări de pericol în ce privește relațiile sociale formate în jurul întrebuințării unor arme. Fiind o infracțiune de pericol legătura de cauzalitate intre elementul material și urmarea imediată reiese din însăși săvârșirea faptei prevăzute în norma de incriminare.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție. A prevăzut că deținerea unei arme letale în condiții improprii și vinderea acesteia unei persoane care nu autorizata de către organele competente sa dețină o astfel de arma sunt susceptibile de a crea o stare de pericol în ce privește întrebuințarea armelor de foc într-un mod necorespunzător cu rezultate potențial vătămătoare. Inculpatul cel puțin a acceptat dacă nu chiar urmărit producerea acestei stări de pericol.

Fapta inculpatului U. A. M. care a cumpărat de la inculpatul S. G. N. și a deținut o pușca de vânătoare fără a deține permis de port arma întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prev. de art. 279 alin.1 C.pen.

Elementul material constă în faptul că inculpatul a cumpărat o pușca marca „A. Zoli" de la inculpatul S. G. N. și muniția aferenta pe care le-a deținut fără drept și le-a transportat la locul de domiciliu, neavând permis de port arma așa cum impune art. 11 al.1 din Legea 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor pentru deținătorii de arme letale. Astfel inculpatul a săvârșit infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor în variantele elementului material ale deținerii, transportării și „orice operație privind circulația armelor", respectiv înstrăinarea armei.

Conform raportului de constatare tehnico-științifice atașat la dosarul cauzei la fila 358, arma cumpărată este funcționala si face parte din categoria armelor de foc cu țeava lisa cu încărcare manuala prin introducerea cartușelor de calibru 20 în camera de detonare care conform anexei legii 295/2004 se încadrează la categorie B - arme letale pentru care este nevoie de permis de port arma. Cartușele sunt și ele în stare funcționala.

Urmarea imediata a infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor este producerea unei stări de pericol în ce privește relațiile sociale formate în jurul întrebuințării unor arme. Fiind o infracțiune de pericol legătura de cauzalitate intre elementul material și urmarea imediata reiese din însăși săvârșirea faptei prevăzute în norma de incriminare.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție. A prevăzut ca deținerea unei arme letale în condiții improprii este susceptibilă de a crea o stare de pericol în ce privește întrebuințarea armelor de foc într-un mod necorespunzător cu rezultate potențial vătămătoare. Inculpatul cel puțin a acceptat dacă nu chiar urmărit producerea acestei stări de pericol.

Fapta inculpatului M. M. care a cumpărat de la inculpatul T. C. T. și a deținut o pușca de vânătoare cumpărata fără a deține permis de port arma întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prev. de art. 279 alin.1 C.pen.

Elementul material constă în faptul că inculpatul a cumpărat o pușca marca „IJ - Baikal" de la inculpatul T. C. T. pe care a deținut-o fără drept, neavând permis de port arma așa cum impune art. 11 al.1 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor pentru deținătorii de arme letale.

Urmarea imediata a infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor este producerea unei stări de pericol în ce privește relațiile sociale formate în jurul întrebuințării unor arme. Fiind o infracțiune de pericol legătura de cauzalitate intre elementul material și urmarea imediata reiese din însăși săvârșirea faptei prevăzute în norma de incriminare.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție. A prevăzut că deținerea unei arme letale în condiții improprii este susceptibilă de a crea o stare de pericol în ce privește întrebuințarea armelor de foc într-un mod necorespunzător cu rezultate potențial vătămătoare. Inculpatul cel puțin a acceptat dacă nu chiar urmărit producerea acestei stări de pericol.

Având în vedere dispozițiile art. 345 C.proc.pen., instanța a dispus condamnarea inculpaților, constatând că fiecare faptă prezintă pericolul social al unei infracțiuni, apreciat în funcție de criteriile enumerate de art. 181 alin. 2 Cod pen..

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților și a modului de executare a ținut seama de criteriile prev. de art. 72 și de art. 52 C.pen., respectiv gradul de pericol social al fiecărei fapte săvârșite, împrejurările concrete în care a fost comisă fiecare faptă, dispozițiile părții generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute pentru fiecare infracțiune, precum și de persoana fiecărui inculpat.

Împotriva acestei sentințe, au formulat apel P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București și inculpații T. C. T., M. M. pentru motivele consemnate pe larg în încheierea de ședință din data de 09 decembrie 2014.

Analizând sentința apelată în raport de aceste critici, precum și conform prevederilor art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată că apelurile sunt fondate pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, în cursul urmăririi penale, persoana vătămată G. I. V. s-a constituit parte civilă cu suma de 6400 lei reprezentând contravaloarea bunurilor nerecuperate ce au fost sustrase de inculpații S. G. N. și D. C. A. în intervalul de timp 09.09._13 din imobilul de domiciliu al părții civile.

În raport de prevederile art. 19, art. 23 și art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, art. 1357 și art. 1382 C.civ., instanța de fond, în mod greșit, a soluționat latura civilă a cauzei și a obligat, în solidar, inculpații S. G. N., D. C. A., T. C. T., U. A. și M. M. la plata către partea civilă G. I. V. a sumei de 6400 lei cu titlu de despăgubiri materiale în condițiile în care infracțiunea de furt calificat a fost comisă doar de inculpații S. G. C. și D. C. A. (care răspund solidar), ceilalți trei inculpați fiind condamnați pentru săvârșirea unor fapte ulterioare săvârșirii infracțiunii de furt calificat, respectiv a infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor.

Prin Legea nr. 286/2009 legiutorul a adoptat noul Cod Penal al României pentru a răspunde necesităților practice care reclamau ajustări ale legislației penale, mesajul juridic și social al codului penal fiind întemeiat, în esență, pe obiectivul reformării politicii punitive a statului printr-o abordare conceptuală cuprinzând o revizuire a pedepselor și o ordonare logică prin condensarea legislației (o . infracțiuni din legi speciale au fost incluse în cod, unele sub formă modificată).

Potrivit art. 5 alin.1 din acest act normativ, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă, iar Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 757 din 12 noiembrie 2012, a prevăzut că noua legislație penală intră în vigoare la data de 01.02.2014.

Cu referire la încadrarea juridică dată faptelor prin actul de sesizare, în lumina aplicării legii mai favorabile în raport de . noului Cod penal, Curtea are în vedere că, prin decizia nr.5 pronunțată în dosarul nr._ /HP/P, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a stabilit că: “în aplicarea art.5 din Codul penal se are în vedere criteriul aprecierii globale a legii mai favorabile”.

De asemenea, prin decizia nr.265/06.05.2014 a Curții Constituționale publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 372 din 20.05.2014, s-a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Înalta Curte de Casatie și Justiție – Secția penală în Dosarul nr. 5._, constatându-se că dispozițiile art.5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.

Față de cele statuate, examinând în ansamblul lor prevederile din legile penale succesive prin raportare la datele concrete ale speței, Curtea constată că este mai favorabilă inculpaților vechea reglementare, Codul penal 1969, în vigoare la data săvârșirii de către inculpați a faptelor penale.

Este adevărat că legislația actuală prevede pedepse mai reduse pentru infracțiunile deduse judecații, însă obligațiile instituite de instanță pe durata termenului de încercare (în cazul suspendării sub supraveghere - modalitate de executare a pedepsei considerată ca fiind aptă să asigure scopul pedepsei) sunt net mai convenabile pentru inculpați decât cele reglementate în noul Cod penal, chiar dacă în acest ultim caz termenul de încercare va fi mai redus. Sub acest aspect se impune a fi menționate disp.art.16 alin.2 din Legea nr.187/2012, în conformitate cu care „pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei conform art.5 din Codul penal, instanța va avea în vedere sfera obligațiilor impuse condamnatului și efectele suspendării potrivit legilor succesive, cu prioritate față de durata termenului de încercare sau supraveghere”.

În consecință, Curtea, văzând că legea veche este mai favorabilă inculpaților, va menține încadrarea juridică dată faptelor prin actul de sesizare.

Așa fiind, pentru cele ce preced, Curtea în baza art. 241 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, va admite apelurile formulate în cauză, va desființa, în parte, sentința penală apelată și rejudecând în fond, va proceda conform celor reținute.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

În baza art. 272 alin. 1,2 Cod procedură penală, onorariul cuvenit avocaților desemnați din oficiu pentru inculpații D. C. A. și U. A. M., în sumă de câte 400 lei, se va acoperi din fondurile Ministerului Justiției.

În baza art. 272 alin. 1,2 Cod procedură penală, onorariul parțial cuvenit avocaților desemnați din oficiu pentru inculpații M. M. și S. G. N., în sumă de câte 100 lei, se va acoperi din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală admite apelurile formulate de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București și de inculpații T. C. T. și M. M. împotriva sentinței penale nr. 34/22.01.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, în dosarul nr._ .

Desființează, în parte, sentința penală apelată și rejudecând în fond:

În baza art. 19, art. 23 și art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, art. 1357 și art. 1382 C.civ., admite acțiunea civilă formulată de către partea civilă G. I. V. și îi obligă pe inculpații S. G. N. și D. C. A. în solidar la plata către aceasta a sumei de 6400 lei cu titlu de despăgubiri materiale.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

În baza art. 272 alin. 1,2 Cod procedură penală, onorariul cuvenit avocaților desemnați din oficiu pentru inculpații D. C. A. și U. A. M., în sumă de câte 400 lei, se acoperă din fondurile Ministerului Justiției.

În baza art. 272 alin. 1,2 Cod procedură penală, onorariul parțial cuvenit avocaților desemnați din oficiu pentru inculpații M. M. și S. G. N., în sumă de câte 100 lei, se acoperă din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 22.12.2014.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

A. B. R. A. N.

GREFIER

A. P.

Red. R.A.B.

Dact.G.P.

9 ex./12.03.2015

Red. M.V. M. – Judecătoria Sectorului 2 București – Secția Penală

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1615/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI