Alterarea integrităţii datelor informatice. Art.362 NCP. Decizia nr. 103/2016. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 103/2016 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 09-02-2016 în dosarul nr. 103/2016
Acesta este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:CAIAS:2016:043._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI P. CAUZE CU MINORI
Dosar nr._
Decizia penală nr. 103
Ședința publică din 09.02.2016
Instanța constituită din:
Președinte E. S.
Judecător A. C.
Grefier E. M. R.
Pe rol se află pronunțarea asupra apelului formulat de partea civilă C. A. T. împotriva sentinței penale nr. 158/10.09.2015, pronunțată de Tribunalul V., în dosarul nr._ .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că dezbaterile asupra fondului au avut loc în data de 25.01.2016, în ședință publică (cu participarea din partea Ministerului Public a doamnei procuror Z. L. din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – S. Teritorial Iași), susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru a delibera, s-a stabilit termen de pronunțare pentru astăzi, 09.02.2016.
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 158 din 10.09.2015, pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul V. a hotărât următoarele:
„I. În baza art. 360 alin.3, art.362 și art.47 C. pen. rap. la art.374 alin.2 C. pen., toate cu aplicarea art.38 C. pen. și art. 114 C. pen., fiecare cu aplicarea art. 113 alin. 3 C.p., cu aplicarea 129 al. 1 C.p. rap. la art. 114 al. 1 N. C.p. și art. 120 N. C.p. ia față de inculpata B. A. - fiica lui C. și C., născută la data de 17.05.1998 în mun. Bârlad, Jud. V., domiciliată în ., CNP :_, elevă, măsura educativă a asistării zilnice pe o perioadă de 4 luni, cu incepere de la data punerii în executare a măsurii, sub coordonarea Serviciului de Probațiune V., pentru săvârșirea în stare de minoritate, în concurs, a infracțiunilor de acces ilegal la un sistem informatic, alterarea integrității datelor informatice și instigare la săvârșirea infracțiunii de pornografie infantilă.
Atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 123 al. 1 și 3 N. C.p., privind consecințele nerespectării obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul executării măsurii educative.
II. În baza art. 360 alin.3, art.362 și art.374 alin.2 C. pen., toate cu aplicarea art.38 C. pen. și art. 114 C. pen., fiecare cu aplicarea art. 113 alin 2 C.p., cu aplicarea 129 al. 1 C.p. rap. la art. 114 al. 1 N. C.p. și art. 120 N. C.p. ia față de inculpata B. L.-M. - fiica lui C. și C., născută la data de 29.05.1999 în mun. Bârlad, Jud. V., domiciliată în .. V., CNP :_, elevă, măsura educativă a asistării zilnice pe o perioadă de 4 luni, cu incepere de la data punerii în executare a măsurii sub coordonarea Serviciului de Probațiune V., pentru săvârșirea în stare de minoritate, în concurs, a infracțiunilor de acces ilegal la un sistem informatic, alterarea integrității datelor informatice și pornografie infantilă.
Atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 123 al. 1 și 3 N. C.p., privind consecințele nerespectării obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul executării măsurii educative.
III. În baza art. 374 alin.1 C. pen., cu aplicarea art. 114 C. pen. și cu aplicarea art. 113 alin 2 C.p., cu aplicarea 129 al. 1 C.p. rap. la art. 114 al. 1 N. C.p. și art. 120 N. C.p. ia față de inculpata B. A.- C. - fiica lui C. și C. - L. ,născută la 02.02.2000 în mun. Bârlad, Jud. V., domiciliat în .. V., CNP :_, elevă, măsura educativă a asistării zilnice pe o perioadă de 3 luni, cu începere de la data punerii în executare a măsurii pentru comiterea infracțiunii de pornografie infantilă.
Atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 123 al. 1 și 3 N.C.p., privind consecințele nerespectării obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul executării măsurii educative.
IV. În baza art. 47 C.pen. rap.la art.374 alin.2 C.pen cu aplicarea art.77 lit.d C.pen., cu aplic. art. 75 alin. 2 lit. a și b, rap. la art. 76 alin. 1 și 3 C.pen., cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, condamnă pe inculpatul M. V.- C., fiul lui N. și C., născut la 23.06.1995 în mun. Bârlad, Jud. V., domiciliat în .. V., CNP :_, necăsătorit, fără antecedente penale, pentru comiterea infracțiunii de instigare la săvârșirea infracțiunii de pornografie infantilă, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.
Conform disp.art.91 alin.1 noul Cod penal și art.396 alin.1 și 2 noul Cod de pr.penală, dispune suspendarea executării pedepsei de 1 (un) an închisoare aplicată inculpatului M. V. C., sub supraveghere.
Conform disp.art.92 alin.1 noul Cod penal, stabilește termen de supraveghere 2 (doi) ani.
Potrivit disp.art.93 alin.1 noul Cod penal, obligă inculpatul M. V. C., ca pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, care curge de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) - să se prezinte la S. de Probațiune V., la datele fixate de acesta;
b)- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) – să anunțe în prealabil schimbarea locuinței și a orice deplasare care depășește 5 zile ;
d) - să comunice schimbarea locului de muncă;
e) - să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență;
Potrivit disp.art.93 alin.2 noul Cod penal, impune inculpatului M. V. C. obligația
a)- de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de S. de Probațiune V.;
În baza disp.art.93 alin.3 noul Cod penal, pe toată durata termenului de supraveghere inculpatul are obligația de a presta o muncă neremunerată, în folosul comunității, în cadrul serviciilor publice ale Postului de Poliție al comunei Perieni si ale bisericii din . perioadă de 60 de zile, la alegerea consilierului de probațiune al Serviciului de Probațiune V. conform art. 51 alin. 1 din Legea nr.253/2013 și art.404 alin.2 Cod pr.penală.
Potrivit disp. art. 94 noul Cod penal, desemnează ca organ de supraveghere al inculpatului M. V. C., S. de Probațiune V. care are obligația conform art. 94 alin. 2, 4 noul Cod penal de a supraveghea executarea întocmai a obligațiilor stabilite, de a lua toate măsurile necesare pentru asigurarea executării acestor obligații de către inculpat, precum și de a sesiza imediat Tribunalul V. dacă în termenul de supraveghere de 2 ani au intervenit situații prev. de art.94 alin.4 noul Cod penal:
În baza art.404 alin.2 noul Cod pr. penală, atrage atenția inculpatului M. V. C. asupra dispozițiilor art.96 Cod penal referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni pe parcursul termenului de supraveghere sau în cazul în care, cu rea-credință, nu va respecta măsurile de supraveghere sau nu va executa obligațiile care îi revin pe durata termenului de supraveghere.
Ia act că persoana vătămată C. A. T. nu s-a constituit parte civilă.
Cheltuielile judiciare în cuantum de 20.00 lei, efectuate în cursul urmăririi penale, din care suma de 1200 lei reprezentând onorariu apărător de oficiu, rămân în sarcina statului, iar suma de 800 lei va fi suportată de către inculpați(câte 200 lei fiecare).
În baza disp.art.275 alin.2 noul Cod pr. penală, obligă inculpatele minore B. A., B. L.-M. și B. A.-C., în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de câte 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat efectuate la cercetarea judecătorească.
În baza disp.art.275 alin.2 noul Cod pr. penală, obligă pe inculpatul M. V. C., la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 620 lei, din care suma de 520 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu(avocat A. V.).
Cheltuielile judiciare în sumă de 195 lei, reprezentând onorariu apărător din oficiu (avocat B. G.) pentru partea vătămată C. A. T., rămân în sarcina statului.”.
P. a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Prin Rechizitoriul Parchetului nr. 21/D/P/2014, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatelor minore B. A., B. L. M., B. A. C. și a inculpatului major M. V. C..
S-a reținut în actul de sesizare că la data de 03.03.2014 partea vătămată C. A. T. a depus o plângere penală la organele de urmărire penală, în care arată că pe data de 23.02.2014 a fost anunțată de către o prietenă de faptul că, pe contul său de Face-book, la fotografie de profil apare o poză în care aceasta este dezbrăcată, iar când a încercat să-și acceseze contul, nu a reușit, afișându-se un mesaj din care reieșea faptul că parola sa a fost schimbată. In continuare, partea vătămată arată faptul că pe data de 25.02.2014 a văzut poza respectivă, în care era dezbrăcată, la mai mulți colegi de școală din clasa a VIII a B și din alte clase ale Școlii Gimnaziale nr. l, localitatea Perieni.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul instanței la data de 27.05.2015 sub numărul_ .
Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului V. din data de 9 iulie 2015 in baza art.346 al.2 C.P.P., s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul Parchetului nr.21/D/P/2014 din 26 mai 2015, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății in cauză.
In cauză nu a existat constituire de parte civilă.
La termenul de judecată din data de 2 septembrie 2015, inculpatele minore B. A., B. L. M. și B. A. C., in prezența apărătorilor aleși, au declarat in fața instanței că recunosc comiterea faptelor pentru care au fost trimise in judecată și au solicitat ca judecarea cauzei să se facă doar în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, conform art.374 al.4, art.375 și art.377 C.P.P.
Același lucru s-a solicitat și de către inculpatul M. V. C. în prezența apărătorului din oficiu.
Probele solicitate au fost încuviințate de către instanță.
S-a solicitat doar proba cu înscrisuri în circumstanțiere și s-au depus – în acest sens - înscrisuri pentru inculpați.
Examinând probele administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătoresti, Tribunalul reține următoarea situație de fapt:
În vara anului 2013 partea vătămată C. A. T. s-a mutat, împreună cu familia, în .. V., fiind înscrisă în clasa a VIII B la Școala Gimnazială nr. l Perieni, cunoscându-le și împrietenându-se astfel cu inculpatele B. A. și B. L. - M..
În perioada 9-16 februarie 2014, inculpatele B. A. și B. L.-M., de la domiciliul lor, folosindu-se de faptul că partea vătămată C. A. T. folosise anterior calculatorul de la domiciliul inculpatelor să se logheze în contul său de face-book „ C. T.,,, parola fiind salvată în istoricul logării, au intrat, fară drept, în contul „ C. T.,, după care, urmând pașii necesari schimbării parolei și definind o nouă adresă e-mail de administrare respectiv adrianabaloi @yahoo.. număr de telefon de siguranță, respectiv_ adresa și un număr ce aparținea și era folosit de inculpata B. A., au reușit schimbarea parolei de acces a contului. Cu această ocazie, inculpatele au citit conținutul mesajelor aflate în poșta electronică a contului „ C. T.,, ocazie cu care au descoperit și descărcat (downloadat) o imagine în care partea vătămată C. T. era surprinsă în ipostaze obscene în compania numitului S. T., cei doi fiind minori la momentul producerii acelei fotografii - C. T. fiind în vârstă de 13 ani, iar S. T. în vârstă de 15 ani.
Inculpatul M. V.- C. este rudă - văr cu inculpatele B. L.- M. și B. A. și a avut și o relație de prietenie apropiată, însă de scurtă durată, în cursul anului 2013 cu partea vătămată C. A. - T..
In ziua de 23 februarie 2014 - duminică, inculpatul M. V. - C. a mers în vizită la domiciliul inculpatelor B. și aflând că acestea au acces la contul „C. T.,, le-a propus acestora postarea fotografiei nud a părții vătămate pe respectivul cont. La solicitarea expresă și a inculpatei B. A., inculpata B. L. a fost de acord și a efectuat operațiunile informatice necesare postării ( publicării on-line) pe contul „ C. Tabiota,,, cont accesat ilegal anterior de inculpat, o fotografie pe care cele două inculpate au descărcat-o din poșta electronică a contului și în care partea vătămată C. A. T. era surprinsă în ipostaze obscene în compania numitului S. T..
Imaginea a fost definită și ca „ imagine de profil,, și astfel, pe portalul face-book.., era reprezentat de acea fotografie electronică. Fotografia astfel pusă la dispoziția publicului larg a fost văzută de foarte multe persoane care aveau acces la portalul Facebook.. lista de prieteni ai părții vătămate C. A. - T. și care erau notificați că fotografia este apreciată (funcția Like a portalului) era distribuită (funcția Share a portalului) sau era comentată pe portal (funcția comment) de mulți prieteni colegi, locuitori ai comunei Perieni, dar și din localități învecinate.
Inculpata minoră B. A. a accesat și a văzut și ea imagine pe contul „ C. T. „ în care partea vătămată era prezentată în ipostaze obscene, imagine pe care inculpata B. A. a descărcat-o în calculatorul personal, după care a imprimat-o pe suport de hârtie și a dus-o la școală unde a arătat-o colegilor de clasă.
În drept, faptele comise de către inculpata minoră B. A. de a accesa fară drept, sistemul informatic, respectiv contul facebook ,, T.-C., aparținând părții vătămate C. A.-T., de schimbare a parolei contului, definind o nouă adresă de e-mail și un nou număr de siguranță, restricționând astfel accesul părții vătămate la profilul cont, precum și determinarea, cu intenție, a coinculpatei B. L.- M., să posteze ( publicării online) pe contul „C. T.,, a fotografiei părții vătămate C. A. T. în ipostaze obscene, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de acces ilegal la un sistem informatic, prev. de art.360 alin.3 C. pen. ; - alterarea integrității datelor informatice prev. de art.362 C. pen., instigarea la săvârșirea infracțiunii de pornografie infantilă, prev. de art.47 C. pen., rap. la art. 374 alin.2 alin. 2 C. pen., toate cu aplicarea art.38 C. pen. și art. 114 C. pen.
Faptele inculpatei Baloi L.-M. de a accesa fără drept, sistemul informatic(contul de facebook),aparținând părții vătămate C. T.,de schimbare a parolei contului definind o nouă adresă de e-mail și un nou număr de siguranță, restricționând astfel accesul părții vătămate „ C. T.,, să posteze,(publicării on line)pe contul „C. T.,, a fotografiei părții vătămate C. A. T. în ipostaze obscene, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de acces ilegal la un sistem informatic, prev.de art. 360 alin.3 C.pen.; alterarea integrității datelor informatice prev.de art.362 C. pen. și pornografie infantilă, prev. de art. 374 alin.2 C. pen., toate cu aplicarea art.38 C. pen. și art. 114 C.pen.
Fapta inculpatei B. A. C. de descărcare în calculatorul de la domiciliul său și imprimarea pe suport de hârtie a fotografiei prezentând-o pe partea vătămată C. A. - T. în ipostaze obscene și punerea la dispoziție a respectivei fotografii, spre vizualizarea colegilor de clasă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de pornografie infantilă, prev. de art.374 alin. l C. pen. cu aplic, art. 114 C. pen.
Fapta inculpatului major M. V. - C., de a determina cu intenție pe co-inculpata B. L. - M., să posteze ( publice online) pe contul „C. T.,, a fotografiei părții vătămate C. A. T. surprinsă în ipostaze obscene, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la infracțiunea de pornografie infantilă, prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 374 alin.2 C. pen. cu aplicarea agravantei prev. de art. 77 lit. d C. pen.
Inculpații au avut o atitudine sinceră, regretând în mod vizibil faptele comise.
Tribunalul reține situația de fapt expusă mai sus, care este dovedită cu următoarele mijloace de probă: plângere și declarația părții vătămate, file 113,115,117,44-50 UP, declarații inculpați, file 17-43UP, declarații martori: N. V. - D., file 51-54 UP, B. C. - M., file 59-61UP, N. D. Ș., file 62-64 UP, G. Nicușor - V., file 65-67 UP, V. N. ,file 68-71 UP, S. T., file 72-76 UP, rapoartele de expertiză medico-legală psihiatrice care concluzionează faptul că inculpatele minore aveau discernământul faptelor comise.
Conform art. 103 alin. 1 și 2 Cod de procedură penală, probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.
În luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului, instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.
În cauza dedusă judecății, Tribunalul constată că prezumția de nevinovăție a fost înlăturată în privința inculpaților, probele administrate de organele judiciare demonstrând, fără echivoc, vinovăția acestora.
Tribunalul are in vedere poziția procesuală a inculpaților si anume recunoașterea vinovătiei, precum si solicitarea acestora de a se judeca potrivit procedurii simplificate, doar pe baza probelor administrate in cursul urmăririi penale.
Individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, însă trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate. Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului alegerii sancțiunii, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.
De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și atitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii.
Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.
Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală.
Dar, firește, gravitatea concretă a unei activități infracționale trebuie stabilită consecutiv unui examen aprofundat și cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei și inculpatului.
Tribunalul va aplica - ca măsură educativă - pentru toate cele trei inculpate minore, măsura asistării zilnice prev. de art. 115 alin. 1 lit. d C.pen.
La alegerea acestei măsuri, tribunalul are în vedere recomandările făcute de către S. de Probațiune V., așa cum rezultă din referatele de evaluare întocmite și aflate la dosarul de urmărire penală.
Inculpatele minore B. A. și B. L. - M. locuiesc în satul /., ambii părinți sunt plecați de peste 6 ani la muncă în străinătate, minorele rămânând astfel în grija bunicii paterne. Inculpatele sunt eleve și au recunoscut și regretat faptele.
Cu privire la durata acestei măsuri, se va stabili pentru minorele B. A. și B. L. M. asistarea zilnică pe o perioadă de 4 luni, cu incepere de la data punerii în executare a măsurii, sub coordonarea Serviciului de Probațiune V..
Față de inculpata minoră B. A. C., instanța va lua aceeași măsură educativă a asistării zilnice, dar pe o durată de 3 luni, cu începere de la data punerii în executare a măsurii.
În același timp, instanța va atrage atenția inculpatelor asupra dispozițiilor art. 123 al. 1 și 3 N. C.p. care prevăd următoarele: “Dacă minorul nu respectă, cu rea-credință, condițiile de executare a măsurii educative sau a obligațiilor impuse, instanța dispune: a) prelungirea măsurii educative, fără a putea depăși maximul prevăzut de lege pentru aceasta; b) înlocuirea măsurii luate cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate mai severă; c) înlocuirea măsurii luate cu internarea într-un centru educativ, în cazul în care, inițial, s-a luat măsura educativă neprivativă de libertate cea mai severă, pe durata sa maximă.” și “Dacă minorul aflat în executarea unei măsuri educative neprivative de libertate săvârșește o nouă infracțiune sau este judecat pentru o infracțiune concurentă săvârșită anterior, instanța dispune: a) prelungirea măsurii educative luate inițial, fără a putea depăși maximul prevăzut de lege pentru aceasta; b) înlocuirea măsurii luate inițial cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate mai severă; c) înlocuirea măsurii luate inițial cu o măsură educativă privativă de libertate.”
Pe inculpatul major M. V. C., în baza art. 47 C. pen. rap. la art.374 alin.2 C. pen cu aplicarea art.77 lit. d C. pen., cu aplic. art. 75 alin. 2 lit. a și b, rap. la art. 76 alin. 1 și 3 C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, tribunalul îl va condamna pentru comiterea infracțiunii de instigare la săvârșirea infracțiunii de pornografie infantilă, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.
La cuantumul acestei pedepse, s-a ajuns in urma retinerii tuturor cauzelor de reducere a pedepsei, respectiv reducerea limitelor de pedeapsă cu 1/3, ca urmare a reținerii circumstanțelor atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit. a și b, rap. la art. 76 alin. 1 și 3 C.pen. și cu încă 1/3, ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală.
Chiar in condițiile naturii și gravității faptei comise, dacă executarea efectivă a pedepsei s-ar face prin privarea de libertate a inculpatului, nu ar avea efecte consistente in privința reeducării și reintegrării sociale a inculpatului, ci mai degrabă ar avea un efect punitiv disproporționat.
Tribunalul are în vedere că politica penală, prin noile dispoziții ale codului penal, pune accentul . mai mare pe sancțiunile și măsurile neprivative de libertate, altfel spus se acordă o importanță mai mare funcției de reeducare a pedepsei, in detrimentul cele punitive.
Supunerea inculpatului la frecventarea unor programe de reintegrare socială, măsurilor de supraveghere și control, in condițiile lăsării acestuia in libertate, constituie garanții ale reformării conștiinței inculpatului, conștientizării consecințelor profund negative ale faptei sale și reeducării acesteia in spiritul respectării legii penale și a valorilor sociale apărate de aceasta.
Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate. Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului alegerii sancțiunii, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.
De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și atitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii.
Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.
Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea La alegerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni.
Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privațiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție al făptuitorului. Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală.
Dar, firește, gravitatea concretă a unei activități infracționale trebuie stabilită consecutiv unui examen aprofundat și cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei și inculpatului.
Tribunalul consideră că scopul educativ al pedepsei față de inculpat, în cazul de față, poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia prin privare de libertate.
Tribunalul consideră că scopul educativ al pedepsei față de inculpatul M. V. C. poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia prin privare de libertate, astfel încât se va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Această convingere a instanței este fundamentată pe circumstanțele personale ale inculpatului, constând în lipsa antecedentelor penale, comportamentul său în cadrul comunității din care provine, de atitudinea inculpatului avută pe parcursul procesului - de cooperarea cu organele judiciare, regretul sincer manifestat față de urmările activității sale infracționale, împrejurări care relevă că inculpatul a înțeles pe deplin gravitatea faptei comise, dar si faptul ca procesul de reeducare al acestuia a si început, instanța apreciind că prin fixarea unui termen de supraveghere de 2 ani, conform disp.art.92 alin.1 noul Cod penal, se ating scopurile pedepsei, într-o mai mare măsură decât prin executarea pedepsei în regim de detenție.
Nu se poate face abstractie de faptul că inculpatul este la primul conflict cu legea penală și, până la momentul comiterii faptei, a avut o conduită corespunzătoare în societate.
Potrivit disp.art.93 alin.1 noul Cod penal, obligă inculpatul M. V. C., ca pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, care curge de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe, să respecte următoarele măsuri de supraveghere
a) - să se prezinte la S. de Probațiune V., la datele fixate de acesta
b) - să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) – să anunțe în prealabil schimbarea locuinței și a orice deplasare care depășește 5 zile ;
d) - să comunice schimbarea locului de muncă;
e) - să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență;
Potrivit disp.art.93 alin.2 noul Cod penal, impune inculpatului M. V. C. obligația
a)- de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de S. de Probațiune V.;
În baza disp.art.93 alin.3 noul Cod penal, pe toată durata termenului de supraveghere inculpatul are obligația de a presta o muncă neremunerată, în folosul comunității, în cadrul serviciilor publice ale Postului de Poliție al comunei Perieni si ale bisericii din . perioadă de 60 de zile, la alegerea consilierului de probațiune al Serviciului de Probațiune V. conform art. 51 alin.1 din Legea nr.253/2013 și art.404 alin.2 Cod pr. penală.
Potrivit disp.art.94 noul Cod penal, desemnează ca organ de supraveghere al inculpatului M. V. C., S. de Probațiune V. care are obligația conform art.94 alin.2, 4 noul Cod penal de a supraveghea executarea întocmai a obligațiilor stabilite, de a lua toate măsurile necesare pentru asigurarea executării acestor obligații de către inculpat, precum și de a sesiza imediat Tribunalul V. dacă în termenul de supraveghere de 2 ani au intervenit situații prev. de art.94 alin.4 noul Cod penal:
În baza art.404 alin.2 noul Cod pr. penală, atrage atenția inculpatului M. V. C. asupra dispozițiilor art.96 Cod penal referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni pe parcursul termenului de supraveghere sau în cazul în care, cu rea-credință, nu va respecta măsurile de supraveghere sau nu va executa obligațiile care îi revin pe durata termenului de supraveghere.
Tribunalul va lua act că persoana vătămată C. A. T. nu s-a constituit parte civilă.
Cheltuielile judiciare în cuantum de 20.00 lei, efectuate în cursul urmăririi penale, din care suma de 1200 lei reprezentând onorariu apărător de oficiu, rămân în sarcina statului, iar suma de 800 lei va fi suportată de către inculpați(câte 200 lei fiecare). În baza disp.art.275 alin.2 noul Cod pr. penală, obligă inculpatele minore B. A., B. L.-M. și B. A.-C., în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de câte 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat efectuate la cercetarea judecătorească.
În baza disp.art.275 alin.2 noul Cod pr. penală, obligă pe inculpatul M. V. C., la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 620 lei, din care suma de 520 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu(avocat A. V.).
Cheltuielile judiciare în sumă de 195 lei, reprezentând onorariu apărător din oficiu ( avocat B. G.) pentru partea vătămată C. A. T., rămân în sarcina statului.”.
Împotriva sentinței penale anterior menționate a formulat calea de atac ordinară a apelului, în termenul prevăzut de art. 410 alin. 1 Cod de procedură penală, partea vătămată C. A. T., fără a îl motiva.
În ședința de judecată din 14 decembrie 2015, apărătorul desemnat din oficiu pentru persoana vătămată-apelantă C. A. T. a considerat că apelul vizează faptul că persoana vătămată nu s-a putut constitui parte civilă în procesul penal și a solicitat instanței să fie verificată modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, respectiv dacă este cunoscut domiciliul sau reședința acesteia în Anglia, dacă a fost indicat acest domiciliu sau reședință și dacă a fost citată în vederea constituirii ca și parte civilă în procesul penal.
La termenul de judecată din 2 noiembrie 2015, inculpatele-intimate B. A., B. L.-M. și B. A.-C., interpelate fiind de Curte, conform dispozițiilor art. 420 alin. 4 Cod de procedură penală, au precizat că nu doresc a da declarații în fața instanței de control judiciar.
Inculpatul M. V. C. nu s-a prezentat în fața instanței de control judiciar, fiind reprezentat de apărătorul ales, care a indicat, la termenul de judecată din 2 noiembrie 2015, că inculpatul se află pe teritoriul Angliei, unde lucrează, fiind depuse înscrisuri în acest sens (filele 35-36), precum și înscrisuri în circumstanțiere (filele 37-44).
Inculpatele B. A., B. L.-M. și B. A.-C. au depus înscrisuri în circumstanțieri (filele 27-28).
Verificând hotărârea apelată prin prisma motivelor invocate, cât si din oficiu, Curtea reține că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile art. 421 pct. 2 lit. b) Cod de procedura penală și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 2 din Protocolul 7 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
La termenul de judecată din data de 2 septembrie 2015,după luarea unor declarații inculpaților M. V. C. (inculpat major, născut la data de 23.06.1995), B. A. (inculpat minor, născută la data de 17.05.1998), B. L.-M. (inculpat minor, născută la data de 29.05.1999) și B. A.-C. (inculpat minor, născută la data de 02.02.2000), în conformitate cu dispozițiile art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală (filele 84-87 dosar Tribunalul V.), instanța de fond a admis cererea formulată de inculpații anterior menționați, prin care au solicitat ca judecata cauzei să se facă pe procedura recunoașterii învinuirii, potrivit dispozițiilor art.375 alin. 1 Cod de procedură penală.
Curtea arată că procedura abreviată poate fi urmată dacă sunt îndeplinite, în primul rând, condițiile ce rezultă din interpretarea prevederilor art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală, astfel:
- inculpatul să nu fie acuzat de săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață;
- declarația de recunoaștere să fie făcută personal de către inculpat, în fața instanței de judecată;
- recunoașterea faptelor descrise în actul de sesizare să fie făcută până la începerea cercetării judecătorești în cauză;
- recunoașterea faptelor să fie totală, adică atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective;
- inculpatul să recunoască toate faptele descrise în actul de sesizare, iar nu doar o parte din acestea;
- inculpatul să nu fie minor;
În doctrina judiciară (G. Bodoroncea în M. U. (coordonator), Codul de procedură penală, comentariu pe articole, Editura C.H. B., București, 2015, pag. 983), s-a arătat că, deși nu este prevăzută expres de legiuitor, ca în cazul acordului de recunoaștere a vinovăției (art. 478 alin. 6 Cod de procedură penală), această condiție rezultă neîndoielnic din dispozițiile art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, în care se prevede că, atunci când judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin. 1 și 2 Cod de procedură penală, când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiții a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condițiile art. 377 alin. 5 ori art. 395 alin. 2 Cod de procedură penală, iar instanța reține aceeași situație de fapt ca și cea descrisă în actul de sesizare și recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau de amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii cu o pătrime.
Textul face referire așadar la soluții prin care se stabilesc pedepse (condamnare și amânarea aplicării pedepsei), sancțiuni ce însă nu mai sunt aplicabile minorului. Astfel, potrivit art. 114 alin. 1 Cod penal, față de minorul care, la data săvârșirii infracțiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani se ia o măsură educativăneprivativă de libertate.
Dacă acesta a mai săvârșit o infracțiune, pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracțiunii pentru care este judecat sau atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detențiunea pe viață, față de minor se poate lua o măsură educativăprivativă de libertate (art. 114 alin. 2 Cod penal).
Textul nu poate fi interpretat nici extensiv, în sensul că reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă stabilite pentru infracțiunea săvârșită ar permite ca, pentru anumite infracțiuni, prin micșorarea maximului prevăzut de lege să fie posibilă luarea față de minor a unei măsuri educative neprivative de libertate, deoarece acest lucru este interzis de dispozițiile art. 187 Cod penal, recunoașterea învinuirii fiind în mod clar o cauză de reducere a pedepsei, fără efect cu privire la înțelesul expresiei pedeapsă prevăzută de lege, în sensul de pedeapsă prevăzută pentru infracțiunea consumată.
Conform punctului 7 al minutei întâlnirii reprezentanților Consiliului Superior al Magistraturii cu președinții secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și a curților de apel, dedicată discutării aspectelor de practică neunitară ı̂n materia dreptului penal și dreptului procesual penal, organizată în perioada 24-25 septembrie 2015 la Sibiu (disponibilă pe www.inm-lex.ro), opinia unanimă exprimată de participanții la întâlnirea fost în sensul că,
de lege lata, în cazul inculpaților minori, nu este posibilă aplicarea instituției recunoașterii învinuirii reglementată de art. 349 alin. 2 Cod de procedură penală, art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală și art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală; nu se poate da eficiență dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă. Recunoașterea faptelor poate fi avută în vedere la alegerea măsurii educative fără modificarea limitelor acestora.
S-a discutat și care ar fi soluția pronunțată în apel, în cazul în care instanța de fond pronunță hotărârea în privința minorului potrivit procedurii simplificate.
Opinia unanimă a fost că, în acest caz, se impune trimiterea cauzei spre rejudecare pentru lipsa cercetării judecătorești.
În practica judiciară, s-a arătat că deși lipsa cercetării judecătorești nu constituie o cauză de nulitate absolută, astfel încât nu se încadrează ca atare printre motivele care pot atrage desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare în conformitate cu art. 421 pct. 2 lit. b) Cod de procedură penală, soluția se impune pentru a garanta respectarea dreptului la două grade de jurisdicție în materie penală, garantat de art. 2 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în contextul în care lipsa cercetării judecătorești echivalează cu lipsa judecății în primă instanță, iar efectuarea acesteia pentru prima dată în apel privează partea de calea de atac, instanța de apel având obligația de a se asigura că drepturile garantate de Convenție să fie concrete și efective, nu teoretice și iluzorii. S-a mai arătat că apelul, în dreptul procesual penal român, constituie o cale de atac devolutivă, instanța de apel având plenitudine de jurisdicție, putând reaprecia și statua asupra vinovăției, însă această caracteristică nu echivalează cu a statua în primă și ultimă instanță asupra situației de fapt, apelul fiind în principal o cale de atac și, prin urmare, presupune în mod necesar realizarea controlului judiciar, control judiciar ce nu poate fi realizat în concret în lipsa unei judecăți efective în primă instanță (Curtea de Apel București, Secția a II-a penală, decizia nr. 1337/2014 citată de U. și G. în M. U. (coordonator), Codul de procedură penală, comentariu pe articole, Editura C.H. B., București, 2015, pag.1073).
- instanța să constate că probele administrate în cursul urmăririi penale sunt suficiente pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.
Față de considerentele anterior expuse, constatând, pe de o parte, că instanța de fond a pronunțat hotărârea în privința minorilor potrivit procedurii simplificate, iar pe de altă parte lipsa cercetării judecătorești, în baza dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. b) Cod procedură penală și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 2 din Protocolul 7 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, va admite apelul formulat de partea civilă C. A. T. împotriva sentinței penale nr. 158/10.09.2015, pronunțate de Tribunalul V., în dosarul nr._, pe care o va desființa integral.
Va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul V., instanța urmând a interpela pe inculpatul major M. V. C. dacă solicită judecarea cauzei în procedură abreviată. În ipoteza unei manifestări de voință a acestuia în sensul anterior indicat, se va analiza dacă este oportună disjungerea cauzei, luând în considerare că referitor la inculpatele minore B. A., B. L.-M. și B. A.-C. nu este posibilă aplicarea instituției recunoașterii învinuirii reglementată de art. 349 alin. 2 Cod de procedură penală, art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală și art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală.
Se impune ca instanța de fond, în ipoteza în care persoana vătămată sau reprezentantul legal al acesteia sunt prezenți să le pună în vedere, conform art. 374 alin. 3 Cod de procedură penală, că persoana vătămată se poate constitui parte civilă până la începerea cercetării judecătorești.
În ipoteza pasivității reprezentantului legal al persoanei vătămate minore C. A. T. (născută la data de 18.09.1999), devin aplicabile, din perspectiva instanței de control judiciar, dispozițiile art. 19 alin. 3 Cod de procedură penală - când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă, acțiunea civilă se exercită în numele acesteia de către reprezentantul legal sau, după caz, de către procuror, în condițiile art. 20 alin. 1 și 2, și are ca obiect, în funcție de interesele persoanei pentru care se exercită, tragerea la răspundere civilă delictuală.
Așadar, în mod excepțional, acțiunea civilă poate fi exercitată și de procuror, pentru persoanele lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă. Exercițiul acțiunii civile de procuror este subsidiar, fiind condiționat de pasivitatea reprezentantului legal ori de inexistența unuia.
Codul de procedură penală actual se îndepărtează de soluția legislativă anterioară (art. 17 Cod de procedură penală 1968) stipulând explicit că exercitarea acțiunii civile revine procurorului, nu și judecătorului sau instanței de judecată.
Exercițiul acțiunii civile nu este expres prevăzut drept funcție judiciară, prin urmare aceasta este o atribuție sui-generis a procurorului, complementară celor de exercitare a acțiunii penale și de trimitere în judecată.
Totodată, urmează a se avea în vedere si celelalte motive de apel invocate de apărătorul desemnat din oficiu privind domiciliul/reședința persoanei vătămate C. A. T. și a reprezentantului legal al acesteia pe teritoriul Angliei, în vederea îndeplinirii în mod legal a procedurii de citare (a se vedea și procesul verbal din 10.12.2015 – fila 64 dosar instanța de control judiciar).
Luând în considerare soluția de admitere a apelului, în temeiul dispozițiilor art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, incluzând și onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru persoana vătămată C. A. T. (delegația nr._/2015) în cuantum de 195 lei, precum și onorariile parțiale (1/4) ale apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpatele B. L. M. și B. A. C. (delegația nr._/2015 și delegația nr._/2015) în cuantum de câte 90 lei, ce vor fi avansate Baroului Iași din fondurile Ministerului Justiției.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. b) Cod procedură penală și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 2 din Protocolul 7 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, admite apelul formulat de partea civilă C. A. T. împotriva sentinței penale nr. 158/10.09.2015, pronunțate de Tribunalul V., în dosarul nr._, pe care o desființează integral.
Trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul V..
În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, incluzând și onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru persoana vătămată C. A. T. (delegația nr._/2015) în cuantum de 195 lei, precum și onorariile parțiale (1/4) ale apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpatele B. L. M. și B. A. C. (delegația nr._/2015 și delegația nr._/2015) în cuantum de câte 90 lei, ce vor fi avansate Baroului Iași din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09.02.2016.
Președinte, Judecător,
E. SCRIMINȚIAdrian C.
Grefier,
E. M. R.
Red./Tehnored. C.A.
2 ex. + 12 ex./19.02.2016
Tribunalul V.
Judecător A. E. G.
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 15/2016.... | Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 6/2016. Curtea... → |
|---|








