Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340 NCPP. Încheierea nr. 6/2016. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 6/2016 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 25-01-2016 în dosarul nr. 6/2016
Cod ECLI ECLI:RO:CACLJ:2016:015._
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.6/2016
Ședința publică din 25 ianuarie 2016
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ: M. Ș.,
GREFIER: M. B.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj
- reprezentat prin procuror: O. C. T.
Pe rol fiind plângerea formulată de petentul B. R. împotriva ordonanțelor din 25.11.2015 și 15.12.2015 ambele emise în dosarul nr.377/P/2015 al Parchetului de pe lână Curtea de Apel Cluj.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă petentul B. R., lipsă fiind intimata M. P. A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, petentul B. R. arată că își menține plângerea formulată.
În susținerea plângerii, depune la dosar în copie declarația dată în dosarul de urmărire penală nr.3325/P/_ al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj N., adresa din data de 21.09.2015 precum și răspunsul primit la aceasta.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, judecătorul de cameră preliminară acordă cuvântul părților.
Petentul B. R. solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, arătând că raportat la cererile în probațiune formulate în fața procurorului, s-a simțit amenințat de către acesta în momentul în care i s-a adus la cunoștință că potrivit dispozițiilor legale purtarea sa abuzivă poate fi sancționată conform codului penal.
Astfel, consideră că s-a încercat inducerea unei stări de temere și intimidare pentru a nu mai solicita în viitor probe în dosar.
În consecință, în temeiul art.341 al.6 lit.b C.pr.pen., solicită a admiterea plângerii, desființarea soluției atacate și trimiterea cauzei la procuror pentru a pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea plângerii și menținerea ordonanței atacate ca fiind temeinică și legală apreciind că în mod corect s-a dispus clasarea cauzei, faptele de abuz în serviciu și amenințare nefiind comise în realitate.
Față de argumentele invocate în plângere și motivarea acestora solicită respingerea lor ca neîntemeiate.
În susținerea poziției procesuale arată că într-adevăr unul dintre argumentele pentru care s-a dispus clasarea a fost că din examinarea criticilor aduse conduitei magistratului de către petent, s-a constatat că nu există o încălcare a dispozițiilor procedurale penale și în consecință nu se poate reține săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.
În mod corect, așa cum și procurorul general s-a exprimat în plângerea la soluție, în situațiile în care pe rolul parchetului se află cauze în curs de urmărire penală cum este situația de față, calea de urmat pentru toate aceste critici pe care le face petentul era în principal aceea de plângere contra actelor și a măsurilor dispuse de procuror sau de către organul de cercetare penală pentru că tocmai urmărirea penală în principiu are un caracter nepublic iar toate actele care sunt îndeplinite de către organul de cercetare penală nu pot fi anulate sau infirmate decât în condițiile C.pr.pen., pe calea unei plângeri ori de către procurorul ierarhic superior.
Evident că este posibilă și formularea unei plângeri penale concomitentă însă, tocmai din economia dispozițiilor C.pr.pen., pentru încălcările ce țin de temeinicia soluției adoptată de către procuror în diferitele etape ale urmăririi penale, în principal este prevăzută această cale a plângerii directă împotriva actelor procurorului pentru ca în cadrul C.pr.pen., procurorul desemnat să poată să statueze asupra legalității și temeiniciei actelor.
Ori, aceste acte cu privire la care se plânge petentul în prezent sunt menținute ca temeinice și legale, astfel încât examinarea acestora nu a condus la stabilirea încălcării vreunei prevederi legale.
Cât privește aprecierile petentului în sensul de a se simți amenințat referitor la mențiunile din cuprinsul înscrisurilor emise de procuror, prin care se atrage atenția asupra eventualelor consecințe în cazul în care se exercită abuziv un drept, potrivit dispozițiilor C.pr.pen., cu ocazia comunicării oricărei soluții sau oricărui răspuns la cererile formulate de către părți în dosare, este obligatorie indicarea atât a căilor legale de urmat cât și a mențiunilor privind aplicarea unor sancțiuni judiciare în sensul celor prevăzute de C.pr.pen. pentru încălcarea drepturilor procesuale.
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ
La data de 23 decembrie 2015 a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj plângerea formulată de către petentul B. R. împotriva ordonanței nr. 106/II/2 din 15 decembrie 2015 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, emisă în dosarul nr. 377/P/2015.
În susținerea plângerii formulate, petentul a învederat faptul că aceasta este nelegală și netemeinică, deoarece nu a ținut cont de probele prezentate în susținerea plângerii formulate împotriva procurorului M.-P. A. care instrumentează dosarul 3325/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj N..
În plângerea formulată împotriva procurorului de caz petentul a învederat că aceasta se face vinovată de săvârșirea infracțiunilor de neglijență în serviciu, amenințare, abuz în serviciu, fals în declarații, în concluzie s-a solicitat judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj, ca în conformitate cu prevederile art. 341 alin 6 lit. b CPP să fie admisă plângerea formulată împotriva ordonanțelor emise în dosarul nr. 377/P/2015 de clasare a cauzei, să se trimită cauza la procuror pentru a se pune în mișcare acțiunea penală și a se completa urmărirea penală.
Analizând plângerea formulată din prisma motivelor invocate și a prob administrat până în acest moment, Curtea constată că aceasta este nefondată urmând a fi respinsă, pentru următoarele considerente:
Plângerea petentului B. R. împotriva ordonanțelor din 25 noiembrie 2015 și 106/II/2/2015 din 15 decembrie 2015 ambele emise în dosarul nr. 377/P/2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj este vădit nefondată deoarece organele de urmărire penală, au pronunțat ordonanțe de clasare cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.
Astfel, observăm că petentul B. R. a formulat plângere penală împotriva procurorului M.-P. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în declarații, abuz în serviciu, amenințare și neglijență în serviciu, infracțiunea prevăzută de art. 326, 297 alin. 1, 206 alin. 1 și respectiv 298 din CP în vigoare la acest moment.
Petentul a fost vădit nemulțumit de faptul că procurorul căruia i-a fost repartizată soluționarea dosarului nr. 3325/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj N. în care are calitatea de inculpatul, fiind bănuit de comiterea infracțiunii de furt prevăzută de art. 228 alin. 1 CP, a respins cererile în probațiune formulate de către acesta cu privire la efectuarea unor expertize tehnice.
Prin ordonanța din 9 octombrie 2015 procuror M.-P. A. a învederat numitului B. R. inculpat în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. că respinge această cerere în probațiune, ca neîntemeiată – aceste cereri vizând infirmarea procesului verbal de cercetare la fața locului din 6 iulie 2015 din dosar nr.3325/P/2015 pe motiv că inculpatul, nu a fost prezent la întâlnirea acestuia, apreciindu-se că în temeiul art. 92 alin. 1 CPP inculpatul are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală; să se dispună efectuarea unei expertize tehnice judiciare în cauză, în care să se arate suprafața de drum pietruită de inculpat și cantitatea de asfalt frezat folosită, precum și faptul că suprafața pietruită reprezintă o porțiune a . o parcare, precum și să se dispună o confruntare între partea vătămată Z. Ruslan și martorul F. pentru a lămuri cantitatea de asfalt frezat folosit de inculpat la pietruirea drumului.
În aceeași ordonanță, procurorul acuzat de către petentul din prezentul dosar a arătat că solicitarea de infirmare a procesului verbal de cercetare la fața locului urmează a fi respinsă deoarece art. 92 CPP sunt prevăzute exclusiv în favoarea avocatului și nu părții drepturile părților în procesul penal fiind prevăzut la art. 83, art. 85 și art. 87 iar asistarea la efectuarea actelor de urmărire penală, nu se include în lista acestor drepturi.
S-a mai arătat faptul că persoanele implicate în procesul penal, indiferent de calitatea lor, au obligația de a-și exercita drepturile procesuale cu bună credință.
Reiterarea aceleiași cereri de efectuare a unei expertize tehnice judiciare cu o altă motivare decât cea inițială, după ce anterior o astfel de cerere a fost respinsă, a fost apreciată de către procurorul de caz ca denotând o oarecare rea credință din partea celui ce a formulat-o, motiv pentru care s-a apreciat oportun să se atragă atenția asupra dispozițiilor art. 283 alin 4 lit. n CP care sancționează abuzul de drept, constând în exercitarea cu rea credință a drepturilor procesuale și procedurale de către părți.
Așa cum am mai precizat și anterior, în opinia petentului prin emiterea acestei ordonanțe, procurorul de caz a săvârșit infracțiunile de fals în declarații, privitoare la afirmația că ar fi reiterat o cerere în probațiune de efectuare a unei expertize tehnice, abuz în serviciu ca urmare a respingerii cererii în probațiune formulate, amenințare prin aducerea la cunoștință a dispozițiilor procedurale care reglementează instituția abuzului de drept, constând în exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale și neglijentă în serviciu, cu privire la modul defectuos la care a fost întocmit procesul verbal de constatare la fața locului.
Așa cum corect au reținut procurorul care a instrumentat dosarul nr. 377/P/2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj nu au fost indicate probe și nici elemente concrete de către petent din care să rezulte că procurorul acuzat ar fi comis o faptă penală stabilindu-se în esență că aceasta a acționat în conformitate cu dispozițiile CPP, raportat la materialul probator administrat de către organele de poliție în dosarul nr. 3325/P/2015 unde numitul B. are calitatea de inculpat.
Această ordonanță de clasare emisă în 25 noiembrie 2015 a fost menținută prin ordonanța nr.106/II/2/2015 reținându-se aceeași lipsă de probe care să susțină afirmațiile petentului.
Prin această ordonanță s-a indicat petentului că în situația în care se consideră vătămat de modalitatea de efectuare a actelor de cercetare în dosarul 3325/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. poate apela la dispozițiile art. 336 CPP, iar nu la plângeri penale împotriva procurorului de caz, ceea ce echivalează, în opinia judecătorului de cameră preliminară, cu exercitarea unei presiuni nepermise asupra organelor de urmărire penală.
Apreciem că și noi, asemenea procurorilor care au instrumentat dosarul 377/P/2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, că faptele reclamate de către petentul B. R. sunt lipsite de fundament probator, faptele reclamate neîntrunind elementele constitutive ale vreunei infracțiuni.
Împrejurarea că procurorul de caz a apreciat raportat la materialul probator administrat până în acel moment, că unele probe trebuie respinse pentru că nu sunt utile pentru soluționarea cauzei, nu poate fi considerată ca un abuz în serviciu, iar aducerea la cunoștință a unor dispoziții din CPP, dispoziții pe care o persoană care este implicată într-un proces penal, ar trebui să le aibă la cunoștință, nu poate constitui în niciun caz o infracțiune de amenințare.
În ceea ce privește comiterea infracțiunea de fals în declarații și această susținere a petentului este nefondată deoarece din analiza dosarului nr. 3325/P/2015 rezultă că, acesta a formulat în mod repetat cereri în probațiune cu privire la efectuarea unei expertize tehnico judiciare.
Pentru toate aceste considerente, constatând că ordonanțele atacate sunt legale și temeinice, va fi respinsă ca nefondată plângerea petentului, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În baza art.341 alin.6 lit.a Cpp respinge ca nefondată plângerea formulată de către petentul B. R., domiciliat în Cluj N., . împotriva ordonanțelor din 25.11.2015 și 15.12.2015, ambele emise în dosarul 377/P/2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
Obligă petentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 300 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de azi, 25 ianuarie 2016.
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ GREFIER
M. ȘORTANMARIANA B.
Red. M.Ș./M.N.
4 ex./18.02.2016
| ← Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 59/2016. Curtea de Apel CLUJ | Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 157/2016. Curtea de Apel CLUJ → |
|---|
