Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 157/2016. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 157/2016 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 08-02-2016 în dosarul nr. 157/2016
Cod ECLI:RO:CACLJ:2016:018._
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 157/A/2016
Ședința publică din 8 februarie 2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. C., judecător
JUDECĂTOR: D. A. M.
GREFIER: M. B.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj - reprezentat prin procuror:
O. C. T.
S-a luat spre examinare apelul declarat de inculpatul K. J. împotriva sentinței penale nr. 317 din 25 noiembrie 2015 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosarul nr._, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev.de art.229 al.3 lit.c C.pen., rap.la art.228 al.1 C.pen., cu aplic.art.35 al.1 C.pen. (persoană vătămată M. D.) și a unei infracțiuni de furt prev.de art.228 al.1 C.pen. (persoană vătămată H. G.) cu aplic.art.38 al.1 C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul K. J. asistat de apărătorul desemnat din oficiu av.M. L. și apărător ales av.Corăbean B., ambii avocați din cadrul Baroului Cluj, cu delegațiile la dosar, lipsă fiind părțile civile H. G. G. și M. D. V..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul K. J. solicită a se constata că mandatul său a încetat prin prezentarea apărătorului ales al inculpatului și a se acorda onorariu avocațial parțial pentru studiul dosarului și prezența în instanță.
Apărătorul ales al inculpatului K. J. susține că inculpatul nu înțelege să își mențină în continuare apelul formulat, astfel că solicită a se lua act de retragerea acestuia.
Întrebat fiind de către instanță, inculpatul K. J. arată că își retrage apelul formulat împotriva sentinței 317 din 25.11.2015 a Judecătoriei Z., poziția sa fiind consemnată în procesul verbal aflat la dosar fila 17.
Față de această împrejurare, Curtea acordă cuvântul părților.
Apărătorul ales al inculpatului K. J. solicită a se lua act de manifestarea de voință a inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public susține aceleași concluzii.
Inculpatul K. J. având ultimul cuvânt, solicită a se lua act de retragerea apelului declarat.
CURTEA
Prin Sentința penală nr.317 din 25 11 2015 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosar nr._, în temeiul art. 386 alin. 2 C.proc.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite în dauna persoanei vătămate M. D. pentru care inculpatul K. J. a fost cercetat, din infracțiunea de furt calificat în formă continuată prev. de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 3 lit. c C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. în infracțiunea de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 3 lit. c C.pen.
În temeiul art. 386 alin. 2 C.proc.pen. a fost respinsă cererea inculpatului, formulată prin avocat, de schimbare a încadrării juridice a faptei în dauna persoanei vătămate M. D. pentru care inculpatul K. J. a fost cercetat, din infracțiunea de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 3 lit. c C.pen. în infracțiunea de furt prev. de art. 228 alin. 1 C.pen.
În temeiul art. 396 alin. 6 raportat la art. 16 alin. 1 lit. g) teza a II-a C.proc.pen., coroborat cu art. 231 alin. 2 C.pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului K. J., fiul lui I. si E., născut la data de 08.05.1966, în Z., jud. S., domiciliat în Z., .. 87, ., jud. S., CNP_, de cetățenie română, studii 12 clase, fără antecedente penale, cercetat pentru comiterea infracțiunii de furt, prev. de art. 228 alin. 1 C.pen., ca urmare a împăcării inculpatului cu persoana vătămată H. G..
În temeiul art. 159 alin. 2 C.pen. s-a constatat stinsă acțiunea civilă formulată de persoana vătămată H. G. împotriva inculpatului.
În temeiul art. 228 alin. 1 – 229 alin. 3 lit. c C.pen. cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.proc.pen. și art. 75 alin. 2 lit. a C.pen., a fost condamnat inculpatul K. J., la pedeapsa de 1 (un) an 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna persoanei vătămate M. D..
În baza art. 91 C.pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozițiilor art. 92 C.pen.
În baza art. 93 alin. 1 C.pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul S. la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 C.pen. s-a impus inculpatului să execute obligația prevăzută de lit. b a acestui articol, respectiv să urmeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituțiile din comunitate.
În baza art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul urmează a presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Bibliotecii Județene „I. Scipione B.” din Z. sau a Direcției de Asistență Socială Comunitară din Z., pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.
În baza art. 94 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. c) - e) C.pen. se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul S..
În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen.
În baza art. 576 alin. 1 C.proc.pen., un exemplar al prezentei hotărâri se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul S..
S-a luat act că persoana vătămată M. D. a renunțat la pretențiile civile în urma reparării prejudiciului de către inculpat.
În temeiul art. 275 alin. 1 pc. 2 lit. d C.proc.pen., a fost obligat inculpatul împreună cu persoana vătămată H. G. la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, conform art. 275 alin. 4 C.proc.pen. după cum urmează: inculpatul – 450 lei, iar persoana vătămată – 50 lei.
În temeiul art. 274 alin. 1 teza finală raportat la art. 272 alin. 2 C.proc.pen., onorariul apărătorului din oficiu, av. M. D. din cadrul Baroului S., în cuantum de 200 lei în camera preliminară a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul S. și va rămâne în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 525/P/2014 din data de 23.06.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Z. a fost trimis în judecată inculpatul K. J. pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată prev. de art. 228 alin. 1 – 229 alin. 3 lit. c C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și furt prev. de art. 228 alin. 1 C.pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen.
În fapt s-a reținut în esență că:
- în perioada 30.07-13.08.2014, inculpatul a sustras aproximativ 80 m liniari cablu electric ce alimentează cu energie electrică anexele gospodaresti ale persoanei vatamate M. D., și în realizarea aceleiași rezoluții și împotriva aceleiași persoane, a mai comis un furt, respectiv a sustras un contor electric.
- în perioada 29-30.09.2014, inculpatul a sustras o poartă cu rama de teavă și plasă de gard pe interior, pe care se face accesul pe . în ferma SCCP și care aparține persoanei vătămate H. G.
În susținerea situației de fapt au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarații inculpat, declarații persoane vătămate/părți civile, procese verbale de consemnare a împăcării, înscrisuri, dovezi de ridicare/predare bunuri, procese verbale de cercetare la fața locului, proces verbal de conducere în teren și planșă foto, declarații martor, mijloace materiale de probă.
Persoana vătămată H. G. s-a constituit parte civilă cu suma de 600 lei.
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 25.09.2015, definitivă, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
În cursul judecății, la termenul din data de 18.11.2015, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul și persoana vătămată H. G. au declarat în fața instanței că se împacă cu privire la fapta de furt simplu din data de 29-30.09.2014.
La același termen, cu privire la fapta în dauna persoanei vătămate M. D. inculpatul a arătat că nu recunoaște săvârșirea actului material având ca obiect contorul electric, însă recunoaște în totalitate actul material având ca obiect cei 80 de metri de cablu electric. Față de faptul că inculpatul nu a recunoscut în totalitate fapta reținută în sarcina sa în dauna persoanei vătămate M. D., instanța nu a încuviințat judecarea inculpatului în procedura simplificată și a dispus începerea cercetării judecătorești. Inculpatul nu a contestat nicio probă administrată în cursul urmăririi penale, astfel că nu s-au mai administrat alte probe în cursul judecății.
Tot la termenul din 18.11.2015 procurorul a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului în dauna persoanei vătămate M. D. din infracțiunea de furt calificat în formă continuată în infracțiunea de furt calificat, apreciind că nu se probează comiterea actului material privind contorul electric.
De asemenea avocatul ales al inculpatului a solicitat admiterea cererii procurorului de schimbare a încadrării juridice precum și schimbarea încadrării juridice subsecvente în privința faptei în dauna persoanei vătămate M. D., faptă având ca obiect cablul electric, din infracțiunea de furt calificat în infracțiunea de furt simplu, apreciind că cei 80 de metri de cablu electric sustras nu făceau parte dintr-o rețea electrică astfel cum se înțelege din art. 229 alin. 3 lit. c C.pen. Față de această solicitare, a cerut și să se dispună încetarea procesului penal și cu privire la fapta de furt în dauna persoanei vătămate M. D., raportat la declarațiile de împăcare a inculpatului și a acestei persoane vătămate date în fața procurorului în cursul urmăririi penale.
I.Potrivit art. 231 alin. 2 C.pen., în cazul faptelor prev. de art. 228, art. 229 alin. 1, alin. 2 lit. b și c și art. 230 C.pen., împăcarea părților înlătură răspunderea penală.
Față de declarația persoanei vătămate H. G. și cea a inculpatului K. J., prin care arată că cei doi se împacă în privința infracțiunii de furt reținute în sarcina inculpatului, din 29-30.09.2014, s-a constatat că este incident cazul prev. de art. 16 alin. 1 lit. g C.proc.pen., care împiedică exercitarea în continuare a acțiunii penale față de inculpatul K. J. cu privire la această infracțiune. În consecință, în temeiul art. 396 alin. 6 rap. la art. 16 alin. 1 lit. g teza a doua C.proc.pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului K. J. pentru săvârșirea de către acesta a infracțiunii de furt prev. de art. 228 alin. 1 C.pen. în dauna persoanei vătămate H. G., ca urmare a împăcării părților, iar această infracțiune nu a mai fost analizată în cadrul situației de fapt de instanța de fond.
II.Analizând probele administrate în faza de urmărire penală și a cercetării judecătorești, instanța fondului a reținut că în perioada 30.07-13.08.2014, inculpatul K. J. a sustras aproximativ 80 m liniari cablu electric ce alimentează cu energie electrică anexele gospodărești ale persoanei vătămate M. D., valoarea prejudiciului fiind aproximată de persoana vătămată la suma de 700 lei. Aceste aspecte reies din declarația inculpatului K. J., coroborată cu declarația persoanei vătămate, dar și cu conținutul borderoului de achiziție emis de .. Persoana vătămată în plângerea formulată a menționat sustragerea a 80 de metri de cablu liniar dar ulterior, în declarații, a arătat că ar fi vorba de fapt de 120 de metri de cablu electric. Instanța de fond a apreciat că nu este probată decât sustragerea a 80 de metri de cablu electric, din probele anterior expuse.
Persoana vătămată a reclamat și furtul unui contor electric estimat la suma de 300 lei, în perioada 13-22.08.2014. Instanța de fond a apreciat că săvârșirea și a acestui act material de către inculpat nu este probată în prezenta cauză. S-a constatat că singura probă în susținerea acestei acuzații este declarația persoanei vătămate care arată că i s-a sustras și acest contor electric, neindicându-l pe inculpat ca autor al faptei (neindicând că l-ar fi văzut sau ar fi auzit că acesta este autorul faptei). Această declarație a persoanei vătămate nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă care să dovedească vinovăția inculpatului în comiterea și a acestui act material. Inculpatul nu a recunoscut sustragerea contorului electric, având această poziție procesuală pe tot parcursul procesului penal, iar din borderoul de achiziție aflat la dosar rezultă că acesta a predat la centrul de colectare – „fier vechi (sârme)”. Simplul fapt că inculpatul a sustras cablul electric din proprietatea persoanei vătămate nu îl face vinovat în mod automat și de sustragerea altor obiecte de la aceeași persoană vătămată.
Față de situația de fapt reținută de instanța de fond, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina inculpatului în dauna persoanei vătămate M. D. din infracțiunea de furt calificat în formă continuată prev. de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 3 lit. c C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. în infracțiunea de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 3 lit. c C.pen. S-a apreciat că nu se poate dispune achitarea pentru un act material din componența infracțiunii de furt calificat în formă continuată, ci se impune schimbarea încadrării juridice fără a se mai reține forma continuată, din motivarea hotărârii rezultând faptul că nu se probează comiterea de către inculpat a unuia dintre cele două acte materiale reținute în sarcina sa.
Motivele invocate de inculpat prin apărător în susținerea cererii de schimbare a încadrării juridice au vizat faptul că rețeaua prin care persoana vătămată își alimenta cu curent anexa gospodărească nu este una publică ci privată, și ar îndeplini condițiile pentru a fi definită drept rețea electrică, după disp. art. 3 pct. 63 din Legea nr. 123/2012. s-a precizat că rețeaua electrică trebuie să se afle în afara imobilului locuință punct de consum și să alimenteze cu curent și alte locuințe. A mai argumentat inculpatul că valorile ocrotite sunt unele deosebit de importante, respectiv protecția activității de producere, transport și distribuție de energie electrică.
Instanța de fond a constatat că noțiunea de rețea electrică este cea definită de art. 3 pc. 63 din Legea 123/2012, respectiv „ansamblul de linii, inclusiv elementele de susținere și de protecție a acestora, stațiile electrice și alte echipamente electroenergetice conectate între ele, prin care se transmite energie electrică de la o capacitate energetică de producere a energiei electrice la un utilizator, putând fi rețea de transport sau rețea de distribuție”. S-a apreciat că și cablurile de pe stâlpii aflați pe proprietate persoanei vătămate, ce alimentau cu curent anexa gospodărească a fermei sale, sunt componente ale unei astfel de rețele electrice. În definiția rețelei electrice nu se arată nicăieri că rețeaua trebuie să fie amplasată pe domeniu public pentru a fi considerată rețea electrică, acest lucru fiind practic invocat de avocatul inculpatului. Această interpretare ar conduce și la concluzii absurde, putându-se considera că sustragerea cablului de la . persoane, care alimentează doar locuința sa este furt calificat, în timp ce sustragerea aceluiași cablu, dar de la limita proprietății (în interior) este furt simplu, deși vătămarea adusă valorii sociale este aceeași. Dar inculpatul prin avocat invocă, în plus, și faptul că ar trebui ca rețeaua electrică să alimenteze cu curent mai multe locuințe, numai acest lucru justificând sancționarea mai drastică a atingerii adusă acestei valori sociale. Însă din definiția noțiunii de rețea electrică nu rezultă o astfel de condiție. Mai mult decât atât, se arată că prin ansamblul menționat trebuie să se transmită energie electrică de la o capacitate energetică de producere a energiei electrice la un utilizator. S-a apreciat că și această condiție este îndeplinită. Transmiterea succesivă de la un obiectiv alimentat cu curent la altul a energiei electrice (adică, așa cum a arătat persoana vătămată, faptul că aceasta a alimentat cu curent electric anexa gospodărească de la ferma sa) nu înseamnă faptul că energia electrică nu se transmite de fapt de la producătorul de energie electrică, întrucât ferma persoanei vătămate în mod evident nu produce energie electrică. Motivul pentru care alimentarea cu curent se face de la fermă la anexă este probabil o reducere a costurilor de conectare la rețeaua electrică și probabil materiale (componente ale rețelei electrice) mai puține.
Există și jurisprudență în acest sens a Curții Supreme de Justiție – decizia nr. 1889/2004 a Secției Penale, care prezintă o speță în care inculpații sustrăseseră cablu electric de pe 6 stâlpi de la o bază de recepție a unei societăți comerciale, evident și acest cablu electric fiind sustras de pe o proprietate privată.
Față de cele expuse anterior, cererea inculpatului prin avocat de schimbare a încadrării juridice a faptei săvârșite în dauna persoanei vătămate M. D. (sustragerea de cabluri electrice) din infracțiunea de furt calificat prev. de art.228 – art. 229 alin. 3 lit. c C.pen. în infracțiunea de furt prev. de art. 228 alin. 1 C.pen., a fost respinsă ca neîntemeiată. În consecință, având în vedere disp. art. 231 C.pen., împăcarea părților nu poate opera cu privire la această infracțiune.
În drept, instanța de fond a apreciat că fapta inculpatului K. J. care în perioada 30.07-13.08.2014 a sustras aproximativ 80 m liniari cablu electric ce alimentează cu energie electrică anexele gospodărești ale persoanei vătămate M. D., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 3 lit. c C.pen.
A apreciat că se impune reținerea și a circumstanței atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit. a C.pen., față de eforturile inculpatului de a înlătura consecințele infracțiunii, constând în plata prejudiciului creat persoanei vătămate. (inculpatul de fapt a acoperit toate prejudiciile create prin toate faptele de furt pentru care a fost cercetat, pentru celelalte fapte împăcându-se cu persoanele vătămate).
Elementul material al infracțiunii de furt calificat reținută în sarcina inculpatului constă în acțiunea de sustragere a unor componente (80 metri cablu electric) ale rețelei electrice ce alimenta cu curent electric anexa fermei persoanei vătămate M. D..
Urmarea imediată a infracțiunii de furt calificat constă în împosedarea inculpatului cu bunul sustras. Legătura de cauzalitate dintre faptă și rezultatul produs este dovedită prin probatoriul administrat.
În ceea ce privește latura subiectivă, inculpatul a săvârșit fapta cu intenție directă, întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale (deposedarea persoanei vătămate și împosedarea sa), rezultat a cărui producere a urmărit-o.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. 2 C.proc.pen., întrucât fapta există, a fost săvârșită de către inculpat și constituie infracțiune, instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului K. J. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna persoanei vătămate M. D..
La individualizarea sancțiunii și proporționalizarea acesteia, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art.74 C.pen..
Având în vedere că instanța nu a încuviințat judecarea inculpatului în procedura simplificată cu privire la infracțiunea de care era acuzat în dauna persoanei vătămate M. D. pentru că inculpatul nu recunoștea în totalitate această infracțiune – respectiv recunoștea doar un act material, cel de sustragere a cablului electric – însă instanța a reținut aceeași situație de fapt ca și cea descrisă în rechizitoriu și recunoscută de inculpat (respectiv faptul că acesta a sustras 80 de metri de cablu electric de pe proprietatea persoanei vătămate M. D., apreciind că fapta de sustragere a contorului electric nu este probată), potrivit art. 396 alin. 10 C.proc.pen., limitele de pedeapsă ale infracțiunii probate în sarcina inculpatului vor fi totuși reduse cu o treime, situându-se astfel între 2 ani închisoare și 6 ani 8 luni închisoare. În plus, limitele de pedeapsă se vor scădea cu încă o treime, conform art. 76 alin. 1 C.pen., rezultând în final limitele de 1 an 4 luni închisoare și 4 ani 5 luni 10 zile închisoare.
În conformitate cu prevederile art. 74 alin. 1 C.pen., pentru evaluarea gravității infracțiunii săvârșite și a periculozității infractorului, instanța de fond a avut în vedere împrejurările și modul de săvârșire a faptei, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
În privința circumstanțelor reale ale comiterii faptei, instanța de fond a reținut că inculpatul a pătruns pe proprietatea persoanei vătămate M. D. de unde a sustras 80 de metri liniari de cablu electric de pe stâlpi, cablu ce alimenta cu curent anexa fermei persoanei vătămate.
În ceea ce privește persoana inculpatului, acesta este în vârstă de 49 de ani, este absolvent de 12 clase, nefiind cunoscut cu antecedente penale.
Față de criteriile de individualizare a pedepsei anterior expuse, instanța de fond a apreciat că fapta inculpatului prezintă un grad de pericol social mediu, iar pentru prevenirea săvârșirii de noi fapte penale și formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială, este necesară aplicarea unei pedepse de 1 an 6 luni închisoare, pedeapsă orientată spre minimul limitelor de pedeapsă astfel cum au fost reduse succesiv. Orientarea spre minim s-a făcut în principal în considerarea faptului că inculpatul nu are antecedente penale.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei de către inculpat instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 91 alin. 1 C.pen. pentru a se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului, după cum urmează: se constată pedeapsa aplicată acestuia nu depășește 3 ani închisoare, inculpatul nu a mai fost anterior condamnat și și-a exprimat consimțământul la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității. De asemenea raportat la persoana inculpatului, precum și la posibilitățile acestuia de îndreptare s-a apreciat că aplicarea pedepsei este suficientă chiar și fără executarea acesteia, fiind necesară însă supravegherea conduitei inculpatului pe durata termenului de supraveghere. S-au avut în vedere și eforturile inculpatului de înlăturare a urmărilor infracțiunii prin plata prejudiciului către persoana vătămată. S-a considerat totodată că amânarea aplicării pedepsei nu este suficientă pentru atingerea scopurilor legii penale față de inculpat, care cu toate că este la primul contact cu legea penală, prima sa faptă (sancționabilă – întrucât în acest dosar penal inculpatul a mai fost cercetat și pentru alte fapte de furt însă s-a împăcat cu persoanele vătămate) a fost una de furt calificat de cabluri electrice ce alimentau cu curent o anexă.
În consecință instanța de fond a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 1 an 6 luni închisoare aplicată inculpatului K. J., și a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani conform art. 92 alin. 1 C.pen.
În temeiul art. 93 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere inculpatul va trebui să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul S. la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Bibliotecii Județene „I. Scipione B.” din Z. sau a Direcției de Asistență Socială Comunitară din Z., pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.
În temeiul art. 94 alin. 1 C.pen. pe durata termenului de supraveghere datele prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. c – e C.pen. se vor comunica Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul S., iar în temeiul art. 91 alin. 4 C.pen. se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C.pen.
În temeiul art. 275 alin. 1 pc. 2 lit. d C.proc.pen., inculpatul a fost obligat împreună cu persoana vătămată H. G. la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, conform art. 275 alin. 4 C.proc.pen. după cum urmează: inculpatul – 450 lei, iar persoana vătămată – 50 lei.
În temeiul art. 274 alin. 1 teza finală raportat la art. 272 alin. 2 C.proc.pen., onorariul apărătorului din oficiu, av. M. D. din cadrul Baroului S., în cuantum de 200 lei în camera preliminară va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul S. și va rămâne în sarcina statului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul K. J., fără a motiva în fapt sau în drept calea de atac formulată.
Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a dispozițiilor art. 417 și următoarele Cod procedură penală, Curtea constată că la termenul fixat în data de 08.02.2016, inculpatul – prezent personal și asistat de apărător ales – a precizat că dorește să retragă calea de atac formulată, situație în care, în temeiul art. 415 din Codul de procedură penală va lua act de această manifestare de voință a lui K. J..
În temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de procedură penală va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de 65 lei onorariu parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, care va fi avansată din FMJ pentru avocat M. L..
În temeiul art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală va obliga pe apelantul K. J. să plătească în favoarea statului suma de 300 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de retragerea apelului declarat de inculpatul K. J., împotriva sentinței penale nr. 317 din 25 11 2015 a Judecătoriei Z..
Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 65 lei onorariu parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, ce se va avansa din FMJ pentru avocat M. L..
Obligă pe apelantul K. J. să plătească în favoarea statului suma de 300 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08 02 2016.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. C. D. A. M.
GREFIER
M. B.
Red./Tech. MDA
Judecător fond: C. M. B.
5 ex/ 04.03.2016
| ← Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 130/2012. Curtea de... → |
|---|
