Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 52/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 52/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-02-2016 în dosarul nr. 52/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2016:168._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
Dosar nr._ (_ )
DECIZIA PENALĂ NR. 52/CO
Ședința publică din data de 02.02.2016
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: V. – I. V.
GREFIER: I. D.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror L. I..
Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de inculpatul Z. M. R. împotriva încheierii din 19.01.2016 a Tribunalului București – Secția I Penală.
Dezbaterile în privința contestației formulate au avut loc în ședința publică din data de 01.02.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, în temeiul art. 391 alin. 1 Cpr.pen., a stabilit termen de pronunțare azi, 02.02.2016.
CURTEA,
Deliberând asupra contestației de față, constată:
Prin încheierea de ședință din data de 19.01.2016 pronunțată de Tribunalul București-Secția I Penală în baza art. 362 Cod procedură penală comb. cu art. 208 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispusă față de inculpatul Z. M. R. -(MAP nr. 247/3/2.05.2015 emis de Tribunalul București Secția I Penală în dosarul nr._/3/2015 în baza încheierii din data de 2.05.2015) și a fost menținută măsura preventivă față de inculpat.
În baza 362 Cod procedură penală comb. cu art.208 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestului la domiciliu, măsură dispusă față de inculpatul Z. G. (măsură luată prin încheierea din 25.11.2015 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr._ 5*, rămasă definitivă prin Decizia nr. 617/CO/02.12.2015 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală) și s-a menținut această măsură preventivă față de inculpat, acesta având obligația de a nu părăsi imobilul în care locuiește (București, .. 9, ., .) fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza și de a se supune restricțiilor stabilite de acesta.
În temeiul art. 221 alin 2 C.p.p, pe durata arestului la domiciliu, inculpatul Z. G. are următoarele obligații:
a) să se prezinte în fața organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să nu comunice cu persoanele vătămate sau membrii familiilor acestora, cu martorii (excepție făcând Z. D. și O. M. persoane împreună cu care locuiește inculpatul) din prezenta cauză.
În temeiul art. 221 alin. 4 C.p.p., s-a atras atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii sau a obligațiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.
Potrivit prevederilor art. 221 alin. 5 Cod procedură penală, pe durata măsurii inculpatul poate părăsi imobilul în care locuiește doar pentru prezentarea în fața organelor judiciare, la chemarea acestora (excepție făcând situațiile prevăzute de art. 221 alin7 Cod procedură penală în condițiile stipulate de acest text).
Conf. art. 221 alin. 8 Cod procedură penală, copia prezentei încheieri s-a comunicat inculpatului, organului de poliție în a cărei circumscripție locuiește aceasta, serviciului public comunitar de evidență a persoanelor și organelor de frontieră.
Pentru supravegherea respectării măsurii arestului la domiciliu și a obligațiilor impuse inculpatului pe durata acesteia, organul de poliție poate pătrunde în imobilul unde se execută măsura, conf. art. 221 alin10 Cod procedură penală.
Conf. art. 218 Cod procedură penală, au fost comunicate inculpatului, în scris, drepturile prevăzute de art. 83, art.210 alin.1 și 2, dreptul de acces la asistența medicală de urgență.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 1468/P/2015 emis la data de 23.07.2015 de către Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul București, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul Z. M. R. – sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă de omor calificat, prev. de art. 32 C.p. rap. la art. 188 -189 alin.1 lit. f C.p.
În cursul urmăririi penale față de inculpatul Z. M. R. s-a luat măsura arestării preventive.
În ceea ce privește situația de fapt care a stat la baza luării măsurii preventive, s-a avut în vedere că în data de 01.05.2015, în jurul orelor 20.15, persoanele vătămate S. A. și V. D. A., împreună cu martorii A. C. M. și U. S. M. și cu numitul A. M., s-au deplasat cu un autoturism în parcarea de lângă blocul PM26, situat pe ..6, sector 3, pentru a-l vizita pe un prieten R. I. V., care locuia în blocul nr.3 situat lângă aceeași parcare. Aceștia au început să își strige prietenul și să facă glume referitor la acesta. Pe . se mai aflau inculpații, împreună cu persoana vătămată V. D. S. și martora V. G. R., care locuiau toți în blocul nr.3 și se întorseseră de la pescuit din . împreună băuturi alcoolice (bere și vin).
Inculpatul Z. M. R. a început să le adreseze injurii celor din primul grup menționat, acuzându-i că i-au vorbit urât tatălui său, aspect neadevărat (înainte de intervenția inculpatului, primul grup nu interacționase deloc cu cel al inculpatului). Inculpatul l-a lovit cu pumnul în față pe martorul A. C. M., acesta îmbrâncindu-l și lovindu-l cu palma pentru a-l îndepărta. V. D. S., zis „M.”, a intervenit pentru a-i despărți, iar persoanele vătămate și martorii s-au îndepărtat de inculpat, continuând să îl caute pe prietenul lor. A. M. a plecat, fiindu-i frică de situația creată. Z. M. R. a mers în locuința sa, de unde a luat două cuțite de bucătărie și s-a îndreptat cu ele, amenințând, spre grupul persoanelor vătămate S. A. și V. D. A.. Aceștia s-au speriat și au fugit, iar Z. M. R. a aruncat cu unul dintre cuțite în direcția persoanelor vătămate, provocându-i astfel victimei S. A. o plagă în zona fesieră. Cuțitul a căzut, după ce se înfipsese o scurtă perioadă de timp în fesa victimei și a fost luat de inculpatul Z. G. care a alergat, având în mână cuțitul, după persoana vătămată V. D. A..
V. D. S., care inițial alergase și el împreună cu celelalte persoane vătămate, l-a așteptat pe inculpatul Z. M. R., l-a oprit și punându-i mâna în gât l-a obligat să-i dea cuțitul, pe care l-a aruncat înspre scara blocului. Persoana vătămată a reușit să îl țină pe loc pe inculpat doar câteva secunde, acesta scăpând și alergând către ceilalți. Totodată, inculpatul a reușit să reintre în posesia cuțitului. V. D. A. s-a întors pentru a-l ajuta pe S. A., care nu mai putea fugi din cauza rănii, și a încercat să îl dezarmeze pe inculpatul Z. M. R., acțiune ce a provocat dezechilibrarea și căderea amândurora. Inculpatul a pierdut în timpul căderii cuțitul, dar a continuat să o lovească pe persoana vătămată V. D. A. cu pumnii, încercând să o imobilizeze.
În acest timp, Z. G. o lovea și el pe persoana vătămată cu pumnii și a tăiat-o cu cuțitul în zona hemitoracelui stâng posterior. Z. G. și Z. M. R. au încercat să o lovească în continuare pe victima V. D. A., dar au intervenit persoanele vătămate S. A. și V. D. S., precum și martorii A. C. M. și U. S.-M.. În acest context, Z. G. a tăiat-o pe victima S. A. în zona antebrațului stâng și a hemitoracelui drept și a înjunghiat-o în zona hemitoracelui drept pe victima V. D. S., imediat după ce aceasta o trăsese din fața inculpatului pe persoana vătămată V. D. A.. Totodată, a produs o plagă tăiată la nivelul brațului drept al martorului A. C. M. (procesul-verbal de examinare confirmă această leziune).
În momentul în care inculpatul Z. G. a înjunghiat-o pe persoana vătămată V. D. S., S. A., A. C. M. și U. S.-M. au reușit să îl ridice pe V. D. A. și să fugă cu acesta în direcția agenției Bet Cafe Arena, unde au primit primele îngrijiri, fiind pansați de angajatele agenției. V. D. S. a fost transportat de un echipaj S.M.U.R.D. la Spitalul Clinic de Urgență “Sf. P.”, unde a fost internat în perioada 01.05 – 08.05.2015, stabilindu-se diagnosticul postoperatoriu de “plagă penetrantă hemitorace drept; hemotorax drept; plaga tăiată pericardică.” Persoana vătămată a fost internată din nou în perioada 21.05 – 04.06.2015, fiind externată cu diagnosticul de “tamponadă cardiacă; pleurezie dreaptă; plurezie minimă stângă; status posttoracotomie prin agresiune fizică”. La același spital a fost internată în perioada 01.05 – 04.05.2015 și persoana vătămată S. A., diagnosticul acestuia fiind: “plagă înțepată hemitorace drept linie medioclaviculară; plagă înțepată antebraț stâng fata dorsala; plagă înțepată fesieră stângă; agresiune fizică umană declarativ”.
Din concluziile raportului de expertiză medico-legală A_ a reieșit că V. D. S. a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu un corp tăietor-înțepător (cuțit sau similar), pot data din 01.05.2015, necesită 35-40 de zile de îngrijiri medicale și au pus viața victimei în primejdie.
Din concluziile raportului de expertiză medico-legală A_ a reieșit că S. A. a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu un corp tăietor-înțepător, posibil cuțit, pot data din 01.05.2015, necesită 8-9 zile de îngrijiri medicale și nu au pus viața victimei în primejdie. V. D. A. a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgență Sf. I., unde i s-a pus diagnosticul de “traumatism cranio cerebral acut minor grad 0; traumatism umăr stâng; plagă înjunghiată hemitorace stâng posterior (armă albă), agresiune fizica (declarativ)”.
Din concluziile raportului de expertiză medico-legală A_ a reieșit că V. D. A. a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu un corp tăietor-înțepător, posibil cuțit, pot data din 01.05.2015, necesită 8-9 zile de îngrijiri medicale și nu au pus viața victimei în primejdie.
Prin ordonanța din data de 02.05.2015 s-a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă de omor calificat, prev. de art. 32 C.pen rap. la art. 188 -189 alin.1 lit. f din C.pen, constând în aceea că în data de 01.05.2015, în jurul orelor 20.15, pe . PM26, situat pe ..6, sector 3, două persoane au agresat victimele S. A., V. D. A. și V. D. S., lovindu-le cu pumnii pe primele două victime pe tot corpul, precum și cu cuțitul în zona toracică (toate victimele), zona fesieră și a antebrațului stâng (S. A.) cu intenția de suprimare a vieții.
Prin ordonanța din data de 02.05.2015 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul Z. M. R. pentru infracțiunea de tentativă de omor calificat, prev. de art. 32 C.pen rap. la art. 188 -189 alin.1 lit. f din C.pen.
Prin ordonanța din data de 02.05.2015 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Z. M. R. pentru săvârșirea faptei menționate.
Prin ordonanța din data de 02.05.2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București s-a dispus, în temeiul art. 202, art. 203, alin. (1) și (4) și art. 209, alin. (1), (3), (10) și (11) din C.p.p. și art. 108 din Legea nr. 254/2013, reținerea inculpatului Z. M. R., pentru o perioadă de 24 de ore, începând de la data de 02.05.2015, ora 07.10, până la data de 02.05.2015, ora 23.00 (se deduce perioada de când a fost condus la Secția 13 Poliție).
Prin încheierea nr._/3/2015 din data de 02.05.2015 a Tribunalului București – Secția I Penală s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului Z. M. R. pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 02.05.2015 până la data de 31.05.2015 inclusiv.(M.A.P. nr. 247/UP), măsură prelungită și menținută ulterior în condițiile legii.
La luarea măsurii arestării preventive, instanța a constatat că sunt întrunite cerințele art.223 alin.2 din C.p.p.
S-a arătat astfel că, reglementând condițiile generale de aplicare și scopul măsurilor preventive enumerate limitativ de alineatul 4 al art. 202 C.p.p., legiuitorul a stabilit că acestea pot fi dispuse dacă există probe ori indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și totodată dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului sau inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni, cu mențiunea prevăzută de alin. 3 al articolului 202 C.p.p. în sensul că măsura preventivă trebuie să respecte criteriul proporționalității acesteia cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesității dispunerii sale pentru realizarea scopului urmărit.
Caracterul rezonabil al bănuielilor pe care se întemeiază o arestare preventivă constituie un element esențial al protecției oferite de art. 5 paragraful 1 lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului; existența „motivelor rezonabile” presupune existența faptelor sau informațiilor apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana în cauză să fi săvârșit infracțiunea, ceea ce poate fi însă considerat „rezonabil” depinzând de ansamblul circumstanțelor cauzei (cauza Fox, Campbell și Hartley c. Regatului Unit, hotărârea din 30.08.1990).
Prevederile art. 5 paragraf 1 lit. c fac referire la noțiunea de suspiciuni rezonabile, întrucât nu este necesar ca la momentul arestării să existe suficiente probe pentru a aduce o acuzație; faptele ce au dat naștere suspiciunii (bănuielii) nu trebuie să fie la același nivel cu faptele necesare pentru a justifica o condamnare (Calleja c. Malta).
Analizând prezenta cauză și situația inculpatului Z. M. R. în lumina prevederilor legale interne și jurisprudenței Curții Europene în sensul mai sus prezentat, instanța de fond a constatat existența probelor și indiciilor temeinice din care a rezultat suspiciunea rezonabilă că inculpatul este presupusul autor al faptelor pentru care este cercetat, reținându-se ca relevante în acest sens următoarele mijloace de probă: declarațiile persoanelor vătămate S. A., V. D. S. și V. D. A.; declarațiile inculpaților Z. M. R. și Z. G.; proces-verbal de cercetare la fața locului și planșă fotografică; declarațiile martorilor A. C. M., U. S. M., V. G. R., I. M., N. Jangjou D., Z. D., Ș. M. L., O. M.; înscrisuri – acte medicale de la Spitalul Clinic de Urgență “Sf. P.” și Spitalul Clinic de Urgență Sf. I. privind cele trei persoane vătămate, actele medicale întocmite cu ocazia încarcerării inculpaților rapoartele de expertiză medico-legală A_, A_ și A_ ; raportul de constatare criminalistică traseologică nr._/22.05.2015; procese-verbale de redare a convorbirilor purtate cu serviciul 112; procese-verbale de investigații; procese-verbale de efectuare identificări de persoane din planșe fotografice; proces-verbal de examinare fizică a martorului A. C. M. și planșă fotografică; raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A_ ; planșe fotografice privind pe inculpați; acte depuse în circumstanțiere de inculpați – caracterizări, acte medicale și privind activitatea profesională; precum și celelalte acte de urmărire penală și care formează un vast ansamblu probator, care justifică luarea măsurii arestării preventive față de inculpați.
Conform prevederilor art. 242 alin. 1 C.p.p. măsura preventivă dispusă într-o cauză se revocă în cazul în care temeiurile care au determinat-o au încetat ori în ipoteza în care au apărut împrejurări noi din care a rezultat nelegalitatea măsurii.
Măsura preventivă se înlocuiește cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. 1 C.p.p.
Raportat la aceste dispoziții, Tribunalul a apreciat că, în actualul stadiu procesual, subzistă indiciile temeinice privind presupunerea că inculpatul a comis o faptă penală sancționată de legiuitor cu pedeapsă mai mare de 5 ani, acestea având fundamentare faptică în probatoriul cauzei; totodată instanța de fond a reținut că nu au fost invocate și nici nu au rezultat din analiza înscrisurilor aflate la dosar împrejurări noi din care să rezulte nelegalitatea măsurii privative de libertate dispusă față de inculpat astfel că în cauză nu se impune revocarea acestei măsuri.
Cât privește pericolul concret pentru ordinea publică, acesta a rezultat atât din natura și gravitatea infracțiunii, modalitatea concretă de comitere a acesteia, amploarea pe care a cunoscut-o fenomenul infracțional fiind vorba despre o infracțiune contra vieții, impactul negativ în rândul societății civile, impact ce creează un sentiment de nesiguranță și incertitudine, cât și din circumstanțele personale ale inculpatului, reținându-se în acest sens că inculpatul Z. M. R. nu este cunoscut cu antecedente penale, dar prin ordonanța_/P/2007 din 23.07.2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 i s-a aplicat sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii pentru fapta de purtare abuzivă, constând în aceea că în calitate de agent de pază la Școala nr. 95 l-a lovit cu pumnul pe minorul I. A. în zona pieptului.
Noțiunea de pericol pentru ordinea publică nu trebuie înțeleasă ca o primejdie concretă și imediată, constând în posibilitatea comiterii unor fapte penale grave. În realitate, ea semnifică o stare de neliniște, un sentiment de insecuritate în rândul societății civile, generată de rezonanța socială negativă a faptului că inculpatul asupra căruia planează acuzația comiterii unor infracțiuni grave este cercetat în stare de libertate.
Criteriile multiple de care se ține seama la aprecierea în concret a pericolului pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților duc la concluzia că este necesară menținerea stării de arest preventiv, având în vedere și ca inculpații să fie ascultați în fața judecătorului.
Față de cele ce preced, s-a constatat că și în prezent subzistă temeiurile de fapt și de drept ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de inculpatul Z. M. R., măsura ce este luată și menținută cu respectarea în cauză a dispozițiilor art. 202 C.p.p., art. 208 C.p.p., raportate la art. 223 alin. 2 C.p.p. apreciindu-se corect probele existente, ce formează suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea reținută în sarcina sa.
Totodată s-a reținut și faptul că în ceea ce privește durata arestului preventiv aceasta are un caracter rezonabil în raport de complexitatea cauzei, de natura faptelor pentru care este cercetat inculpatul, de stadiul cercetării judecătorești, astfel că nu s-a constatat o schimbare a temeiurilor ce au fundamentat luarea acestei măsuri.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație, în termen legal, inculpatul Z. M. R., cauza fiind înregistrată la data de 27.01.2016 la Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală sub nr._ (_ ).
Contestatorul-inculpat Z. M. R., prin apărător, a solicitat în esență admiterea contestației și înlocuirea măsurii arestării preventive cu aceea a arestului la domiciliu.
Examinând încheierea contestată atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 206 C.p.p., Curtea va respinge ca nefondată contestația formulată.
Astfel, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 208 alin. 2 C.pr.pen., „instanța de judecată verifică din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea prelungirea sau menținerea măsurii preventive înainte de expirarea acesteia”.
În cauza de față, procedând la verificarea menționată, Tribunalul București a constatat în mod justificat subzistența temeiurilor care au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de inculpat atât în ceea ce privește probele din care rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, cât și în ceea ce privește cazul de arestare preventivă prevăzut de art. 223 alin. 2 C.pr.pen.
Raportat la descrierea detaliată realizată de prima instanță cu privire la probele administrate în cauză și cu privire la situația de fapt ce ar rezulta din acestea, având în vedere și lipsa unor critici concrete ale inculpatului în această materie, Curtea nu apreciază necesar să procedeze la reevaluarea probatoriului administrat până la acest moment, fiind suficientă însușirea motivării Tribunalului București sub acest aspect.
În ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică reprezentat de cercetarea inculpatului în stare de libertate, Curtea are în vedere gravitatea în sine a infracțiunii de tentativă de omor, dar și elementele specifice faptei ce formează obiectul acestui dosar.
Astfel, probele administrate în prezentul dosar până la acest moment duc la concluzia că este posibil ca, în cursul serii de 1 mai 2015, inculpatul împreună cu tatăl său să fi aplicat multiple lovituri cu cuțitul și cu pumnii celor trei părți vătămate, într-un loc public și pornind de la un conflict minor. Persistența inculpatului în săvârșirea de acte de violență, aplicarea de lovituri repetate victimelor și în momentul în care acestea nu mai puteau să riposteze, fac dovada unei stări de pericol pentru înlăturarea căreia Curtea apreciază că se impune menținerea inculpatului în stare de detenție.
În acest sens, trebuie remarcat și faptul că inculpatul nu se află la primul contact cu legea penală, acesta fiind sancționat administrativ tot pentru săvârșirea unei infracțiuni de violență asupra unei minor, faptă săvârșită în calitate de agent de pază.
Raportat la aceste elemente, la intervalul de timp scurs de la data luării măsurii arestării preventive, Curtea consideră că pericolul pentru ordinea publică reprezentat de cercetarea inculpatului în stare de libertate este actual, acesta neputând să fie înlăturat prin înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu. Sub acest aspect, trebuie avut în vedere și faptul că măsura arestului la domiciliu l-ar plasa pe inculpat în apropierea spațiului în care au fost săvârșite faptele reproșate, în mijlocul comunității care a asistat la actele de agresiune, fapt ce ar putea avea repercusiuni negative asupra ordinii publice, noțiune a cărei semnificație a fost deja prezentată de prima instanță.
Față de aceste considerente, Curtea în baza art.206 C.pr.pen. va respinge ca nefondată contestația declarată de inculpatul Z. M. R. împotriva încheierii din data de 19.01.2016 pronunțată de Tribunalul București-Secția I Penală.
În baza art.275 alin.2 C.pr.pen. va obliga inculpatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În baza art.206 C.pr.pen. respinge ca nefondată contestația declarată de inculpatul Z. M. R. împotriva încheierii din data de 19.01.2016 pronunțată de Tribunalul București-Secția I Penală.
În baza art.275 alin.2 C.pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.02.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
V. I. V. I. D.
Red.jud.V.I.V.
Dact.EA-12.02.2016/5 ex
T.B.S.I.P.-jud.M.G.M.
| ← Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... | Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
