Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Decizia nr. 390/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 390/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 15-04-2015 în dosarul nr. 6357/105/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.390
Ședința publică din data de 15.04.2015
PREȘEDINTE – I. S.
JUDECĂTOR - V. M.
GREFIER - M. E.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a fost reprezentat de procuror C. I. P.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de partea civilă A. BUCUREȘTI – prin DIRECȚIA REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, ..22, județul Prahova, împotriva sentinței penale nr. 73 din data de 25.02.2015, pronunțată de Tribunalul Prahova, privind pe inculpatul B. V. F., fiul lui G. și C. E., ns. la 27.06.1985, domiciliat în Ploiești, ., ..A, ., prin care, în baza art.9 alin.1 lit.a din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 374 și art. 396 alin.10 Cod procedură penală, art. 74 lit.a și art. 76 lit.d Cod procedură penală și cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal, infracțiunea de evaziune fiscală, faptă din perioada septembrie 2008- iunie 2010, prejudiciu 19.304 lei, parte civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală București - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești a condamnat inculpatul B. V.-F., fiul lui G. și C.-E., născut în 27.06.1985 în Ploiești, județul Prahova, domiciliat în Ploiești, ..4, ., ., jud.Prahova, având CNP_, cetățean român, studii medii, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, fără antecedente penale, la pedeapsa de 6 ( șase ) luni închisoare.
S-au aplicat disp. art. 71 și art. 64 lit. a, b C.penal, cu excepția dreptului de a alege.
Conform art. 81 cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Potrivit art.82 Cod penal termenul de încercare se compune din cuantumul pedepsei aplicate prin prezenta, la care se adaugă un interval de timp stabilit de lege de 2 ani, fiind în final de 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 359 cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 și 84 Cod penal privind efectele revocării suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare, precum și în caz de neexecutare a obligațiilor civile stabilite prin prezenta.
Conform art. 71 alin.5 cod penal s-a suspendat pedeapsa accesorie pe perioada termenului de încercare.
S-a admis acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de Ministerul Finanțelor Publice – A. - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești și a obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 18.401 lei despăgubiri civile reprezentând prejudiciu neacoperit.
A obligat inculpatul la 850 lei cheltuieli judiciare către stat.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit apelanta – parte civilă A. BUCUREȘTI – Direcția Generală a Finanțelor Publice Ploiești și intimatul – inculpat B. V. F., pentru care a răspuns avocat T. L., apărător desemnat din oficiu din Baroul Prahova.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Avocat T. L., având cuvântul arată că nu are cereri de formulat sau excepții de invocat apreciind cauza în stare de judecată.
Reprezentantul parchetului având cuvântul arată că nu are cereri de formulat sau excepții de invocat apreciind cauza în stare de judecată.
Curtea ia act că nu sunt cereri de formulat sau excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul pune concluzii de respingerea apelului declarat de partea civilă ca fiind nefondat și menținerea sentinței atacate întrucât este legală și temeinică, în mod corect fiind soluționată latura civilă a cauzei.
Urmează a se observa faptul că inculpatul a achitat suma de 910 lei pe parcursul judecății din valoarea totală a prejudiciului reținut în sarcina sa.
Avocat T. L., având cuvântul pentru inculpat solicită instanței respingerea apelului declarat de partea civilă ca fiind nefondat și menținerea sentinței atacate întrucât este legală și temeinică, în mod corect fiind admisă acțiunea civilă.
Consideră de asemenea, că în mod corect s-a stabilit și cuantumul prejudiciului cauzat de inculpat și neacoperit de acesta, urmând a se avea în vedere faptul că pe parcursul judecății a achitat o parte din acesta.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 73 din data de 25.02.2015, pronunțată de Tribunalul Prahova, în baza art.9 alin.1 lit.a din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 374 și art. 396 alin.10 Cod procedură penală, art. 74 lit.a și art. 76 lit.d Cod procedură penală și cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal, infracțiunea de evaziune fiscală, faptă din perioada septembrie 2008 - iunie 2010, prejudiciu 19.304 lei, parte civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală București - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești a condamnat inculpatul B. V.-F., fiul lui G. și C.-E., născut în 27.06.1985 în Ploiești, județul Prahova, domiciliat în Ploiești, ..4, ., ., jud.Prahova, având CNP_, cetățean român, studii medii, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, fără antecedente penale, la pedeapsa de 6 ( șase ) luni închisoare.
S-au aplicat disp. art. 71 și art. 64 lit. a, b C.penal, cu excepția dreptului de a alege.
Conform art. 81 cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Potrivit art.82 Cod penal termenul de încercare se compune din cuantumul pedepsei aplicate prin prezenta, la care se adaugă un interval de timp stabilit de lege de 2 ani, fiind în final de 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 359 cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 și 84 Cod penal privind efectele revocării suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare, precum și în caz de neexecutare a obligațiilor civile stabilite prin prezenta.
Conform art. 71 alin.5 cod penal s-a suspendat pedeapsa accesorie pe perioada termenului de încercare.
S-a admis acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de Ministerul Finanțelor Publice – A. - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești și a obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 18.401 lei despăgubiri civile reprezentând prejudiciu neacoperit.
A obligat inculpatul la 850 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 7997/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B. V.-F., fiul lui G. și C.-E., născut în 27.06.1985 în Ploiești, domiciliat în Ploiești, ., 01.139G, ., având CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art.9 alin.l lit.a din Legea nr.241/2005, constând în aceea că în perioada septembrie 2008 - iunie 2010 a desfășurat activitate economică în urma căreia a obținut venituri în cuantum de_ lei și un venit net de_ lei, pe care nu le-a declarat organelor fiscale în scopul neîndeplinirii obligațiilor fiscale de plată a impozitului pe venit în cuantum de_ lei și a contribuției la Fondul Național de Asigurări de Sănătate în cuantum de 4938 lei.
Pentru stabilirea situației de fapt reținută în sarcina inculpatului, în faza de urmărire penală s-au administrat probatorii cu: procese-verbale de întocmite de comisarii Gărzii Financiare Prahova la datele de 21.07.2010 și 29.10.2010 și înscrisurile ridicate cu această ocazie, plângeri formulate de Garda Financiară Prahova, înscrisurile privind cumpărarea și revânzarea autovehiculelor, contracte de vânzare –cumpărare pentru vehicule folosite, facturi, chitanțe de încasare impozite și taxe, declarațiile inculpatului.
În faza de cercetare judecătorească, la termenul de judecată din data de 3 februarie 2015 inculpatul a arătat ca recunoaște în totalitate învinuirea ce i se aduce prin Rechizitoriul nr. 7997/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești, solicitând judecarea potrivit procedurii prev. de art.349,375, 396 al.10 Cod procedură penală și reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime.
În circumstanțiere au fost depuse la dosar pentru inculpat caracterizări.
Prin adresa nr._/2015 Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generala Regională a Finanțelor Publice Ploiești a arătat că înțelege să exercite acțiune civilă în cadrul procesului penal pentru suma de 18.401 lei reprezentând prejudiciu neacoperit, respectiv 13.694 lei impozit pe venit și 4707 lei contribuție la Fondul Național de Asigurări Sociale de Sănătate.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
La data de 05.08.2010, Garda Financiara - Secția Județului Prahova a sesizat P. de pe lângă Judecătoria Ploiești cu privire la faptul că în urma unor verificări efectuate cu privire la persoana fizica B. V.-Florentinu s-a constatat ca acesta a achiziționat în perioada noiembrie 2009 - mai 2010 pe numele său un număr de 7 autoturisme de la . Somcuța M., jud. Maramureș, pe care ulterior le-a revândut, obținând venituri pe care nu le-a declarat organelor fiscale, sustrăgându-se astfel de la plata unor obligații fiscale în sumă de 903 lei din care impozit pe venit 672 lei, iar contribuția la Fondul Național de Asigurări de Sănătate de 231 lei.
Plângerea a fost înregistrată la P. de pe lângă Judecătoria Ploiești sub nr. 7997/P/2010, urmărirea penală fiind efectuată de Serviciul de Investigare a Fraudelor Prahova.
Ulterior, aceeași instituție a revenit cu o completare la plângerea inițială, în care a precizat că activitatea ilicită a susnumitului s-a întins pe perioada septembrie 2008 - iunie 2010 și constă în efectuarea de acte de comerț în condiții de clandestinitate (cumpărarea în scop de revânzare a 20 de autovehicule), fără a declara veniturile obținute și fără a calcula și vira la bugetul statului impozitul pe venit - stabilit la_ lei și contribuția la Fondul Național de Asigurări de Sănătate - stabilită la 4938 lei, valori ce includ și sumele precizate în plângerea inițială.
Cercetările efectuate în cauză au evidențiat faptul că inculpatul B. V.-F., fără a fi înregistrat și autorizat conform prevederilor legale, în perioada septembrie 2008 - iunie 2010 a desfășurat activitate economică în urma căreia a obținut venituri în cuantum de_ lei și un profit de_ lei, pe care nu le-a declarat organelor fiscale - sustrăgându-se astfel de la îndeplinirea obligațiilor fiscale de plată a impozitului pe venit în cuantum de_ lei și a contribuției la Fondul Național de Asigurări de Sănătate în cuantum de 4938 lei.
Astfel în perioada menționată mai sus inculpatul a cumpărat în scopul revânzării pentru a obține profit un număr de 20 de autoturisme atât de la persoane fizice cât și juridice din România sau din Uniunea Europeană, pentru care a achitat suma totală de_ lei, astfel:
a. De la .. Șomcuța M., inculpatul a cumpărat un număr de 9 autovehicule, conform facturilor nr.17/10.10.2009, 4/05.11.2009, 5/05.11.2009, 37/18.11.2009, 13/09.12.2009, 14/09.12.2009, 26/08.05.2010, 27/08.05.2010 și 29/11.05.2010 (filele nr.47, 53, 55, 80, 82, 90, 91 și 92 din dosarul de urmărire penală);
b. De la S.C. Piritex S.A. Ploiești, inculpatul a cumpărat 2 autovehicule, conform facturilor nr._/25.02.2010 și nr._/26.02.2010 ( filele nr.50 și 88 din dosarul de urmărire penală);
c. De la .. Cluj-N., inculpatul a cumpărat un autoturism conform facturii nr.RO146/01.11.2008 (fila nr.85 din dosarul de urmărire penală);
d. De la S.C. General Group Company S.R.L. București, inculpatul a cumpărat un autoturism conform facturii nr.GGR05200/02.06.2010 (fila nr.67 din
dosarul de urmărire penală);
e.De la firma Eurl Free Auto din Franța, inculpatul a cumpărat două autovehicule, conform facturilor nr.532/06.05.2010 și nr.517/24.06.2010 (filele
nr.61 și 74 din dosarul de urmărire penală);
f.De la persoane fizice din Uniunea Europeană, inculpatul a cumpărat două autovehicule, conform contractelor aflate la filele nr.44 și 77 din dosarul de
urmărire penală și
g.De la persoane fizice din România, inculpatul a cumpărat trei autovehicule, conform contractelor aflate la filele nr.58, 65 și 70 din dosarul de
urmărire penală.
La scurt timp după cumpărarea autovehiculelor inculpatul le-a vândut unor persoane fizice pentru suma totală de_ lei, venitul net obținut fiind de_ de lei, venit pentru care, conform prevederilor art.41, lit.a, art.43, alin.l, lit.a și art.84, alin.l din Legea nr.571/2003 în vigoare la data faptelor, inculpatul avea obligația declarării, calculării impozitului pe venit și virării acestuia la bugetul de stat, impozit care se obține prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului net.
De asemenea, conform art.257, alin.l și 2, lit.b din Legea nr.95/2006 (modificată prin Legea nr. 11/2010), contribuția lunară a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 5,5% care se aplică asupra veniturilor impozabile realizate de persoane care desfășoară activități independente care se supun impozitului pe venit.
În drept, fapta inculpatului B. V.-F. care fără a fi înregistrat și autorizat conform prevederilor legale, în perioada septembrie 2008 - iunie 2010 a desfășurat activitate economică în urma căreia a obținut venituri în cuantum de_ lei și un venit net de_ lei, pe care nu le-a declarat organelor fiscale în scopul neîndeplinirii obligațiilor fiscale de plată a impozitului pe venit în cuantum de_ lei și a contribuției la Fondul Național de Asigurări de Sănătate în cuantum de 4938 lei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art.9, alin.l, lit.a din Legea nr.241/2005.
Situația de fapt, astfel cum a fost expusă mai sus, rezultă fără putință de tăgadă din probele administrate în cauza, acestea coroborându-se și cu declarațiile inculpatului, care a recunoscut în totalitate săvârșirea infracțiunii reținută în sarcina sa, astfel cum aceasta a fost descrisă prin actul de sesizare, solicitând totodată judecarea pe baza probatoriilor administrate în faza urmăririi penale, pe care și le însușește.
De la data comiterii faptei și până la pronunțarea soluției, a intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind codul penal.
Potrivit art. 5 alin. 1 din acest act normativ, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
Legea nu prevede criteriile după care trebuie să fie determinată legea penală mai favorabilă, dar în doctrină este general admis că, pentru această operațiune, trebuie să fie examinate și comparate între ele legile succesive sub aspectul condițiilor de incriminare a faptei, de tragere la răspundere penală și de sancționare. Astfel, trebuie să se țină seama nu numai de pedeapsa prevăzută pentru infracțiunea săvârșită, dar și de toate normele și instituțiile incidente în cauză și care influențează răspunderea penală (cauze de agravare și atenuare a pedepsei, pedepse complementare și accesorii, dispoziții privitoare la tentativă, recidivă, participație, etc.).
Deși, în doctrina de specialitate și practica judiciară au fost exprimate două opinii privind mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile, Curtea Constituțională prin decizia nr.265 din 6 mai 2014, publicată in Monitorul Oficial nr. 372/20.05.2014, a statuat că o combinare a dispozițiilor mai favorabile dintre două legi succesive este hibridă și duce la crearea, pe cale judecătorească, a unei a treia legi (lex terția), consecință inadmisibilă, în acest mod organele judiciare intrând în sfera de competentă constituțională a legiuitorului.
Pentru identificarea concretă a legii penale mai favorabile trebuie avute în vedere o . criterii care tind fie la înlăturarea răspunderii penale ori a consecințelor condamnării, fie la aplicarea unei pedepse mai mici .
Aceste elemente de analiză vizează condițiile de incriminare, apoi cele de tragere la răspundere penală și, în sfârșit, criteriul pedepsei.
Cu privire la aceasta din urmă pot exista deosebiri de natură (amendă sau închisoare) dar și deosebiri de grad sau cuantum privitoare la limitele de pedeapsă și la modalitatea stabilirii în concret a acesteia.
Aplicarea acestor principii în cauza penală de față pornește de la identificarea textului legal corespondent în legea nouă pentru infracțiunile pentru care inculpații au fost trimiși în judecată.
Astfel, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. și ped. de art. 9 alin.1 lit.a din Legea 241/2005, constând în aceea că a desfășurat activitate economică în urma căreia a obținut venituri în cuantum de_ lei și un venit net de_ lei, pe care nu le-a declarat organelor fiscale în scopul neîndeplinirii obligațiilor fiscale de plată a impozitului pe venit în cuantum de_ lei și a contribuției la Fondul Național de Asigurări de Sănătate în cuantum de 4938 lei, prejudiciind bugetul consolidat al statului.
Infracțiunea sus-menționată este pedepsită de lege cu închisoarea de la 2 la 8 ani închisoare această faptă avându-și corespondent tot în articolul 9 alin.1. lit.b din Legea 241/2005, în vigoare anterior datei de 1 februarie 2014.
Deși, făcând examenul comparativ al celor două reglementări se poate observa că limitele de pedeapsa sunt aceleași, instanța a considerat că în concret legea penală mai favorabilă o constituie codul penal anterior.
În raport de dispozițiile penale menționate, instanța a apreciat că lege penală mai favorabilă în ceea ce îl privește pe inculpat este legea penală anterioară modificării din 1 februarie 2014.
Totodată, instanța a apreciat că dispozițiile codului penal anterior sunt mai favorabile și în ceea ce privește circumstanțele atenuante ce pot fi reținute.
Astfel, potrivit art. 74 cod penal anterior pot fi considerate circumstanțe atenuante conduita bună a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii, stăruința depusă de infractor pentru a înlătura rezultatul infracțiunii și a repara paguba pricinuită și atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii, rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților.
În cazul reținerii circumstanțelor atenuante prevăzut de art. 74, potrivit art. 76 lit.d. cod penal când minimul special al pedepsei închisorii este de un an sau mai mare, pedeapsa se coboară sub acest minim, până la minimul general.
Noul cod penal prevede la art.75 circumstanțele atenuante, la aliniatul 2 prevăzându-se că pot constitui circumstanțe atenuante eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii ori împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului.
Articolul 76 din noul Cod penal prevede că în cazul în care există circumstanțe atenuante, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc cu o treime.
Făcând comparația dispozițiilor legale arătate mai sus, instanța a constatat că legea penală mai favorabilă o constituie prevederea din vechiul Cod penal, aceasta permițând reținerea ca circumstanță atenuantă și stăruința depusă de infractor pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau a repara paguba pricinuită.
Totodată, în ceea ce privește modalitățile de executare a pedepsei instanța a apreciat că dispozițiile codului penal anterior sunt mai favorabile inculpatului, acestea permițând suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art. 81 cod penal, dispoziții favorabile atât din punct de vedere al obligațiilor impuse inculpatului pe durata termenului de încercare, cât și în ceea ce privește efectele unei astfel de suspendări (potrivit vechiului cod penal la data expirării termenului de încercare condamnatul era reabilitat de drept, iar potrivit dispozițiilor noului cod penal persoanele condamnate sunt reabilitate de drept, dacă în decurs de 3 ani de la data expirării termenului de supraveghere nu săvârșesc alte infracțiuni).
În raport de toate cele arătate mai sus, instanța a apreciat lege penală mai favorabilă vechiul cod penal.
În temeiul textelor de lege indicate, instanța a dispus condamnarea inculpatului, la individualizarea pedepsei avându-se în vedere gradul de pericol social al faptelor, împrejurările comiterii acestora, precum și circumstanțele personale ale inculpatului care pe parcursul procesului penal a avut o atitudine sinceră, recunoscând săvârșirea faptelor.
Totodată, la individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere dispozițiile art.375 c.p.p. și art.396 al.10 c.p.p. potrivit cărora în cazul urmării procedurii prev. de art.375 c.p.p. și art.396 al.10 c.p.p., pedeapsa se reduce cu o treime.
În raport de criteriile aplicate instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea într-un cuantum corespunzător, orientată sub minimul special prevăzut de lege pentru fapta săvârșită, apreciind că aceasta este aptă spre a atinge scopul preventiv educativ și sancționator al pedepsei.
În baza art.71 c.p. instanța a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a și b c.p.cu excepția dreptului de a alege.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei instanța apreciază, în raport de circumstanțele personale ale inculpatului, că scopul preventiv educativ și sancționator al pedepsei poate fi atins chiar și fără privarea sa de libertate.
Ca atare, potrivit art. 81 cod penal instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Potrivit art.82 Cod penal termenul de încercare se va compune din cuantumul pedepsei aplicate prin prezenta, la care se adaugă un interval de timp stabilit de lege de 2 ani, fiind în final de 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 359 cod procedură penală instanța a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 și 84 Cod penal privind efectele revocării suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare, precum și în caz de neexecutare a obligațiilor civile stabilite prin prezenta.
Conform art. 71 alin.5 cod penal instanța a suspendat pedeapsa accesorie pe perioada termenului de încercare.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei instanța, constatând că prejudiciul cauzat prin săvârșirea infracțiunii nu a fost recuperat, a admis acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de Ministerul Finanțelor Publice – A. - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești și a obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 18.401 lei despăgubiri civile reprezentând prejudiciu neacoperit.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel partea civilă A. BUCUREȘTI – prin DIRECȚIA REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI, care prin motivele depuse în scris la dosar a criticat soluția ca fiind nelegală și netemeinică prin aceea că, instanța a omis să oblige pe intimatul – inculpat B. V. F. și la plata obligațiilor fiscale accesorii aferente debitului principal dispusă în cauză respectiv, 18.400 lei.
S-a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței și obligarea inculpatului la plata acestor obligații fiscale.
Critica este neîntemeiată.
Prin sentința atacată inculpatul B. V. F. a fost condamnat la 6 luni închisoare a cărei executare a fost suspendată condiționat conform art. 81-82 cod penal anterior, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 al.1 lit.a din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 374 și art. 396 al.10 cod penal, constând în aceea că, în perioada noiembrie 2009 – mai 2010 pe numele său s-a achiziționat un număr de 7 autoturisme de la . Șomcuța M., județul Maramureș, pe care ulterior le-a revândut obținând venituri pe care nu le-a declarat organelor fiscale sustrăgându-se astfel de la plata unor obligații fiscale.
În faza de cercetare judecătorească partea civilă A. – DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI, prin cererea aflată la dosarul de fond, fila 42, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 18.401 lei reprezentând: impozit pe venit = 13.694 lei, iar contribuția la Fondul Național de Asigurări Sociale de Sănătate = 4.707 lei.
Soluționând și latura civilă a cauzei prima instanță constatând că prejudiciul cauzat statului în cuantum de 18.401 lei nu a fost acoperit de către inculpatul B. V. F., prin hotărârea pronunțată a fost admisă acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de partea civilă Ministerul Finanțelor Publice - A. – DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI inculpatul a fost obligat să plătească acesteia suma de 18.401 lei cu titlu de despăgubiri civile.
În apelul declarat împotriva hotărârii primei instanțe partea civilă a solicitat obligarea inculpatului și la plata obligațiilor fiscale accesorii aferente debitului principal dispus în cauză.
Deoarece pe parcursul procesului penal intimatul – inculpat B. V. F. a achitat cu chitanțele nr._ din 10.08.2010 și respectiv, nr._ din aceeași dată, sumele de 231 lei și 679 lei, în total = 910 lei ( filele 100 și 101 din dosarul de urmărire penală ), fapt neobservat de către instanța de fond, Curtea constată ca fiind acoperite obligațiile fiscale accesorii aferente debitului principal dispus în cauză, motiv pentru care apelul declarat de partea civilă apare ca nefondat și va fi respins în consecință, conform art. 421 pct.1 lit.b c.pr.penală.
Se va dispune plata sumei de 200 lei onorariu apărător din oficiu pentru intimatul - inculpat, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova
Văzând și disp. art. 275 al.2 c.pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de partea civilă A. BUCUREȘTI – prin DIRECȚIA REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, ..22, județul Prahova, împotriva sentinței penale nr. 73 din data de 25.02.2015, pronunțată de Tribunalul Prahova, privind pe inculpatul B. V. F., fiul lui G. și C. E., ns. la 27.06.1985, domiciliat în Ploiești, ., ..A, ..
Obligă apelanta – parte civilă la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Dispune plata sumei de 200 lei onorariu apărător din oficiu pentru inculpat, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.04.2015.
Președinte,Judecător,
I. S. V. M.
Grefier,
M. E.
Red.VM
Tehnored.EM
5 ex./30.04.2015
d.f. nr._ Tribunalul Prahova
j.f. I. P. D.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
| ← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 395/2015. Curtea de... | Strămutare (art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP). Sentința nr.... → |
|---|
